Anglia: Spitalizările asociate gripei, pentru prima dată mai numeroase decât internările din cauza COVID-19

Numărul internărilor asociate gripei în spitalele din Anglia l-a depăşit pentru prima dată de la debutul pandemiei pe cel al spitalizărilor din cauza COVID-19, relatează presa internațională.

Rata de internare ca urmare a gripei a fost de 6,8 la 100.000 de persoane în săptămâna precedentă datei de 11 decembrie, comparativ cu 6,6 la 100.000 de persoane în cazul COVID-19.

Ambele niveluri sunt în prezent în creştere, însă rata de spitalizare ca urmare a gripei a crescut brusc de la o săptămână la alta – aproape dublându-se de la 3,9 la 100.000 de persoane – în timp ce numărul cazurilor de internare pentru COVID-19 creşte mai lent, potrivit Agerpres.

Cifrele reprezintă cel mai recent indicator conform căruia gripa devine din ce în ce mai prevalentă în rândul populaţiei.

Numărul cazurilor de spitalizare al persoanelor cu gripă este în prezent la cel mai înalt nivel comparativ cu oricare săptămână din ultimele patru ierni, conform datelor Agenţiei britanice de securitate sanitară (UKHSA).

Cifra cazurilor de spitalizare este cea mai mare în rândul persoanelor de 85 de ani şi peste această vârstă, cu 23,1 la 100.000 de persoane, o creştere de la 10,7 în săptămâna precedentă.

O creştere similară a fost înregistrată în rândul copiilor de 4 ani şi sub această vârstă, de la 8,4 la 20,7.

Copiii de doi şi trei ani sunt eligibili pentru un vaccin antigripal cu spray nazal.

În total, aproximativ 33 de milioane de persoane din Anglia pot beneficia de un vaccin antigripal gratuit în acest an.

A fost publicată lista centrelor de vaccinare în care se administrează noul vaccin anti-COVID-19

A fost publicată lista centrelor de vaccinare în care se administrează noul vaccin anti-COVID-19, adaptat pentru a oferi o protecție mai largă față de tulpina originală și față de subvariantele Omicron BA.4 și BA.5.

Vaccinul este destinat persoanelor cu vârsta peste 12 ani, vaccinate cu schema primară anti-COVID cu cel puţin trei luni înainte.

”A fost publicată lista centrelor de vaccinare în care se administrează noul vaccin COVID-19 (COMIRNATY ORIGINAL / OMICRON BA.4-5-Pfizer BioNTech). Vaccinul este adaptat pentru a oferi o protecţie mai largă faţă de tulpina originală şi faţă de subvariantele Omicron BA.4 şi BA.5. Cu el se pot vaccina toate persoanele cu vârsta de peste 12 ani, cărora li s-a administrat schema primară de vaccinare împotriva COVID-19 cu cel puţin 3 luni înainte”, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.

Potrivit sursei citate, vaccinul oferă protecție împotriva complicațiilor și formelor grave ale bolii

Noul vaccin împotriva COVID-19 este disponibil în centrele de vaccinare și, la cerere, la medicii de familie

Lista centrelor de vaccinare în care se administrează noul vaccin poate fi accesată AICI 

Monitorul Oficial: Strategia națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA pentru perioada 2022—2030

Monitorul Oficial a publicat, joi, Hotărârea privind aprobarea Strategiei naționale pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA pentru perioada 2022—2030.

”Strategia este documentul orientativ principal de politică publică pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea programelor și proiectelor naționale și locale de intervenție în domeniul supravegherii, controlului și prevenirii cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030 în România”, potrivit documentului.

Obiectivul de sănătate prioritar pentru România cu privire la HIV/SIDA este menținerea profilului de țară cu incidență redusă a HIV și prevede următoarele direcții strategice:

  • Îmbunătățirea politicilor/cadrului de reglementare și sprijinirea mecanismelor eficace de colaborare și coordonare intersectorială și între instituțiile Ministerului Sănătății prin: activarea Comitetului național intersectorial pentru controlul tuberculozei și infecției HIV/SIDA, în colaborare cu Unitatea de Asistență Tehnică și Management a Programului Național HIV/SIDA, cu alocarea de resurse din fonduri publice și instituirea unui mecanism de subcontractare a activităților de prevenire la nivelul grupurilor prioritare
  • Îmbunătățirea capacității de management programatic și intervenție prin: înființarea unei unități de implementare la nivelul Ministerului Sănătății care să fie responsabilă cu coordonarea, monitorizarea și evaluarea acțiunilor cuprinse în Strategie, îmbunătățirea sistemelor informaționale de suport pentru implementarea programelor, supravegherea activă prin screening, studii și cercetări pentru fundamentarea intervențiilor, dezvoltarea de servicii comunitare, creșterea competențelor personalului implicat în furnizarea serviciilor.
  • Întărirea prevenirii primare a HIV și ITS prin țintirea grupurilor prioritare și la risc cu intervenții adecvate nevoilor acestora
  • Asigurarea accesului la serviciile de prevenire secundară, de monitorizare clinicobiologică, tratament și la programele nutriționale, conform ghidurilor naționale în uz
  • Minimizarea riscului biologic ocupațional la personalul din sistemul medical și din sistemul de asistență socială prin asigurarea informării, educării și a accesului la tratament
    post-expunere

PROFIL EPIDEMIOLOGIC NAȚIONAL

Conform Raportului Compartimentului pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA în România din cadrul INBI „Prof. Dr. Matei Balș”, începând cu anul 1985 și până la sfârșitul lunii
decembrie 2021, la nivel național au fost înregistrate 26.171 cazuri cumulate de HIV/SIDA (care includ și persoanele decedate în acest interval). Dintre acestea, circa 9.287 dintre cazuri au fost înregistrate la începutul anilor ’90 la copii (sub 14 ani la data diagnosticării) și reprezintă așa numita „cohortă”.

Cele mai recente estimări realizate de UNAIDS plasează numărul estimat al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA în România în jurul cifrei de 19.000. Numărul persoanelor înregistrate ca trăind cu HIV/SIDA la sfârșitul lui 2021 era de 17.271, din care aproximativ 5.500 provin din cohorta copiilor cu an de naștere 1988-1990 (32% din total cazuri în viață).

Prevalența HIV/SIDA în rândul adulților în România este estimată ca fiind sub 0,1%, dar există grupuri populaționale cum ar fi bărbații care întrețin relații sexuale cu alți bărbați (BSB), consumatorii de droguri injectabile (CDI) și persoanele care practică sexul comercial (PPSC) pentru care studiile realizate estimează prevalențe de circa 18%, 11,2% și respectiv 1%.

Datele din raportul Compartimentului pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA arată că 13.769 persoane seropozitive aveau la sfârșitul anului 2021 acces la îngrijiri de specialitate și
erau monitorizate într-unul din cele nouă centre regionale de tratament de la nivel național.

Numărul persoanelor infectate aflate în supraveghere medicală activă a crescut cu 81% față de anul 2007 (de la 7.591 în 2007 la 13.769 în 2021).

În perioada 2008-2021, numărul pacienților aflați în tratament ARV a crescut cu 80% (de la 7.434 în 2008 la 13.634 în 2021).

Strategia națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA pentru perioada 2022—2030 poate fi consultată AICI 

 

Peste 95.000 de infecţii respiratorii acute, înregistrate în perioada 5 – 11 decembrie în România

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică a informat joi că, la nivel naţional, au fost raportate, în perioada 5 – 11 decembrie, 95.083 de cazuri de infecţii respiratorii acute – gripă clinică, IACRS şi pneumonii.

În aceeaşi perioadă a anului trecut se înregistrau 45.699 de cazuri.

Potrivit INSP, au fost raportate 17 cazuri confirmate de gripă (un caz cu virus AH3, cinci cu virus AH1 şi 11 cu virus gripal A nesubtipat).

De la începutul sezonului, au fost raportate 51 cazuri de gripă confirmate cu laboratorul.

În perioada de referinţă au fost raportate 1.002 cazuri de gripă clinică, comparativ cu 822 cazuri înregistrate în săptămâna precedentă şi față de 56 cazuri, înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Un număr de 1.365.337 de persoane din grupele la risc au fost vaccinate antigripal până la data de 11 decembrie cu vaccin distribuit gratuit de Ministerul Sănătăţii.

România, pe primele locuri în UE în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an

România are cea mai mare rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană, respectiv 5,6 la mia de copii născuți vii, față de 3,3, media europeană, potrivit datelor centralizate la nivelul UE pentru anul 2020. Totuși, există diferențe semnificative între zonele țării, în unele județe înregistrându-se peste 10 decese la mia de copii născuți vii, potrivit Organizației Salvați Copiii România.

”În cifre absolute, 1.104 copii cu vârsta sub un an au murit în anul 2020 în România, multe dintre aceste decese putând fi prevenite prin acces la servicii medicale în timpul sarcinii și prin dotarea maternităților și secțiilor de neonatologie cu aparatură medicală performantă”, informează un comunicat al Organizației Salvați Copiii România.

Potrivit datelor oficiale, județele cu cea mai mare mortalitate infantilă din țară sunt Satu Mare (11,1 decese/1.000 de copii născuți vii în 2020), Tulcea (10‰), Olt (9,6‰), Mureș (8,2‰), Suceava (8,2‰), Harghita (7,7‰), Mehedinți (7,6‰) și Brașov (7,1‰).

România este urmată de Bulgaria și Slovacia (ambele cu rata de 5,1 la mie). La polul opus se află Estonia (1,4 la mia de copii născuți vii) și Finlanda (1,8 la mie).

Context

Chiar dacă a înregistrat progrese, România continuă să se mențină pe primele locuri în UE27 în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2020, potrivit datelor INS (5,6/1000 născuți vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani.

Dintre cele 198.302 de nașteri înregistrate în România în 2020 potrivit datelor definitive INS, 731 provin de la fete sub 15 ani și 17.366 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani.

Statistica arată că unul din zece nou-născuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, țara noastră contribuie cu mai mult de un sfert dintre mamele sub 18 ani (30%) din toată Uniunea Europeană și cu 45% dintre mamele cu vârsta sub 15 ani.

 

FABC: Un român din trei cu suspiciuni oncologice refuză să continue investigaţiile

Lipsa programelor de screening şi a educaţiei medicale ţin pacienţii cu cancer departe de tratament, susţine Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, care a organizat în opt localităţi rurale aflate la mai mult de 20 de km de cel mai apropiat spital o caravană care a arătat că un român din trei cu suspiciuni oncologice refuză să continue investigaţiile.

„Din 156 de pacienţi depistaţi cu suspiciuni oncologice la ediţia 2022 a caravanei rurale ‘Nu am făcut destul’, 51 au refuzat continuarea investigaţiilor medicale. Faptul că un pacient din trei nu este interesat de sănătatea sa, în condiţiile în care a aflat că are un risc major şi are asigurate gratuit investigaţiile următoare, dar şi transportul, arată nevoia de educaţie medicală şi de programe de screening în România”, informează un comunicat transmis de FABC.

Caravana, ajunsă la a noua ediţie, s-a desfăşurat în perioada septembrie – noiembrie în comunele Brăduleţ, Corbeni şi Ştefan cel Mare – judeţul Argeş; Brăneşti – judeţul Dâmboviţa; Teşila – judeţul Prahova; Hotarele, Izvoarele – judeţul Giurgiu şi Periş – judeţul Ilfov.

O echipă de medici specialişti şi rezidenţi, asistente medicale, studenţi la facultăţi de medicină şi elevi la şcoli postliceale sanitare au efectuat trei vizite în fiecare localitate şi au făcut testări medicale cu scopul de a depista boli oncologice: analize de sânge (hemogramă, profil lipidic, PSA), analize de urină (urocultură şi sumar de urină), măsurarea glicemiei (instant şi din sânge venos), tensiunii, greutăţii, înălţimii, ecografii mamare, consult urologic cu ecografie, consult dermatologic şi dermatoscopie, evaluare pentru riscul de cancer pulmonar.

„Persoanele găsite cu suspiciuni au primit recomandări de control suplimentar (mamografii şi biopsii pentru cancerul mamar, consult dermatologic, dermatoscopii şi biopsii pentru cancerele de piele, consult urologic cu ecografie pentru cancerul renal şi urotelial), dar şi programări la clinicile cele mai apropiate. După ce am fost în sate, am dat peste 300 de telefoane şi mesaje în această campanie, i-am programat, le-am dat telefoane să le aducem aminte de programări, i-am reprogramat uneori, i-am navigat prin sistemul de sănătate şi chiar le-am dat indicaţii rutiere prin telefon, dat fiind că pacienţii vin din rural şi clinicile sunt în oraşe, iar dacă nu aveau posibilitatea să ajungă la spital le-am asigurat şi transportul gratuit. Cu toate astea, un pacient din trei a refuzat din start să continue investigaţiile, iar alţii au renunţat pe parcurs – au mers la prima investigaţie suplimentară, dar nu şi la următoarea. Asta nu se traduce decât prin lipsa programelor de screening din România şi prin lipsa educaţiei medicale”, a declarat Cezar Irimia, preşedintele FABC, potrivit Agerpres

În cele 24 zile ale caravanei au fost testate 1.136 de persoane (77% femei, 23% bărbaţi).

Conform FABC, 71% dintre cei testaţi suferă de obezitate sau au exces ponderal.

Aproximativ 25% dintre cei testaţi aveau valori modificate ale glicemiei, ceea ce sugerează fie un diabet slab controlat, fie depistarea diabetului.

Au fost efectuate 787 ecografii şi a fost depistat un caz de cancer mamar şi încă o suspiciune mare, cu recomandare de biopsie.

Totodată, au fost efectuate 256 teste PSA. 8% dintre bărbaţii testaţi prezentau valori crescute ale PSA şi necesitau investigaţii suplimentare în vederea stabilirii unui diagnostic. 4% au valori modificate ale ureei şi creatininei şi necesită investigaţii suplimentare pentru evaluarea funcţiei renale.

În cadrul caravanei au fost făcute şi 625 dermatoscopii şi au fost depistate şapte suspiciuni de carcinom bazocelular, identificate de ambii medici dermatologi.

Pe lângă testările medicale gratuite, caravana a avut şi o importantă componentă educaţională. Medicii au discutat cu pacienţii despre importanţa prevenţiei şi investigaţiilor medicale, s-au oferit celor prezenţi pliante şi broşuri informative şi au fost proiectate în sălile de aşteptare video-uri educative. De asemenea, cu ajutorul unor mulaje care reproduc sâni sănătoşi şi sâni cu tumori maligne şi benigne, femeile au învăţat cum să îşi palpeze sânii.

Pe parcursul celor nouă ediţii, caravana „Nu am făcut destul” a testat peste 9.600 de persoane din localităţi rurale din toată ţara, cu implicarea a peste 550 de medici, asistente, studenţi, voluntari. În ultimii cinci ani, în timpul caravanei, au fost diagnosticate opt femei cu cancer mamar şi 13 persoane cu cancere de piele.

Studiu: Un vaccin pe bază de ARN mesager împotriva cancerului de piele, rezultate preliminare pozitive

Laboratoarele americane Moderna şi Merck anunță rezultate preliminare pozitive pentru vaccinul lor pe bază de ARN mesager, în curs de dezvoltare, împotriva cancerului de piele, atunci când acesta este administrat în combinaţie cu un medicament anticancer, relatează AFP.

În cadrul unui studiu efectuat pe aproximativ 150 de persoane cu melanom, administrarea vaccinului în acelaşi timp cu medicamentul împotriva cancerului pembrolizumab a redus riscul reapariţiei cancerului sau de deces cu 44%, comparativ cu persoanele tratate numai cu medicamentul anticancer.

„Pentru prima dată, am demonstrat potenţialul ARN mesager de a avea un impact în timpul unui studiu clinic randomizat asupra melanomului”, a declarat Stephane Bancel, directorul general al Moderna, într-un comunicat.

Cele două companii farmeceutice plănuiesc să publice în curând rezultatele complete ale studiului, ale cărui rezultate nu au fost încă evaluate de alţi oameni de ştiinţă în domeniu. De asemenea, în 2023 ar putea fi lansate aşa-numitele studii de fază 3, adică pe un număr mult mai mare de pacienţi.

Tehnologia ARN mesager s-a dovedit a fi elementul cheie în lupta împotriva pandemiei de COVID-19. Moderna, alături de Pfizer-BioNTech, au fost primele companii farmaceutice care au oferit un vaccin împotriva COVID-19 folosind tehnologia ARN mesager.

Această tehnologie este considerată ca fiind promiţătoare în lupta împotriva multor alte boli.

Medicamentul împotriva cancerului pembrolizumab este deja autorizat în Statele Unite.

Vaccinul dezvoltat împotriva melanomului este „personalizat”, „proiectat şi produs pe baza semnăturii mutaţionale unice” identificate pe tumora pacientului, se arată în comunicat.

În cadrul studiului, pacienţii au fost supuşi unei intervenţii chirurgicale pentru îndepărtarea tumorii înainte de a primi tratament – până la nouă doze de vaccin.

Aproximativ 325.000 de noi cazuri de melanom au fost diagnosticate în 2020 la nivel mondial, potrivit comunicatului.

Genomurile a 10.000 de bebeluşi vor fi secvenţiate în Marea Britanie pentru a îmbunătăţi detectarea bolilor rare

Un program de cercetare medicală fără precedent, ce vizează o mai bună detectare şi tratare a bolilor genetice şi în cadrul căruia genomurile a 10.000 de bebeluşi vor fi secvenţiate începând cu sfârşitul anului viitor, a fost anunţat, marţi, în Regatul Unit, informează AFP.

Cu o finanţare publică de 105 milioane de lire sterline (122 milioane de euro), programul doreşte să stabilească dacă o astfel de secvenţiere trebuie să fie realizată în ţară cu ocazia analizelor de rutină efectuate asupra nou-născuţilor, pentru a evita să se piardă mai mulţi ani înainte de diagnosticarea bolilor rare, potrivit Agerpres.

Aproximativ 200 de boli, care afectează în total 3.000 de bebeluşi în fiecare an în Regatul Unit, sunt vizate în acest studiu.

„Ne vom concentra doar asupra bolilor infantile precoce şi care pot fi tratate”, a declarat Rich Scott, medic-şef la Genomics England, un institut de cercetare care depinde de Ministerul britanic al Sănătăţii.

Deficitul de biotinidază este una dintre ele. Această boală genetică afectează metabolismul biotinei, o vitamină. „Însă dacă daţi copilului această vitamină, el nu va dezvolta niciuna dintre problemele asociate acestei boli, care poate să cauzeze grave tulburări neurologice”, a explicat David Bick, unul dintre coordonatorii programului.

„Vrem să împiedicăm bolile, nu să aşteptăm ca ele să apară înainte să le tratăm”, a adăugat specialistul britanic.

Pe lângă potenţialele beneficii şi riscuri, va fi examinată şi atitudinea publicului faţă de perspectiva „conservării datelor genomului unui bebeluş în timpul vieţii sale, pentru ca ele să poată fi utilizate (…) în viitor pentru a prezice, diagnostica şi trata anumite boli, dacă, de exemplu, acei copii se îmbolnăvesc mai târziu”, a explicat Rich Scott.

Recrutarea participanţilor va începe la sfârşitul anului 2023, pentru o durată de doi ani, a adăugat el în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţi ai presei. Potrivit spuselor sale, acesta va fi cel mai vast studiu de acest tip realizat la nivel mondial.

Cercetătorii britanici vor să recruteze un spectru larg de participanţi cu origini diferite şi în rândul cărora nu există neapărat un risc preexistent identificat.

„Asta înseamnă că mulţi dintre părinţii pe care îi abordăm nu vor avea cunoştinţe prealabile despre o boală genetică (…) în familia lor”, a explicat Amanda Pichini, coordonator clinic pentru consiliul genetic din cadrul Genomics England.

Ideea în sine, dacă testele se vor dovedi concludente, va fi aceea de a recolta genomul întreg al bebeluşilor, alături de testele actuale efectuate graţie injecţiei neonatale, care încearcă să detecteze nouă boli rare, dar grave, în rândul bebeluşilor.

„Dacă putem să detectăm boli care pot fi tratate mai devreme şi să le permitem pacienţilor să aibă acces mai devreme la tratamente care pot salva vieţi, atunci vom putea să ameliorăm viaţa oamenilor din toată ţara”, a declarat într-un comunicat ministrul britanic al Sănătăţii, Steve Barclay.

Ministerul britanic se bazează pe rezultatul unei consultări publice, dat publicităţii în iulie 2021, care a evidenţiat un sprijin al populaţiei faţă de ideea de a folosi secvenţierea genomului la nou-născuţi, dacă sunt asigurate o serie de garanţii solide.

Alte două programe de cercetare au fost anunţate în Regatul Unit: unul, care beneficiază de o finanţare guvernamentală de 22 milioane de lire sterline (25,6 milioane de euro), constă în secvenţierea genomurilor la 25.000 de participanţi de origine non-europeană, persoane care „în prezent sunt subreprezentate” în cercetările medicale.

Medicii britanici vor să înţeleagă mai bine ADN-ul şi „impactul său asupra problemelor de sănătate”. Este vorba despre a contribui „la reducerea inegalităţilor în materie de sănătate şi la ameliorarea tratamentelor oferite pacienţilor în toate comunităţile”, a precizat Ministerul britanic al Sănătăţii.

Celălalt program, care va dispune de o finanţare de 26 milioane de lire sterline (30,2 milioane de euro), vizează o evaluare a procedurii de secvenţiere pentru a ameliora precizia şi rapiditatea diagnosticării cancerelor.

În total, Guvernul de la Londra a anunţat o finanţare de 175 de milioane de lire sterline (peste 203 milioane de euro) pentru cercetări din domeniul genomului uman.

Comisiile parlamentare reunite de finanțe, raport favorabil pentru bugetul Ministerului Sănătăţii şi al FNUASS pe 2023

Comisiile parlamentare reunite de buget, finanţe şi bănci au dat raport favorabil, marţi, cu mai multe amendamente bugetului Ministerului Sănătăţii, cu 20 de voturi „pentru” şi 7 voturi „împotrivă”.

Totodată, a fost aprobat cu 22 de voturi „pentru” şi 7 voturi „împotrivă” şi Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).

„Prin proiectul de buget al MS pentru anul 2023 se alocă 23.847.756.000 lei credite bugetare, dacă se exclud transferurile de echilibrare către Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. Suma rămasă de utilizat este 19.410.392.000 lei, faţă 14.303.903.000 în anul precedent, 2022. Limita aprobată în Guvern pentru Ministerul Sănătăţii pentru anul 2023 este mai mare cu 5.106.489.000 lei comparativ cu 2022”, a afirmat ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, la şedinţa comisiilor, potrivit Agerpres.

Potrivit ministrului, totalul cheltuielilor Ministerului Sănătăţii şi FNUASS în 2023 se ridică la peste 74 miliarde de lei, faţă de peste 70 de miliarde în acest an.

„Programul Naţional de Securitate Transfuzională este finanţat suplimentar datorită majorării valorii nominale a tichetelor de masă de care beneficiază donatorii, iar pentru Programul Naţional de Sănătatea Femeii şi Copilului se realizează screeningurile neonatale pentru diverse afecţiuni congenitale. De la bugetul de stat, în proiectul pentru 2023 sunt prevăzute fonduri de investiţii în sumă de 514 milioane lei. Prin transferuri către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor fi asigurate medicamente compensate pentru pensionari, plata centrelor de permanenţă, asistenţa medicală pentru populaţia ucraineană şi chletuielile aferente pentru alocaţia de hrană în unităţile sanitare publice”, a explicat ministrul.

Cheltuielile propuse în bugetul CNAS pentru anul 2023 sunt în sumă de 54.157.493 mii lei, faţă de 55.64.460 mii lei în anul 2022, a mai afirmat ministrul.

„Această diminuare se datorează faptului că în 2022 au fost asigurate 5,9 miliarde lei pentru plata concediilor medicale, inclusiv pentru acoperirea restanţelor din anii anteriori, iar în 2023 pentru acest capitol sunt alocaţi mai puţin cu 2,2 miliarde, respectiv 3,7 miliarde lei”, a precizat ministrul.

OMS, apel la vigilență după creșterea numărului de cazuri de îmbolnăvire gravă la copii în urma infectării cu streptococul de grup A

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) au făcut apel la vigilenţă în contextul unei creşteri a numărului de cazuri de îmbolnăvire gravă la copii în urma infectării cu streptococul de grup A, conform unei declaraţii comune ce a fost publicată luni, relatează DPA.

Franţa, Irlanda, Ţările de Jos, Spania, Suedia şi Marea Britanie au raportat o creştere în 2022 a numărului de cazuri ale unei boli grave, cunoscută sub denumirea iGAS (infecţie invazivă cu streptococ de grup A) la copii cu vârste sub 10 ani, potrivit comunicatului, citat de Agerpres.

La această grupă de vârstă au fost raportate, de asemenea, mai multe decese asociate infecţiei streptococice.

În Marea Britanie şi Franţa, numărul cazurilor grave este considerabil mai mare comparativ cu perioada similară anterioară pandemiei de coronavirus, se mai arată în declaraţia de luni.

Infecţiile streptococice provoacă, de obicei, doar simptome uşoare, cum ar fi febra, şi pot fi tratate cu antibiotice. Însă, în cazuri rare, acestea pot duce la complicaţii grave.

Conform constatărilor preliminare, experţii OMS nu pun această creştere pe seama unei noi variante a streptococului A. Totodată, este puţin probabil ca rezistenţa la antibiotice să fie cauza fenomenului.

În schimb, ar putea fi vorba despre un fel de efect de acumulare post-pandemică. De asemenea, cauza numărului mai mare al cazurilor grave ar putea consta în faptul că în prezent se află în circulaţie multe alte virusuri care, în combinaţie cu streptococii, agravează boala.

Cu toate că experţii OMS consideră că riscul pentru publicul larg continuă să fie redus, ei au sfătuit toate ţările europene să rămână vigilente şi să monitorizeze situaţia.

Ţările ar trebui „să îşi sporească vigilenţa, mai ales atunci când virusurile respiratorii sunt răspândite pe scară largă în rândul copiilor”, a declarat directorul regional OMS pentru Europa, Hans Kluge.