DSP Alba implementează un nou tip de teste Real Time PCR de detectare a virusurilor gripale sezoniere

Un nou tip de teste de laborator Real Time PCR, pentru detectarea virusurilor gripale sezoniere, va fi implementat de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Alba, în premieră pentru judeţ.

Noile teste vor fi prelucrate în Laboratorul de Diagnostic şi Investigare în Sănătate Publică din cadrul DSP Alba şi „vor stabili un diagnostic clar şi diferenţiat, facilitând astfel un tratament medicamentos corect pentru pacient”, precizează un comunicat de presă.

Virusurile gripale care vor putea fi detectate prin teste RT-PCR sunt Influenza A, Influenza B şi RSV (Virus respirator sinciţial), arată sursa citată.

„Implementăm acest nou sistem de detectare a virusurilor gripale ca o necesitate, având în vedere explozia de cazuri de boli preponderent respiratorii produse de virusuri ce se manifestă din plin în acest sezon. Este extrem de important, în stabilirea unui tratament corect, să ştim dacă avem de-a face cu un virus gripal sau nu, dacă prescriem sau nu antibiotic. Până acum, în judeţ se realizau doar teste rapide pentru detectarea virusurilor gripale, ştiut fiind că acurateţea unui test rapid nu poate fi aceeaşi cu a unui test de laborator. Pentru confirmare, testele erau trimise spre prelucrare la Institutul Cantacuzino din Bucureşti. Vom scuti timp preţios în stabilirea unui diagnostic şi deci a unui tratament adecvat”, a declarat Alexandru Sinea, directorul DSP Alba.

Pacienţii se pot prezenta începând de marţi, 13 decembrie 2022, între orele 8,00 şi 12,00, direct la punctul de recoltare situat în parcarea Policlinicii de pe strada Muşeţelului nr. 2.

Recoltarea probelor se poate face şi de către medicii de familie sau în spitale, acesta fiind trimise ulterior la Laboratorul DSP Alba.

Costul unui test RT-PCR gripal va fi de 190 de lei.

„Nefiind incluse în vreun program naţional de testare asemenea testelor COVID, testele RT-PCR gripale nu pot fi realizate gratuit pe bază de trimitere”, se menţionează în comunicat.

Proiectul de buget al Ministerului Sănătăţii pentru 2023, avizat favorabil în comisiile de specialitate ale Parlamentului

Comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului au avizat favorabil, luni, proiectul de buget al Ministerului Sănătăţii pentru 2023.

Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat că instituţiei i se alocă pentru 2023, suma de 23.847.756.000 lei, venituri bugetare din care se exclud transferurile de echilibrare către Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate.

„Suma rămasă de utilizat pentru domeniul Sănătate este de 19.410.392.000 lei, faţă de 14.303.903.000 lei în anul 2022. Limita aprobată în Guvern pentru Ministerul Sănătăţii pentru 2023 este mai mare cu 5.106.489.000 lei, comparativ cu anul trecut. În anul 2023, faţă de anul anterior, deşi cheltuielie determinate de pandemie, inclusiv vaccinuri, sunt diminuate, se înregistrează creşteri de cheltuieli”, a declarat ministrul Sănătăţii în cadrul şedinţei comisiilor pentru sănătate, potrivit Agerpres.

Rafila: Sunt şanse ca multe dintre amendamentele depuse să treacă la Comisia pentru buget – finanţe

Ministrul a precizat că amendamentele depuse vor fi susţinute, marţi, în Comisia pentru buget-finanţe, menţionând că unele dintre ele au şanse să fie admise şi să beneficieze astfel de finanţare din partea ministerului.

„Eu cred că sunt şanse ca mai multe dintre aceste amendamente să treacă, pentru că unele dintre ele se referă probabil la chestiuni de care este într-adevăr nevoie şi în limita resurselor bugetare cred că unele dintre amendamente ar putea să treacă încât să beneficieze de finanţare diverse unităţi administrativ-teritoriale sau instituţii medicale subordonate Ministerului Sănătăţii. Noi am hotărât că vom susţine, la nivelul Capitalei, amendamente care se referă la dezvoltarea sau dotarea unor unităţi medicale”, a precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, după avizul favorabil primit de proiectul de buget al Ministerului Sănătăţii în comisiile de specialitate.

Ministrul a fost întrebat dacă cele aproape 170 de amendamente depuse sunt inutile, dat fiind că au fost votate în bloc, fără a fi discutate.

„Eu nu am spus că sunt inutile, eu sunt aici doar ca să prezint modul în care a fost constituit bugetul Ministerului Sănătăţii, care cuprinde o sumă de aproape 5 milliarde de lei, care se va duce în investiţii prin PNRR şi o sumă suplimentară pentru alte proiecte de investiţii, din cadrul altor proiecte cu finanţare europeană şi 200 de milioane de lei, fonduri pentru realizarea investiţiilor prin împrumutul de la Banca Mondială”, a punctat Rafila.

Ministrul Sănătății: Bugetul alocat, mai mic „cu unu sau două procente faţă de cel de anul trecut”

Rafila a adăugat că proiectul de buget al ministerului pe care îl conduce este mai mic „cu unu sau două procente faţă de cel de anul trecut”, subliniind că bugetul a fost diminuat prin reducerea sumelor necesare pentru plata concediilor medicale.

„Este mai mic cred cu unu sau două procente faţă de cel de anul trecut, cu menţiunea că acest buget a fost diminuat prin reducerea sumelor necesare pentru plata concediilor medicale, de la circa 5,9 la 3,2 sau 3,4 miliarde de lei”, a afirmat ministrul.

Potrivit ministrului, în anul 2023, faţă de anul anterior, deşi cheltuielie determinate de pandemie, inclusiv vaccinuri, sunt diminuate, se înregistrează creşteri de cheltuieli.

„Fondurile se utilizează pentru finanţarea următoarelor categorii de cheltuieli: cheltuieli de personal pentru minister, unităţi subordonate inclusiv serviciile publice de ambulanţă, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a unităţilor ministerului subordonate, cheltuieli pentru programele naţionale de sănătate, desfăşurate de unităţile din subordinea autorităţilor publice locale, precum şi o serie de cheltuieli salariale pentru anumite categorii de personal medical din spitale, aflate în subordinea autorităţilor administraţiei- publice locale, respectiv din unităţile şi compartimentele de primiri-urgenţă, medici rezidenţi, cercetători, angajaţi din cabinetele de TBC şi sănătate mintală, din cabinetele de medicină şcolară. Programe naţionale de sănătate derulate prin structuri din subordinea, cheltuieli salariale pentru unele categorii de personal din spitalele subordonate, respectiv din unităţi şi compartimente de primiri urgenţe, rezidenţi şi cercetători din cabinetele TBC şi sănătate mintală, precum şi asistenţi comunitari, personal din unităţi de asistenţă medico-socială, transfer către bugetul fondului naţional de asigurări de sănătate, pentru centrele de permanenţă, centrele de testare şi monitorizare ai pacienţilor COVID, medicul de familie, indemnizaţia de hrană, sprijin şi asistenţă umanitară pentru cetăţenii din Ucraina şi medicamente pentru pensionarii cu venituri reduse, cheltuieli de capital”, a explicat ministrul.

Studiu: Îmbătrânire prematură a creierelor adolescenților, cauzată de stresul din timpul pandemiei COVID

O nouă cercetare, realizată de oameni de știință de la Universitatea Stanford, dezvăluie impactul pe care stresul pandemic cauzat de izolare l-a avut asupra creierului adolescenților.

Studiul a a inclus o comparație a scanărilor RMN pe 163 de adolescenți, obținute înainte și în timpul COVID.

În comparație cu adolescenții al căror creier a fost scanat înainte de pandemie, cei care au fost evaluați după o perioadă lungă de restricții au prezentat o îmbătrânire accelerată a creierului.

„Știm deja din cercetările globale că pandemia a afectat negativ sănătatea mintală a tinerilor, dar nu știam dacă aduce modificări fizice în creierului lor”, a spus autorul studiului, Ian Gotlib.

Cu toate acestea, după ce au comparat scanările creierului a 82 de adolescenți efectuate în martie 2022 cu cele ale a 81 de controale de aceeași vârstă dinainte de pandemie, cercetătorii au observat o tendință alarmantă.

„Am descoperit că tinerii evaluați după ce au experimentat stresul pandemic produs de izolare aveau probleme de sănătate mintală de interiorizare mai grave, grosimea corticalei redusă, volum mai mare al hipocampului și al amigdalei și o vârstă mai avansată a creierului”, scriu cercetătorii.

„Se pare, așadar, că pandemia nu numai că a afectat negativ sănătatea mintală a adolescenților, ci și a accelerat maturizarea creierului”, adaugă cercetătorii, potrivit IFL Science.

În general, acest tip de îmbătrânire prematură a creierului este observat doar la copiii care se confruntă cu adversități cronice, cum ar fi neglijența, violența și disfuncțiile familiale.

Și, în timp ce astfel de experiențe negative din copilărie sunt asociate cu o sănătate mintală mai precară mai târziu în viață, autorii studiului nu sunt siguri ce impact vor avea aceste schimbări induse de izolare asupra arhitecturii cerebrale a adolescenților pe termen lung.

„De asemenea, nu este clar dacă schimbările sunt permanente. Pentru un bărbat de 70 sau 80 de ani, te-ai aștepta la unele probleme cognitive și de memorie bazate pe modificări ale creierului, dar cum se ‘traduce’ îmbătrânirea prematură la un tânăr de 16 ani?”, se întreabă cercetătorii.

Pe lângă schimbările fizice observate în creierul adolescenților, cei evaluați după izolare au avut și rate mai mari de depresie și anxietate. Autorii studiului, prin urmare, intenționează să continue să urmărească aceeași cohortă de tineri în următorii ani pentru a vedea dacă pandemia a modificat permanent traiectoria dezvoltării creierului și sănătății lor mintale.

„Vârsta lor cronologică va ajunge în cele din urmă la ‘vârsta creierului’? Dacă creierul lor rămâne în permanență mai în vârstă decât vârsta lor cronologică, nu este clar care vor fi rezultatele în viitor”, concluzionează autorul studiului.

1.370 de persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultima săptămână

În săptămâna 5 – 11 decembrie, 1.370 de persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, dintre care 742 cu serul Pfizer Omicron adaptat noilor tulpini de coronavirus, a cărui administrare a început pe 28 noiembrie, potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică.

De asemenea, au mai fost administrate alte 628 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson, dintre care 183 – prima doză, 178 – doza a doua, 177 – a treia doză şi 90 – doza a patra.

De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.902.863 doze de vaccin pentru 8.140.198 de persoane.

Un număr de 8.129.194 de persoane au primit schema completă, 2.629.929 au fost imunizate cu doza a treia şi 22.011 cu doza a patra.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.076 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.243 de tip local şi 17.833 de tip general.

Recomandări privind îngrijirea copilului cu infecție respiratorie acută

Ministerul Sănătății transmite o serie de recomandări privind îngrijirea copilului cu infecție respiratorie acută.

Recomandările Ministerului Sănătății, publicate pe pagina de Facebook, răspund următoarelor întrebări:

  • Cum puteți preveni răspândirea bolilor respiratorii?
  • Cum puteți ajuta copilul să treacă mai ușor prin infecție?
  • Când trebuie să vă prezentați cu copilul la medic?
  • Cui trebuie să vă adresați în cazul în care copilul are simptome specifice unei infecții respiratorii?

Părinții sunt sfătuiți, printre altele, să nu le administreze medicamente pentru tuse copiilor mai mici de 1 an și să nu fumeze în apropierea acestora.

Lista centrelor de evaluare care asigură asistența medicală pediatrică în cazul virozelor respiratorii

Recomandările Ministerului Sănătății:

 

Programul de vizite în unitățile sanitare publice. Ordinul, publicat în Monitorul Oficial

Ordinul privind stabilirea programului de vizite în unitățile sanitare publice a fost publicat, joi, în Monitorul Oficial.

Ordinul prevede, printre altele, alocarea fiecărui pacient, la internare, a unui cod numeric unic care va fi comunicat aparţinătorilor, iar furnizarea telefonică de informaţii despre starea de sănătate a bolnavului se face numai după confirmarea acestui cod.

Vă prezentăm textul Ordinului publicat în Monitorul Oficial:

Art. 1. – (1) Programul de acces al vizitatorilor pacienţilor internaţi în unităţile sanitare publice este stabilit de către conducerea unităţilor sanitare publice, având o durată de minimum 4 ore, în intervalul orar 10.00-20.00 de luni până vineri, iar în zilele de sâmbătă şi duminică o durată de minimum 6 ore în intervalul orar 9.00-20.00.

(2) Accesul vizitatorilor în salon este permis după cum urmează:

a) 1 vizitator/pacient în saloanele cu un număr de cel mult 3 paturi, pacienţii putând fi vizitaţi doar pe rând;

b) 1 vizitator/pacient în saloanele cu un număr de 4-6 paturi, putând fi vizitaţi maximum doi pacienţi în acelaşi timp;

c) 1 vizitator/pacient în saloanele cu un număr mai mare de 6 paturi, putând fi vizitaţi maximum trei pacienţi în acelaşi timp.

(3) Durata vizitei este limitată la 30 de minute, cu excepţia secţiilor/compartimentelor ATI.

(4) În cazul unor evenimente epidemiologice deosebite, pe baza analizei efectuate de către direcţia de sănătate publică, în secţiile/compartimentele fără risc durata vizitei poate fi limitată la 15 minute, iar în secţiile/compartimentele în care se află internate persoane aflate la risc pentru dezvoltarea unor forme severe de boală programul de vizită poate fi suspendat.

(5) Programul de vizită la nivelul unităţii sanitare poate fi suspendat de manager în situaţiile de risc epidemiologic, prevăzute la art. 6 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(6) Nu este permis accesul vizitatorilor:

a) care prezintă semne clinice de infecţii acute;

b) aflaţi în stare de ebrietate sau aflaţi sub influenţa unor substanţe halucinogene.

(7) Vizitatorii au următoarele obligaţii:

a) să poarte echipament de protecţie adaptat în funcţie de gradul de risc al secţiei. Echipamentul de protecţie va fi asigurat în mod gratuit de către unitatea sanitară;

b) să respecte instrucţiunile personalului unităţii sanitare privind măsurile interne de prevenire a transmiterii infecţiilor.

Art. 2. – (1) La internare, unitatea sanitară alocă fiecărui pacient un cod unic, care va fi comunicat aparţinătorilor. Furnizarea telefonică către aparţinători a informaţiilor despre starea de sănătate a pacientului se face numai după confirmarea codului unic.

(2) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, unităţile sanitare au obligaţia de a elabora proceduri şi de a implementa un sistem de informare a aparţinătorilor pacienţilor care să permită ca la cel mult două ore de la internarea pacientului să fie comunicate aparţinătorilor, telefonic/prin sms, la cerere, următoarele informaţii: secţia/compartimentul unde este internat, numărul salonului, etajul, numele medicului curant şi numărul de telefon apelabil pentru informaţii despre starea de sănătate a pacientului, cu respectarea drepturilor pacientului.

Art. 3. – (1) Vizitarea pacienţilor în secţiile/compartimentele de terapie intensivă este permisă zilnic cu respectarea următoarelor condiţii de acces:

a) în intervalul 10.00-20.00 se asigură cel puţin două intervale orare zilnice de vizită de minimum 1 oră;

b) la saloanele cu cel mult 4 paturi este permis accesul pentru 1 vizitator/pacient/intervalul orar de vizită, pacienţii putând fi vizitaţi doar pe rând;

c) la saloanele cu peste 4 paturi este permis accesul pentru 1 vizitator/pacient/intervalul orar de vizită, putând fi vizitaţi maximum 2 pacienţi în acelaşi timp;

d) durata vizitei este de maximum 10 minute, cu posibilitatea de prelungire, cu acordul medicului ATI; pe toată durata vizitei, persoana vizitatoare va fi însoţită de personal al secţiei/compartimentului;

e) contactul fizic cu pacientul este permis numai cu acordul şi sub supravegherea asistentei medicale sau medicului ATI şi trebuie să fie scurt şi după o prealabilă dezinfecţie suplimentară a mâinilor vizitatorului.

(2) În secţiile/compartimentele ATI, accesul vizitatorilor într-un salon în cursul intervalelor orare zilnice aprobate poate fi suspendat pe durata efectuării oricăror manevre, tehnici sau tratamente care necesită prezenţa unui medic ATI şi a cel puţin unei asistente ATI. În aceste cazuri, intervalele orare zilnice de vizită vor fi prelungite astfel încât să se asigure accesul tuturor vizitatorilor în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

Art. 4. – (1) În situaţia în care programul de vizită este suspendat conform art. 1 alin. (4) sau (5) ori în situaţia în care starea de sănătate a pacientului nu permite vizitarea, secţiile/compartimentele au obligaţia de a asigura informarea telefonică zilnică a aparţinătorilor, prin medicul curant/medicul de gardă/personalul desemnat, despre starea şi evoluţia pacientului, cu respectarea drepturilor pacientului.

(2) Pentru pacienţii internaţi pe oricare dintre secţiile/compartimentele unităţii sanitare, la solicitare, cu respectarea drepturilor pacientului, aparţinătorii pot discuta direct cu medicul curant în timpul programului zilnic de lucru al acestuia, în baza unui program stabilit de medicul şef/coordonator de secţie/compartiment, aprobat de directorul medical şi afişat la loc vizibil la intrarea în unitatea sanitară.

Art. 5. – (1) Prin excepţie de la prevederile art. 1, în cazul pacienţilor în stare terminală, cu excepţia celor internaţi în secţiile/compartimentele ATI, aparţinătorii au dreptul de a vizita pacientul zilnic, indiferent de oră. În măsura în care condiţiile din secţie/compartiment permit acest lucru, se poate asigura prezenţa permanentă lângă pacient a unui aparţinător, cu acordul medicului curant. În măsura în care condiţiile din secţie/compartiment nu permit accesul permanent, se va asigura accesul într-un spaţiu de aşteptare, în apropierea secţiei/compartimentului.

(2) În cazul pacienţilor internaţi care au un grad redus de mobilitate din cauza patologiei prezentate, pe oricare dintre secţiile/compartimentele din unitatea sanitară, cu excepţia secţiilor/compartimentelor ATI, accesul unui însoţitor poate fi permanent, cu respectarea măsurilor interne de prevenire a transmiterii infecţiilor şi cu acordul şefului de secţie/coordonatorului de compartiment.

Art. 6. – (1) În cazul copiilor cu vârsta de până la 14 ani, internaţi în oricare dintre secţiile/compartimentele din unitatea sanitară, cu excepţia secţiilor/compartimentelor ATI, se permite prezenţa permanentă a unui aparţinător, dacă se solicită acest lucru.

(2) În cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani internaţi în oricare dintre secţiile/compartimentele din unitatea sanitară, cu excepţia secţiilor/compartimentelor ATI, se poate permite prezenţa permanentă a unui aparţinător, cu acordul şefului de secţie/coordonatorului de compartiment.

(3) În cazul copiilor internaţi în secţiile/compartimentele ATI se asigură vizitarea zilnică cu respectarea prevederilor art. 3.

(4) În cazul copiilor internaţi în secţiile/compartimentele de terapie intensivă, la solicitarea aparţinătorilor, în funcţie de condiţiile locale, cu respectarea măsurilor interne de prevenire a transmiterii infecţiilor şi cu aprobarea medicului şef de secţie/compartiment ATI, se poate permite prezenţa permanentă a unui aparţinător, în intervalul orar 20.00-7.00.

Art. 7. – Programul de vizite se afişează la toate intrările în unitatea sanitară, în mod vizibil şi accesibil vizitatorilor, precum şi pe site-ul unităţii sanitare.

Art. 8. – Este strict interzisă perceperea oricăror taxe pentru vizitarea pacienţilor în unităţile sanitare publice, cu excepţia taxelor legate de parcare.

Art. 9. – Este strict interzis vizitatorilor ca pe perioada vizitei să filmeze sau să fotografieze pacientul fără acordul expres al acestuia.

Art. 10. – Nerespectarea prevederilor prezentului ordin constituie cauză de încetare a contractului de management, conform prevederilor art. 184 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 11. -Prevederile prezentului ordin se aplică tuturor unităţilor sanitare cu paturi din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare proprii, cu excepţia celor din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească.

Art. 12. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.284/2012 privind reglementarea programului de vizite al aparţinătorilor pacienţilor internaţi în unităţile sanitare publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 21 decembrie 2012.

Art. 13. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Danemarca: Persoanele infectate cu noul coronavirus nu vor mai trebui să se autoizoleze

Persoanele care locuiesc în Danemarca nu vor mai trebui să se autoizoleze după ce s-au infectat cu noul coronavirus, informează DPA.

În noile sale recomandări pentru tratarea virusului SARS-CoV-2, publicate joi, Autoritatea daneză pentru sănătate a decis ca maladia COVID-19 să fie plasată în aceeaşi categorie cu gripa. Acest lucru înseamnă că Agenţia nu mai recomandă explicit autoizolarea persoanelor infectate pentru cel puţin patru zile după un rezultat pozitiv la un test de depistare a noului coronavirus.

Agenţia daneză a explicat că această decizie a fost posibilă deoarece numărul persoanelor spitalizate din cauza COVID-19 a rămas stabil pe durata toamnei anului 2022 şi că doar creşteri foarte mici ale numărului de internări sunt aşteptate pentru lunile de iarnă.

Totuşi, ea insistă că danezii ar trebui să rămână în locuinţele lor dacă se simt rău – indiferent de virusul pe care l-au contractat.

Danemarca a trecut destul de bine peste fazele critice ale pandemiei de COVID-19 datorită unei campanii rapide de vaccinare şi testării în masă a rezidenţilor săi.

Aproape 70.000 de infecții respiratorii acute, raporate în perioada 28 noiembrie – 4 decembrie

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică a informat joi că, la nivel naţional, au fost raportate, în perioada 28 noiembrie – 4 decembrie, 69.699 de cazuri de infecţii respiratorii acute – gripă clinică, IACRS şi pneumonii.

În aceeaşi perioadă a anului trecut se înregistrau 33.067 de cazuri.

Potrivit INSP, au fost raportate 14 cazuri confirmate de gripă (două cu virus AH3, două cu virus AH1, şapte cu virus gripal A nesubtipat şi unul cu virus gripal B).

De la începutul sezonului, au fost raportate 34 cazuri de gripă confirmate cu laboratorul: 18 cazuri cu virus gripal A nesubtipat, 9 cazuri cu virus gripal AH3, 6 cazuri cu virus gripal AH1, un caz cu virus gripal B.

În perioada de referinţă au fost raportate la nivel naţional 822 cazuri de gripă clinică comparativ cu 641 înregistrate în săptămâna precedentă şi cu 204 cazuri înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

1.342.308 de persoane din grupele la risc au fost vaccinate antigripal până la data de 30 octombrie cu vaccin distribuit gratuit de Ministerul Sănătăţii.

MS: Au fost înfiinţate centre de evaluare care asigură asistenţa medicală pediatrică în cazul virozelor respiratorii

Ministerul Sănătăţii a anunţat, joi, că au fost înfiinţate 59 de centre de evaluare care asigură asistenţa medicală pediatrică în cazul virozelor respiratorii, pentru a uşura accesul la asistenţă medicală pentru copii şi pentru a reduce aglomeraţia şi timpul de aşteptare în unităţile de primiri urgenţe.

„Pentru aceasta, a fost modificat Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 1513/2020. În acest moment, la nivel naţional, sunt pregătite 59 de unităţi ambulatorii pentru copii, cu circuite separate. Copiii care au simptome de viroză respiratorie vor fi evaluaţi clinic de către medicul de familie şi, după caz, clinic, imagistic şi biologic de medicii specialişti din centrele de evaluare. Acestea au spaţii special destinate, cu circuite funcţionale corespunzătoare”, afirmă MS.

Potrivit sursei citate, copiii a căror simptomatologie persistă mai mult de trei – cinci zile sau cei la care se agravează sub tratamentul deja administrat vor fi îndrumaţi de medicul de familie către centrele de evaluare pediatrică.

Copiii cu simptomatologie severă sau cei cu factori de risc vor fi direcţionaţi de medicul de familie sau din centrele de evaluare către spital (UPU/CPU), precizează MS.

„Evaluarea clinică a pacientului pediatric se va realiza în conformitate cu Ghidul „Insuficienţa respiratorie acută la sugar – evaluare şi tratament imediat”, aprobat de Comisia de pediatrie a Ministerului Sănătăţii”, afirmă aceeaşi sursă.

Lista centrelor este publicată pe pagina de internet a Ministerului Sănătăţii şi a direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Studiu: Aproape 46%, ponderea serviciilor curative şi de recuperare care presupun internare în spital

Sistemul de sănătate din România se axează în principal pe componenta de vindecare, în loc să aloce o importanţă sporită prevenţiei, relevă studiul „Impactul economic al segmentului de sănătate privat din România”, realizat de Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED).

Studiul evidenţiază că, în 2020, ponderea serviciilor curative şi de recuperare care presupun internare în spital a fost de 45,7% şi doar 11,2% au fost cheltuieli destinate serviciilor curative şi de recuperare ambulatorii.

Potrivit cercetării, România este printre ţările europene cu cea mai scăzută pondere a cheltuielilor de sănătate în PIB, sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de sănătate „fiind în pericol”, conform Agerpres.

O altă concluzie a studiului evidenţiază că segmentul privat finanţează în proporţie de aproximativ 20% sistemul de sănătate prin intermediul plăţilor directe ale populaţiei pentru serviciile medicale, dar şi prin abonamentele medicale sau asigurările voluntare.

În 2020, plata serviciilor private de sănătate – excluzând activităţile de asistenţă stomatologică – a înregistrat o creştere de aproximativ 95% comparativ cu anul 2015. Valoarea totală a cifrei de afaceri a companiilor cu capital privat care furnizează servicii de sănătate a fost de 2,6 miliarde de euro în 2020, ceea ce înseamnă 0,7% din cifra de afaceri generată la nivel naţional. În acelaşi an, 2020, piaţa de servicii stomatologice a generat o cifră de afaceri de 448 milioane de euro.

Studiul mai relevă că România se confruntă cu o lipsă majoră de cadre medicale pe fondul emigrării în alte ţări a profesioniştilor, creşterea nivelului salarial în 2018 reducând acest fenomen.

Acelaşi studiu analizează speranţa medie de viaţă a unei persoane din România fără probleme de sănătate. Aceasta se situează în jurul vârstei de 59,9 ani, comparativ cu media Uniunii Europene – 64 de ani. Faţă de anul 2011, când Uniunea Europeană prezenta un avans de 4,3 ani, în perioada analizată 2011-2020, România a recuperat trei luni din acest decalaj