27.8 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    Spitalul Județean Brăila: Doi pacienţi infectaţi cu virusul West Nile au murit

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Spitalul Județean Brăila: Doi pacienţi infectaţi cu virusul West Nile au murit

    Doi pacienţi infectaţi cu virusul West Nile şi internaţi în Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila au decedat, a anunţat directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP), Gabriel Ciochină.

    Este vorba despre un bărbat în vârstă de 71 ani, cu domiciliul şi expunerea în localitatea Gropeni, internat în data de 29 august, şi de o femeie în vârstă de 86 ani, cu domiciliul şi expunerea în municipiul Brăila, internată în data de 30 august.

    Ambii pacienţi fuseseră transferaţi la Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, cu o formă severă a bolii, potrivit Agerpres.

    „Sunt primele două cazuri de meningită cu virusul West Nile confirmate pe raza judeţului nostru în perioada de supraveghere iunie 2022 până în prezent. (…) Am transmis o informare rapidă către toate UAT-urile de pe raza judeţului, odată cu setul de măsuri aplicabile în astfel de cazuri.(…) De asemenea, am convocat şedinţa extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în vederea aprobării planului de măsuri privind combaterea răspândirii acestui virus”, a declarat prefectul judeţului Brăila, Iulian Timofei.

    Primele biopsii de prostată ţintite cu braţul robotic ghidat IRM, realizate în premieră națională la Spitalul Militar Central

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Primele biopsii de prostată ţintite cu braţul robotic ghidat IRM, realizate în premieră națională la Spitalul Militar Central

    Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central ” Dr. Carol Davila” a realizat, în premieră naţională, primele biopsii de prostată ţintite cu ajutorului braţului robotic ghidat IRM. Investigațiile au avut loc în perioada 5-7 septembrie, în cadrul Laboratorului de Radiologie-imagistică medicală 2 (CT, RMN), potrivit unui comunicat al unității medicale.

    Echipa medicală care a efectuat investigaţia a fost condusă de colonel medic dr. Cezar Beţianu, medic primar Radiologie şi imagistică medicală, competenţe în Ecografie generală, CT, RM si Senologie.

    „Biopsia localizată de prostată MRI in-bore este o metodă care detectează focarele suspectate de cancer de prostată şi asigură prelevarea de biopsii din toate aceste focare cu o sensibilitate milimetrică ghidată de un dispozitiv şi un software bazate pe o tehnologie avansată. Prin această metodă, focarele de cancer se pot detecta cu o acurateţe mai mare şi nu este necesară repetarea biopsiei”, se arată în comunicatul citat.

    Potrivit sursei citate, această metodă de diagnosticare reduce numărul de biopsii necesare pentru a identifica cancerul de prostată, ceea ce reduce disconfortul pacientului şi creşte rata succesului tratamentului, prin iniţierea precoce a acestuia.

    „Spre deosebire de alte tipuri de cancer de organ, cancerul prostatic nu se poate vizualiza decât prin IRM. Progresele înregistrate de tehnologia IRM în ultimii ani au crescut acurateţea vizualizării prin facilitarea diferenţierii între zonele suspecte de tumori şi glanda prostatică normală; procedura ia mai puţin timp şi asigură confortul pacienţilor. Datorită contrastului tisular ridicat şi a capacităţii multiparametrice, examinarea IRM de prostată este folosită pe scară largă pentru detecţia cancerului incipient de prostată, iar cu ajutorul acesteia se pot face biopsii cu rezoluţie mult mai bună pe ţesuturi, ce ajută la localizarea precisă a leziunii, în special cele mici. Astfel, aparatul biopsiază doar leziunea ţintă şi nu mai e nevoie să biopsieze toată glanda. Rezultă mai puţine înţepături, risc mai mic de complicaţii şi confort ridicat pentru pacient”, potrivit comunicatului citat.

     

    România a primit 5.060 doze de vaccin împotriva variolei maimuței. Când se administrează vaccinul

    Mateescu Cristi
    -
    0
    România a primit 5.060 doze de vaccin împotriva variolei maimuței. Când se administrează vaccinul

    România a primit, joi, un număr de 5.060 doze de vaccin împotriva variolei maimuței, în baza unui contract de donație încheiat între Ministerul Sănătății și Comisia Europeană.

    Dozele de vaccin vor fi direcționate către spitalele de boli infecțioase din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Constanța pentru realizarea imunizării la persoanele eligibile, informează un comunicat al Ministerului Sănătății.

    De asemenea, afirmă sursa citată, aceste spitale pot transfera vaccinul, cu titlu gratuit, către alte unități sanitare județene sau de boli infecțioase, la solicitarea acestora, atunci când situația o impune.

    Persoanele vizate de vaccinarea post-expunere sunt contacții direcți ai cazurilor de infectare.

    ”Este recomandat ca vaccinarea să fie realizată cât mai curând după momentul expunerii: între 4 și 14 zile. Pentru finalizarea imunizării de bază este necesară o a doua doză de vaccin la un interval de 28 zile. Dacă prima doză nu se administrează în intervalul cuprins între 4 și 14 zile, e posibil ca vaccinul să nu prevină boala, dar severitatea simptomelor e mult redusă”, se arată în comunicatul citat.

    INSP: 37 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, înregistrate până acum în România

    Mateescu Cristi
    -
    0
    INSP: 37 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, înregistrate până acum în România

    Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a informat, joi, că 14 persoane s-au infectat cu virusul West Nile în ultima săptămână în România. Numărul total al persoanelor infecatate a ajuns la 37.

    Conform sursei citate, cele 37 de cazuri au fost înregistrate de la începutul supravegherii infecţiei cu acest virus, adică 6 iunie, până la data de 15 septembrie.

    În București, s-au înregistrat până acum 18 cazuri.

    Pe judeţe situaţia este următoarea: Botoşani (1), Brăila (2), Braşov (1), Constanţa (3), Dâmboviţa (2), Galaţi (2), Giurgiu (1), Ilfov (3), Iaşi (3), Olt (1). Patru cazuri de infecţie cu virusul West Nile au avut dublă expunere: două în Bucureşti şi în judeţul Constanţa şi alte două în Bucureşti şi în judeţul Ilfov.

    S-au înregistrat două decese: unul în judeţul Constanţa şi cel de-al doilea în judeţul Brăila.

    Potrivit INSP, se recomandă populaţiei să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi; să utilizeze substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor; să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă (prin plase de protecţie la ferestre); să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriei; să îndepărteze recipientele de apă stătută şi gunoiul menajer din gospodărie.

    MS: Șase decese la pacienți cu COVID-19, în ultimele 24 de ore. La ATI sunt internate 141 de persoane

    Mateescu Cristi
    -
    0
    MS: Șase decese la pacienți cu COVID-19, în ultimele 24 de ore. La ATI sunt internate 141 de persoane

    1.968 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, cu 286 mai puţine faţă de ziua anterioară, a anunţat, joi, Ministerul Sănătăţii.

    Potrivit sursei citate, 402 dintre cazurile noi înregistrate în ultimele 24 de ore sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima trecere prin boală.

    Cele mai multe cazuri noi de COVID sunt în Bucureşti – 304 şi în judeţele Timiş – 119 şi Cluj – 110.

    Cea mai mare incidenţă se menţine în judeţul Cluj – 2,47, urmat de Timiş – 2,32 şi Satu Mare – 1,92.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 3.213 de teste RT-PCR (2.066 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 1.147 la cerere) şi 14.930 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.468.672 teste RT-PCR şi 11.420.866 teste rapide antigenice.

    În total, pe teritoriul României au fost înregistrate, până în prezent, 3.249.108 cazuri de infectare cu noul coronavirus de la începutul pandemiei.

    Distinct de cazurile noi, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, în ultimele 24 de ore, 84 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Șase decese, în ultimele 24 de ore 

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 1.671 cu 25 mai multe față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 141 persoane, cu 5 mai puține față de ziua anterioară. Din cei 141 pacienți internați la ATI, 130 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 225 sunt minori, toți fiind internați în secții, cu 4 mai mulți față de ziua anterioară și 0 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

    Până astăzi, 66.888 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

    În intervalul 14.09.2022 (10:00) – 15.09.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 6 decese (2 bărbați și 4 femei), 1 deces fiind raportat anterior intervalului de referință.

    Dintre cele 6 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 60-69 ani, 3 la categoria de vârstă 70-79 ani și 2 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toți pacienții decedați prezentau comorbidități, iar 1 dintre aceștia era vaccinat.

     

    Prelevare de organe la Spitalul Județean din Timișoara, de la un pacient decedat în urma unui anevrism cerebral

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Prelevare de organe la Spitalul Județean din Timișoara, de la un pacient decedat în urma unui anevrism cerebral

    O nouă prelevare de organe a avut loc, joi, la Spitalul Județean din Timișoara, de la un bărbat în vârstă de 56 de ani, care a decedat în urma unui anevrism cerebral rupt.

    Organele prelevate vor ajunge la Cluj şi la Bucureşti, pentru a le fi transplantate unor pacienţi aflaţi pe listele de aşteptare.

    Astfel, ficatul şi corneea vor ajunge la Bucureşti, iar rinichii, la Cluj. Corneea a fost prelevată de chirurgul oftalmolog Mihnea Munteanu de la Timişoara.

    Echipa operatorie a fost formată din dr. Giorgiana Bobouţanu, medic ATI şi coordonator transplant, KDP dr. Isoc Cristian, medic ATI alături de medici din Cluj şi Bucureşti.

    Specialitățile medicale și lista serviciilor medicale ce fac obiectul serviciilor de telemedicină, în Monitorul Oficial

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Specialitățile medicale și lista serviciilor medicale ce fac obiectul serviciilor de telemedicină, în Monitorul Oficial

    Hotărârea de Guvern care curpinde specialitățile medicale și lista serviciilor medicale ce fac obiectul serviciilor de telemedicină a fost publicată, joi, în Monitorul Oficial. Actul normativ stabilește și condițiile de organizare și funcționare a telemedicinei și modalitățile de acordare a serviciilor de telemedicină.

    Vă prezentăm textul Hotărârii publicată în Monitorul Oficial:

    În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

    Art. 1. — Se aprobă Normele metodologice de punere în aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care cuprind:

    a) specialitățile medicale și lista serviciilor medicale care fac obiectul serviciilor de telemedicină, prevăzute în anexa nr. 1;

    b) condițiile de organizare și funcționare a telemedicinei și modalitățile de acordare a serviciilor de telemedicină, prevăzute în anexa nr. 2.

    Art. 2. — (1) Asigurarea calității serviciilor medicale furnizate prin telemedicină este responsabilitatea unităților sanitare care furnizează serviciul medical respectiv.

    (2) Elaborarea standardelor pentru serviciile medicale acordate prin telemedicină, a metodologiei de evaluare și acreditare a serviciilor acordate prin telemedicină, precum și evaluarea și acreditarea acestora se realizează de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, denumită în continuare ANMCS, în conformitate cu prevederile Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate, cu modificările și completările ulterioare.

    (3) Calitatea serviciilor de sănătate acordate prin telemedicină este verificată, în cursul unui ciclu de acreditare, de către structurile de control al calității serviciilor de sănătate din cadrul Ministerului Sănătății și al direcțiilor de sănătate publică.

    (4) Pentru specialitățile medicale prevăzute în anexa nr. 1, în cazul unor particularități date de specialitate, se pot emite norme specifice pentru furnizarea serviciilor prin telemedicină, aprobate prin ordin al ministrului sănătății.

    Art. 3. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

    Specialitățile medicale și lista serviciilor medicale care fac obiectul serviciilor de telemedicină

    Art. 1. — Serviciile medicale care fac obiectul serviciilor de telemedicină sunt următoarele:

    a) serviciile de teleconsultație care constau în stabilirea diagnosticului, monitorizarea preventivă a stării de sănătate, interpretarea rezultatelor investigațiilor medicale, stabilirea conduitei terapeutice, precum și indicarea unor metode de prevenție a bolilor și accidentelor;

    b) serviciile de teleexpertiză, care constau în schimbul de opinii medicale la distanță între mai mulți medici inter- sau intradisciplinar, în scopul confirmării unui diagnostic pe baza datelor din documentele medicale ale pacientului, precum și a stabilirii conduitei terapeutice a pacientului;

    c) serviciile de teleasistență, care constau în integrarea în timp real a unor date sau a unor opinii ale unor profesioniști din domeniul sănătății de la distanță în scopul efectuării unor proceduri medicale, precum și în ajutorul oferit de un medic unui alt practician, aflat la distanță, care efectuează un act medical/chirurgical;

    d) serviciile de teleradiologie, care constau în transmiterea electronică a imaginilor radiologice și interpretarea imaginilor radiologice prevăzute de către specialiștii în radiologieimagistică medicală în vederea stabilirii unui diagnostic;

    e) serviciile de telepatologie, care constau în interpretarea datelor și imaginilor microscopice de către specialiștii anatomopatologi și stabilirea unui diagnostic;

    f) serviciile de telemonitorizare, care constau în supravegherea stării de sănătate a pacienților cu afecțiuni, interpretarea de la distanță a datelor medicale despre pacient, precum și ajustarea conduitei terapeutice și a regimului de viață și igieno-dietetic, referitoare la îngrijirea pacientului.

    Art. 2. — Pot fi acordate servicii medicale prin telemedicină în următoarele specialități:

    a) Anatomie patologică;
    b) Alergologie și imunologie clinică;
    c) Boli infecțioase;
    d) Cardiologie;
    e) Cardiologie pediatrică;
    f) Chirurgie cardiovasculară;
    g) Chirurgie generală;
    h) Chirurgie orală și maxilo-facială;
    i) Chirurgie pediatrică;
    j) Chirurgie plastică estetică și microchirurgie reconstructivă;
    k) Chirurgie toracică;
    l) Chirurgie vasculară;
    m) Dermatovenerologie;
    n) Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice;
    o) Endocrinologie;
    p) Gastroenterologie;
    q) Gastroenterologie pediatrică;
    r) Genetică medicală;
    s) Geriatrie și gerontologie;
    ș) Hematologie;
    t) Hematologie pediatrică;
    ț) Medicină de familie;
    u) Medicină internă;
    v) Medicină de laborator;
    w) Medicina muncii;
    x) Medicină nucleară;
    y) Medicină sportivă;
    z) Medicină de urgență;
    aa) Nefrologie;
    bb) Nefrologie pediatrică;
    cc) Neonatologie;
    dd) Neurologie;
    ee) Neurochirurgie;
    ff) Neurologie pediatrică;
    gg) Obstetrică-ginecologie;
    hh) Oftalmologie;
    ii) Oncologie medicală;
    jj) Oncologie pediatrică;
    kk) Ortopedie pediatrică;
    ll) Ortopedie și traumatologie;
    mm) Otorinolaringologie;
    nn) Pediatrie;
    oo) Pneumologie;
    pp) Pneumologie pediatrică;
    qq) Psihiatrie;
    rr) Psihiatrie pediatrică;
    ss) Radiologie imagistică medicală;
    șș) Radioterapie;
    tt) Reabilitare medicală;
    țț) Reumatologie;
    uu) Urologie.

    ANEXA Nr. 2

    Condiții de organizare și funcționare a telemedicinei și modalități de acordare a serviciilor de telemedicină

    Art. 1. — (1) Serviciul medical furnizat prin telemedicină presupune utilizarea tehnologiei informaționale și de comunicare, mijloace de comunicare la distanță, de către unitățile prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile descrise în prezentele norme.

    (2) Serviciul medical furnizat prin telemedicină trebuie efectuat cu respectarea prevederilor Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, cu modificările și completările ulterioare, și ale Codului de deontologie medicală.

    Art. 2. — Unitățile prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care pot asigura asistența medicală profilactică și curativă la distanță trebuie să îndeplinească următoarele condiții de organizare și funcționare ale telemedicinei:

    a) asigurarea infrastructurii, a personalului care utilizează tehnologia informației și comunicațiilor, a procedurilor și mecanismelor adecvate pentru utilizarea în mod securizat a platformelor audio sau video, a rețelelor de cablu, fibră optică, radio sau satelit;

    b) instruirea profesioniștilor din domeniul sănătății pentru utilizarea sistemelor și platformelor de comunicare și transmisie de date;

    c) arhivarea și securizarea tuturor informațiilor și documentelor de la pacient sau a documentelor rezultate în urma serviciului medical furnizat prin telemedicină, într-un dosar electronic de sănătate al pacientului, cu respectarea termenelor de păstrare ale acestora potrivit prevederilor Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată;

    d) informarea pacientului cu privire la dreptul medicului de a decide în ceea ce privește oportunitatea furnizării/continuării serviciului medical prin telemedicină, respectiv a necesității efectuării serviciului medical în cadrul unui cabinet medical, față în față.

    Art. 3. — Înainte de începerea oricărei interacțiuni prin telemedicină, unitățile prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care oferă servicii medicale prin telemedicină trebuie să transmită pacientului informațiile prevăzute la art. 5 alin. (2), precum și detalii cu privire la modul în care se va desfășura serviciul medical prin telemedicină.

    Art. 4. — (1) Cu excepția medicinei de urgență, consimțământul expres al pacientului este necesar pentru accesarea platformei sau pentru furnizarea serviciului medical prin telemedicină.

    (2) Dovada îndeplinirii obligației prevăzute la alin. (1) revine unităților prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și se face prin orice mijloc de probă care demonstrează obținerea consimțământului expres.

    (3) Pacientul poate să refuze serviciul medical acordat prin telemedicină.

    Art. 5. — (1) Platformele audio sau video, rețelele de cablu, fibră optică, radio sau satelit utilizate de unitățile sanitare pentru furnizarea serviciului medical prin telemedicină trebuie să asigure posibilitatea de verificare, periodică sau ori de câte ori este necesar, de către personalul TIC, în legătură cu exactitatea și securitatea transmiterii datelor și trebuie să ofere instrucțiuni de utilizare a platformei.

    (2) În cadrul platformelor audio sau video, rețelelor de cablu, fibră optică, radio sau satelit, utilizate de unitățile sanitare pentru servicii de telemedicină, vor fi listate detalii referitoare la:

    a) numele și calificarea profesioniștilor care furnizează serviciile medicale;
    b) modalitatea de contact a medicului;
    c) tarifele pentru serviciile medicale furnizate prin telemedicină, precum și metodele posibile de plată de către pacienți;
    d) detalii referitoare la serviciul de suport tehnic și modul de conectare;
    e) limitele serviciilor de telemedicină și posibilitatea medicului și pacientului de a transforma oricând serviciul într-unul clasic, față în față;
    f) condițiile de prelucrare a datelor cu caracter personal.

    Art. 6. — (1) Serviciile medicale prin telemedicină pot fi acordate:

    a) prin transmiterea imediată a informațiilor între profesioniștii din domeniul sănătății și pacient, în timp real, când aceștia sunt prezenți simultan, dar la distanță, prin intermediul unui mijloc de
    comunicare la distanță;

    b) prin transmiterea imediată a informațiilor la alt profesionist din domeniul sănătății pentru o analiză ulterioară în vederea interpretării datelor transmise, stabilirii unui diagnostic și/sau a
    tratamentului. Transmiterea datelor clinice și de sănătate se poate face sub formă de date, imagini digitale, audio, videoclipuri, înregistrări sau aplicații web.

    (2) În oricare dintre situațiile referitoare la furnizarea serviciilor medicale prevăzute la alin. (1), procesarea datelor personale ale pacienților referitoare la sănătate se face cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare.

    Art. 7. — (1) Unitățile prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care pot asigura asistența medicală profilactică și curativă la distanță, vor evalua eficiența serviciilor medicale de telemedicină, în funcție de diagnostic și evoluția patologică a pacientului.

    (2) În cazul în care evaluarea prevăzută la alin. (1) este una nefavorabilă, furnizorul de servicii medicale va indica pacientului alternative pentru realizarea serviciului medical.

    Art. 8. — (1) După finalizarea unui serviciu medical furnizat prin telemedicină, unitățile prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pot elibera pacientului, după caz, următoarele documente, fără a se limita la acestea, respectiv: prescripție electronică, prescripție simplă, trimiteri către analize medicale de specialitate, bilet de trimitere/internare, scheme de tratament, scheme de vaccinare, certificat de concediu medical, certificate medicale pentru sarcină și îngrijire copil, certificate medicale pentru examene și diverse concursuri, adeverințe medicale pentru școli și grădinițe, adeverințe medicale pentru sport, recomandare îngrijiri la domiciliu, scrisori medicale.

    (2) Documentele prevăzute la alin. (1) vor fi eliberate pacientului în conformitate cu actele normative care le reglementează, fie prin mijloace electronice, în modul convenit între unitățile prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și pacient, fie în format fizic, când transmiterea electronică nu este posibilă/suficientă. Pacientul va putea împuternici o persoană care să ridice documentul astfel eliberat.

    Art. 9. — (1) Telemedicina nu va fi folosită în situațiile în care profesionistul din domeniul sănătății și pacientul nu vorbesc la un nivel suficient aceeași limbă, care să asigure o bună comunicare între profesionist și pacient.

    (2) Prin intermediul serviciului de telemedicină, doi sau mai mulți medici pot forma de la distanță grupuri multidisciplinare de analiză, interpretare și diagnosticare a pacienților.

    (3) Serviciile de telemedicină se vor programa în mod similar cu serviciile medicale acordate față în față, astfel încât, în momentul în care sunt furnizate serviciile medicale la distanță, medicul să aibă acces la fișa pacientului, respectiv la informațiile relevante pentru starea de sănătate a acestuia.

    Art. 10. — Informațiile ce urmează a fi consemnate de către medic în registrul de consultații și/sau fișa pacientului, după caz, sunt:

    a) raportul privind efectuarea consultațiilor/serviciilor medicale la distanță, cu indicarea mijlocului de comunicare utilizat;
    b) data și intervalul orar în care acestea au fost efectuate;
    c) prescripția medicală și actele eliberate ca urmare a serviciului de telemedicină;
    d) identitatea personalului medical care participă la serviciul de telemedicină;
    e) incidente tehnice survenite în timpul serviciului de telemedicină, dacă este cazul.

    Punți științifice în tuberculoză, dezvoltate în Romania

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Punți științifice în tuberculoză, dezvoltate în Romania

    Timp de trei zile, în perioada 29 septembrie – 1 octombrie, experți internaționali se vor reuni la București, în cadrul Simpozionului Internațional Screening TB și Migrația în Europa, unul dintre cele mai ample evenimente  dedicate schimbului de experiență, cercetării și dezbaterilor privind politicile de sănătate publică pe problematica tuberculozei, organizat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

    Tuberculoza, deși tratabilă și vindecabilă, este boala infecțioasă care ucide cei mai mulți oameni la nivel mondial.

    Deși a înregistrat progrese semnificative în controlul tuberculozei, România rămâne printre cele 18 țări prioritare privind stoparea tuberculozei în Regiunea Europeană a OMS (18 HPC-EUR).

    De asemenea, pe baza datelor de supraveghere ale ECDC din 2018, România are cea mai mare incidență a tuberculozei pediatrice în rândul statelor membre ale UE (17,4 la 100.000 de locuitori- 12,8 în 2019). România împreună cu Lituania furnizează peste 55% din totalul cazurilor de TB XDR din UE, iar România este sursa a 23,5% din totalul cazurilor de tuberculoză raportate în UE.

    Simpozionul Internațional Screening TB și Migrația în Europa are în centrul său depistarea activă a tuberculozei la nivel european. Astfel, timp de trei zile, Bucureștiul reunește experți internaționali, care vor discuta despre provocările ridicate de tuberculoză, migrație, accesul la diagnostic timpuriu și tratament.

    Evenimentul științific este organizat în contextul în care migrația în Europa reprezintă o provocare inclusiv pentru sistemele de sănătate, care trebuie să răspundă cât mai eficient la problemele de sănătate generate de migrație.

    Problematica tuberculozei în contextul migrației va fi dezbătută, în cadrul Simpozionului, de specialiști din Germania, Norvegia, Ucraina, Polonia, Republica Moldova, Ungaria, Marea Britanie, Serbia, Turcia, Lituania, Olanda, Danemarca și Italia.

    Printre speakerii invitați se numără profesorul Christoph Lange, director medical al Centrului de Cercetare de la Borstel – Leibniz Lung Center, profesor de Medicină Respiratorie și Sănătate Internațională la Universitatea Lübeck din Germania, cel care a condus analiza privind tuberculoza în contextul migrației în Europa. Concluziile analizei vor fi prezentate la București în cadrul Simpozionului Internațional Screening TB și Migrația în Europa.

    „Prin acest eveniment, dorim să realizăm în România un hub de dezbateri științifice, pentru a identifica cele mai optime soluții în managementul pacientului cu tuberculoză, în contextul migrației și al mobilității crescute a oamenilor înregistrată în ultima perioadă în Europa.  Totodată, vrem să aducem cercetarea pe problematica tuberculozei cât mai aproape de specialiștii români. România este o țară cu multe cazuri de tuberculoză, așa că, din perspectiva mea, este esențial să fim și o țară care dezvoltă cercetarea în tuberculoză, dar și ca medicii români să fie parte activă în proiecte internaționale privind tuberculoza. Este foarte important ca specialiștii din România să fie la curent cu tot ce este nou în zona de cercetare internațională în ceea ce privește tuberculoza. Totodată, ne dorim ca experiența românească în privința managementului pacientului cu tuberculoză să stea la baza discuțiilor științifice din cadrul acestui Simpozion”, a declarat șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

    Manifestarea științifică este coordonată de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, în colaborare cu partenerii din Germania de la Centrul de Cercetare în domeniul bolilor Pulmonare – Leibniz Lungzentrum din Borstel.

    Ministerul Sănătății: Adriana Pistol, aleasă membru în Comitetul Permanent al OMS Europa pentru un mandat de trei ani

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Ministerul Sănătății: Adriana Pistol, aleasă membru în Comitetul Permanent al OMS Europa pentru un mandat de trei ani

    Ministerul Sănătății a anunțat, miercuri, că secretarul de stat Adriana Pistol a fost aleasă membru în Comitetul Permanent al OMS Europa, pentru un mandat de trei ani.

    ”Această structură este unul dintre organismele de conducere ale OMS Europa și din el fac parte, pentru un mandat de 3 ani, reprezentanți aleși ai 12 din cele 53 de state membre ale regiunii”, a anunțat Ministerul Sănătății.

    Potrivit sursei citate, în perioada 12-14 septembrie a avut loc la Tel Aviv (Israel) a 72-a reuniune a Comitetului Regional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Europa, care reunește reprezentanții celor 53 de state membre ale regiunii.

    Din delegația României au făcut parte ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, consilierul prezidențial, conf. univ. dr. Diana Păun, secretarul de Stat în Ministerul Sănătății, conf. univ. dr. Adriana Pistol, Mircea Timofte, președintele Ordinului Asistenților Medicali, precum și reprezentanți ai Ambasadei României în Israel.

    Conform sursei citate, ministrul român al Sănătății a propus înființarea unui centru regional de excelență al OMS în domeniul comportamentelor și elementelor culturale care influențează sănătatea, exprimând disponibilitatea României pentru găzduirea acestuia.

    Miercuri, delegația României s-a întâlnit cu ministrul Sănătății din Israel, dl. Nitzan Horowitz, în scopul întăririi cooperării bilaterale din domeniul asistenței medicale primare, asigurărilor sociale de sănătate și digitalizării, pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale a pacienților. Potrivit sursei citate, a fost discutată și colaborarea în domeniul instruirii personalului medical împreună cu universitățile de medicină din cele două țări.

    Ministerul Sănătății a transmis că printre temele abordate în cadrul întâlnirii s-au numărat:

    • adoptarea de strategii sectoriale și dezvoltarea colaborării pentru asigurarea accesului la servicii de sănătate a persoanelor cu dizabilități și a accesului la medicamente inovative;
    • strategia de digitalizare a sănătății 2023-2030;
    • dezvoltarea cadrului 2022-2027, referitor la înțelegerea comportamentelor și a elementelor culturale care influențează sănătatea;
    • pregătirea sistemelor de sănătate în caz de urgență de sănătate;
    • reducerea și eliminarea tuberculozei, HIV/SIDA și a hepatitelor virale ca probleme de sănătate publică.

     

    Studiu: Câte persoane lucrau în sistemul sanitar din România în 2020

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Studiu: Câte persoane lucrau în sistemul sanitar din România în 2020

    Peste 350 de mii de persoane lucrau în anul 2020 în sistemul sanitar public şi privat din România, reprezentând aproximativ 6,6% din totalul salariaţilor, arată studiul „Situaţia personalului sanitar din România”.

    „În 2020, peste 350 de mii de persoane lucrau în sistemul sanitar public şi privat din România, reprezentând aproximativ 6,6% din totalul salariaţilor. Excluzând categoria „altor tipuri de personal sanitar cu studii superioare”, pentru care datele sunt disponibile doar începând cu 2015, observăm o creştere semnificativă a personalului sanitar, de la un vârf de aproximativ 270 de mii în perioada anterioară lui 2015 la 330 de mii în 2020. Totuşi, în ciuda creşterii semnificative a personalului sanitar în ultimii ani, România stă destul de prost când vine vorba de numărul de medici la mia de locuitori, doar cinci state (Franţa, Belgia, Luxemburg, Marea Britanie şi Polonia) având în 2019 mai puţini medici la mia de locuitori decât România”, arată studiul citat, lansat de Fundaţia Friedrich Ebert România.

    Situaţia este „ceva mai bună” în ce priveşte asistenţii medicali, dar nici aici România „nu excelează” în vreun fel, din nou, în ciuda unei creşteri puternice în a doua parte a anilor 2010.

    Potrivit studiului, din punct de vedere cantitativ, medicina de familie (astăzi o activitate în cea mai mare parte privată) a rămas „mult în urma” celorlalte servicii medicale.

    Stomatologii, farmaciştii, dar şi medicii de familie (în special după 2015) au o prezenţă „cu totul neglijabilă” în sistemul public, aceste activităţi fiind practic în totalitate privatizate – împreună, reprezintă aproximativ 37% din personalul sanitar din sistemul privat, faţă de sub 3% în sistemul public.

    Studiul relevă că zonele bogate au fost principalele beneficiare ale creşterii personalului sanitar în ultimii ani, în timp ce în zonele sărace vorbim de stagnare şi chiar declin.

    Regiunea Bucureşti-Ilfov are cel mai mare câştig salarial mediu şi cel mai mare număr de personal sanitar mediu pe cap de locuitor. În schimb, judeţe precum Călăraşi sau Giurgiu înregistrează salarii foarte mici şi puţin personal sanitar.

    „Creşterile salariale nu au rezolvat însă problema lipsei de personal în afara acestor centrelor urbane dezvoltate, într-o anumită măsură chiar contribuind la creşterea inegalităţilor teritoriale. Creşterile salariale s-au dovedit a fi necesare, dar insuficiente pentru a rezolva problema lipsei personalului din sistemul public de sănătate”, susţin semnatarii studiului.

    Creșterile salariale ar trebui complementate de alte măsuri privitoare la personalul medical şi sistemul sanitar, dar şi de o strategie mai amplă de reducere a inegalităţilor socioeconomic, mai arată sursa citată.

    1...531532533...3.307Pagina 532 din 3.307

    Copyright @SanatateaTV | Made by WeCreate.tech

    Sanatatea.TV
    Powered by  GDPR Cookie Compliance
    Revizia intimitatii 
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.