În Marea Britanie, inteligenţa artificială reduce sechelele unui AVC

Mateescu Cristi
-
0
În Marea Britanie, inteligenţa artificială reduce sechelele unui AVC

În Marea Britanie, numărul pacienţilor care prezintă puţine sau deloc sechele după un accident vascular cerebral (AVC) s-a mărit de trei ori datorită inteligenţei artificiale (AI), a anunţat, marţi, Ministerul britanic al Sănătăţii, notează AFP.

Dezvoltat de o companie din Oxford, sistemul Brainomix e-Stroke reduce cu mai mult de o oră stabilirea diagnosticului şi permite alegerea rapidă a celui mai potrivit tratament, potrivit Agerpres.

Utilizarea lui, în 111.000 de cazuri suspecte de AVC, a crescut de la 16% la 48% rata pacienţilor fără dizabilităţi sau cu dizabilităţi uşoare.

Inteligența artificială ajută la luarea deciziilor în interpretarea scanărilor cerebrale, pentru a permite pacientului „să aibă tratamentul potrivit, la locul potrivit, la momentul potrivit”, a subliniat ministerul.

Anual, peste 85.000 de persoane din Anglia fac un accident vascular cerebral.

Ministerul Sănătăţii a citat exemplul lui Carol Wilson, asistent pedagogic, care în iunie 2021 a suferit crampe intense şi şi-a pierdut rapid vederea şi uzul membrelor. Software-ul a făcut posibilă diagnosticarea rapidă a unui cheag de sânge în creier şi optarea pentru o trombectomie.

„Am putut să mă ridic şi să trimit mesaje familiei în aceeaşi zi, să mă întorc acasă şi să merg din nou la două zile după ce am avut un accident vascular cerebral”, a mărturisit ea.

„Fiecare minut salvat în timpul evaluării iniţiale în spital a persoanelor cu simptome de AVC permite îmbunătăţirea spectaculoasă a şanselor unui pacient de a părăsi spitalul sănătos”, a afirmat într-un comunicat medicul Timothy Ferris, director de transformare în cadrul sistemului public de sănătate (NHS).

Nouă spitale şi Ambulanţa Bucureşti-Ilfov asigură asistenţa medicală de urgenţă în Capitală în a doua zi de Crăciun

Mateescu Cristi
-
0
Nouă spitale şi Ambulanţa Bucureşti-Ilfov asigură asistenţa medicală de urgenţă în Capitală în a doua zi de Crăciun

Asistența medicală de urgență este asigurată în Capitală, luni, în a doua zi de Crăciun, de nouă spitale de adulţi şi copii şi de Serviciul de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov.

Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, cele nouă spitale care asigură asistenţa medicală sunt:

  • Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti Floreasca – tel: 021.599.23.00;
  • Spitalul Clinic de Urgenţă Universitar – tel: 021.318.05.23/021.601.24.00;
  • Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” – tel: 021.255.40.99;
  • Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” – tel: 021.334.51.90;
  • Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” – tel: 021.334.30.25;
  • Spitalul de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri – tel: 021.224.09.47;
  • Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice – tel: 021.319.27.51;
  • Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – tel: 021.316.93.66;
  • Spitalul Clinic de Urgenţă Copii „M. S. Curie” – tel: 021.460.30.26.

Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti va avea program normal de lucru cu menţiunea că, în această perioadă, va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces în întreaga Capitală. Solicitările vor fi preluate la 112.

Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti va asigura un serviciu de gardă permanent, punând la dispoziţie numărul de telefon 021.313.77.39.

Coronavirus: O nouă subvariantă Omicron se răspândeşte în Statele Unite

Mateescu Cristi
-
0
Coronavirus: O nouă subvariantă Omicron se răspândeşte în Statele Unite

O nouă subvariantă Omicron a virusului SARS-CoV-2, denumită XBB, va reprezenta 18,3% din totalul noilor cazuri de COVID-19 confirmate în Statele Unite până la sfârşitul acestei săptămâni, în creştere faţă de procentul de 11,2% înregistrat săptămâna trecută, au anunţat vineri reprezentanţii Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDD), informează Reuters.

Subvarianta XBB a determinat creşterea numărului de infectări în mai multe regiuni din Asia, inclusiv în Singapore, iar anumiţi experţi în domeniul sănătăţii afirmă că această variantă virală este mai transmisibilă dar mai puţin severă în comparaţie cu cele precedente.

Specialiştii americani se aşteaptă ca subvarianta XBB să devină dominantă în anumite zone din nord-estul Statelor Unite până pe 24 decembrie, potrivit CDC.

În total, subvariantele BQ.1.1 şi BQ.1 rămân variantele dominante aflate în circulaţie în această săptămână în Statele Unite, reprezentând 63,1% din totalul cazurilor noi depistate, în scădere faţă de săptămâna trecută, când au reprezentat 64,6% din totalul noilor infectări, au declarat reprezentanţii CDC.

București: Persoanele rănite în accidentul de la intrarea în Pasajul Unirii, transportate la cinci spitale

Mateescu Cristi
-
0
București: Persoanele rănite în accidentul de la intrarea în Pasajul Unirii, transportate la cinci spitale

21 de persoane rănite, dintre care una în stare gravă, ca urmare a unui accident petrecut la intrarea în Pasajul Unirii din Capitală, au fost transportate la cinci spitale din București, informează Ministerul Sănătății.

“Ca urmare a accidentului, mai mulți pasageri au fost răniți, iar unii dintre aceștia au fost încarcerați. Alături de echipajele SMURD au intervenit 10 echipaje ale Serviciului de Ambulanță București Ilfov, care au acordat asistență medicală de urgență și au transportat victimele la spitale de urgență din Capitală: Floreasca, Universitar, “Bagdasar Arseni”, Sfântul Ioan și Militar. S-au înregistrat 21 de răniți, unul este în stare gravă și un deces”, informează un comunicat al Ministerului Sănătății.

Potrivit sursei citate, accidentul a avut loc, vineri, în jurul orei 13.30, la intrarea în Pasajul Unirii din Capitală.

Din primele informații, rezultă că un autocar în care se aflau 47 de pasageri a rupt limitatorul de înălțime aflat înaintea pasajului.

INSP: Peste 100.000 de infecţii respiratorii acute înregistrate în perioada 12-18 decembrie

Mateescu Cristi
-
0
INSP: Peste 100.000 de infecţii respiratorii acute înregistrate în perioada 12-18 decembrie

Institutul Naţional de Sănătate Publică informează că, în perioada 12 – 18 decembrie, au fost raportate la nivel naţional 101.059 de cazuri de infecţii respiratorii acute – gripă clinică, IACRS şi pneumonii.

În aceeaşi perioadă a anului trecut se înregistrau 37.770 de cazuri.

„Morbiditatea prin infecţii respiratorii acute a depăşit în această săptămână nivelul mediu calculat pentru acest sezon (938,2%000). Activitatea gripală a evoluat cu intensitate medie, cu răspândire locală în judeţele Braşov, Cluj, Sibiu, Ilfov şi Bucureşti şi cazuri sporadice în unele judeţe. S-a înregistrat debutul sezonului gripal (rata pozitivităţii pentru acelaşi tip de virus gripal la cazurile testate a fost de peste 10%)”, afirmă sursa citată.

Potrivit INSP, au fost raportate 63 de cazuri confirmate de gripă (17 cu virus AH3, 7 cu virus AH1, 37 cu virus gripal A nesubtipat şi 2 cu virus gripal B).

De la începutul sezonului, au fost raportate 114 cazuri de gripă confirmate cu laboratorul.

În perioada de referinţă au fost raportate 1.644 cazuri de gripă clinică, comparativ cu 1.002 cazuri înregistrate în săptămâna precedentă şi cu 57 cazuri înregistrate înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Un număr de 1.398.650 de persoane din grupele la risc au fost vaccinate antigripal până la data de 18 decembrie cu vaccin distribuit gratuit de Ministerul Sănătăţii.

Monitorul Oficial: Lista problemelor medicale grave pentru acordarea concediului de îngrijitor

Mateescu Cristi
-
0
Monitorul Oficial: Lista problemelor medicale grave pentru acordarea concediului de îngrijitor

Monitorul Oficial a publicat lista problemelor medicale grave pentru acordarea concediului de îngrijitor.

Lista este cuprinsă în Ordinul 2172/3829/2022, emis de Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

„Problemele medicale grave sunt afecţiuni sau complicaţii ale acestora care afectează statusul funcţional al pacientului pentru anumite perioade sau permanent, respectiv limitează semnificativ posibilitatea efectuării activităţilor de bază şi activităţilor instrumentale cotidiene, ajungând până la imposibilitatea efectuării acestora, necesitând sprijinul altei persoane”, se arată în actul normativ.

LISTA problemelor medicale grave pentru acordarea concediului de îngrijitor:

I. Afecţiuni de oftalmologie:

1. Retinoblastomul cu invadare de orbită/operat (la copii) şi care necesită tratament radioterapic şi chimioterapic;

2. Tumori intraoculare cu invadare orbitară şi necesitate de tratament chimioterapic;

3. Tumori ale anexelor globului ocular (pleoape, conjunctivă, aparat lacrimal, orbită) cu invadare orbitară sau metastaze la distanţă, cu necesitate de tratament;

4. afecţiuni oftalmologice cu afectare severă a acuităţii vizuale şi/sau a câmpului vizual.

II. Afecţiuni de psihiatrie:

1. Schizofrenie şi tulburarea schizoafectivă (perioada postspitalizare după un episod acut de boală);

2. Demenţe (formele care nu necesită spitalizare sau internare într-un centru de îngrijiri permanente);

3. Tulburări depresive severe cu risc suicidar (până la internare);

4. Psihoza şi depresia post-partum;

5. Tulburarea afectivă bipolară (perioada postspitalizare după un episod acut de boală sau refractare la tratament);

6. Întârziere mintală cu decompensări psihotice şi tulburări semnificative de comportament;

7. Tulburări psihice semnificative asociate dependenţei de substanţe psihoactive.

III. Afecţiuni de nefrologie:

1. Infecţii de tract urinar înalte, complicate: la pacienţi cu anomalii anatomice, funcţionale (de exemplu Reflux vezicoureteral) sau obstructive ale tractului urinar, la pacienţi cu multiple instrumentări urologice sau la pacienţi din categoria extremelor de vârstă (nou-născuţi, vârstnici), precum şi la pacienţii imunosupresaţi, în contextul bolii (sarcină, diabetul zaharat, boala cronică renală în stadii avansate, transplant, neutropenie) sau al tratamentului imunosupresor;

2. Nefropatia tubulointerstiţială acută sau cronică în puseu acut asociată sau nu litiazei urinare obstructive;

3. Sindromul nefritic acut şi sindromul nefrotic, în tratament imunosupresor, cu complicaţii infecţioase sau tromboembolice;

4. Injuria renală acută stadiile KDIGO 2-3;

5. Boala cronică de rinichi stadiile G4-G5, în predializă sau dializă cronică*, cu complicaţii acute;

6. Transplantul renal complicat; aceste afecţiuni pot beneficia de reglementările legate de persoanele cu handicap. Situaţiile în care se poate acorda concediul de îngrijitor, ca însoţitor, pentru aceste categorii de pacienţi sunt următoarele:

a) ca însoţitor al pacientului internat, cu acordul medicului curant;

b) la externarea pacientului care necesită îngrijiri suplimentare la domiciliu, acest fapt fiind menţionat de către medicul curant în biletul de externare;

c) când pacientul necesită tratament ambulator sub supravegherea strictă a unui însoţitor.

IV. Afecţiuni de endocrinologie:

Afecţiuni endocrinologice forme clinice severe în tratament cronic de substituţie şi echilibrare metabolică cu complicaţii cardiovasculare severe, tulburări neuropsihice severe care necesită spitalizare pentru echilibrare hormonală, orice boală endocrină cu complicaţii, decompensată sau cu comorbidităţi care îi afectează capacitatea de muncă.

V. Afecţiuni de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice:

1. Primele trei luni (90 de zile) de la debutul diabetului zaharat tip 1 la copil;

2. Perioada cuprinsă între 0-12 luni de viaţă a copilului diagnosticat cu diabet zaharat tip 1;

3. Diabet zaharat tip I/II asociat cu complicaţii grave: boala coronariană aterosclerotică, cardiomiopatie diabetică cu insuficienţă cardiacă şi disfuncţie sistolică severă (FE < 30%), boala arterial periferică stadiul IV Fontaine, insuficienţă renală cronică RFG < 15 ml/min, BRC G5, eventual dializă, sechele grave ale bolii vasculare cerebrale, dezlipire de retină cu pierderea completă şi definitivă a vederii, alte entităţi clinice oftalmologice grave în primele 30 de zile de la internare;

4. Diabetul zaharat indiferent de tip, în perioada complicaţiilor acute care necesită spitalizare şi tratament de urgenţă, în intervalul de maxim 30 de zile de la externare.

VI. Afecţiuni ORL:

1. Pacienţi purtători de canulă traheală, gastrostomă, hrănire parentală;

2. Afecţiuni vestibulare care împietează posibilitatea de deplasare şi prezintă risc de cădere.

VII. Afecţiuni de terapii celulare:

1. Pacienţii cu transplant de celule stem hematopoietice;

2. Pacienţii cu terapii celulare CAR – T.

VIII. Afecţiuni constatate de medicina muncii:

1. Agranulocitoza de cauză profesională;

2. Sindromul posttraumatic;

3. Sindromul de stres posttraumatic;

4. Neuropatiile profesionale;

5. Parkinsonismul secundar;

6. Cataracta profesională;

7. Nevrita optică profesională;

8. Ambliopia, diplopia sau amauroza.

IX. Afecţiuni de alergologie şi imunologie clinică:

1. Astmul sever necontrolat;

2. Exacerbarea de astm tratată cu corticosteroizi sistemici;

3. Exacerbarea de astmă;

4. Angioedemul ereditar în puseu de activitate;

5. Reacţiile severe induse de medicamente;

6. Imunodeficienţe pe perioada episodului infecţios;

7. Anafilaxia – perioada de 48 de ore după un episod ce a necesitat administrare de adrenalină;

8. Urticaria acută generalizată;

9. Dermatita atopică în puseu sever ce necesită corticosteroizi sistemici;

10. Mastocitoza.

X. Afecţiuni de urologie:

1. Purtători cronici sonde uretro-vezicale, ureterostomii, nefrostomii, cistostomii – în condiţiile unor posibilităţi neuromotorii reduse (parţial/complet imobilizaţi la pat);

2. Carcinoame cu origine la nivelul aparatului urinar cu metastaze prezente la nivelul sistemului osos, care implică un risc de fractură pe os patologic; neoplaziile urinare aflate în stadiu terminal;

3. Afecţiuni renale stadiu avansat cu afectare renală severă cu scăderea RFG < 29 ml/min/1.73 m2;

4. Transplantul renal cu evoluţie nefavorabilă cu restabilirea inadecvată a funcţiei renale şi/sau prezenţa complicaţiilor şi a comorbidităţilor.

XI. Afecţiuni reumatismale:

1. Artrita reumatoidă, cu deficit funcţional sever, afectarea semnificativă a capacităţii de autoîngrijire, gesticii uzuale, ortostatismului şi deplasării;

2. Artrita psoriazică cu deficit funcţional sever, afectarea semnificativă a capacităţii de autoîngrijire, gesticii uzuale, ortostatismului şi deplasării;

3. Spondiloartrite cu deficit funcţional sever, afectarea semnificativă a capacităţii de autoîngrijire, gesticii uzuale, ortostatismului şi deplasării sau cu uveită severă şi afectarea capacităţii vizuale;

4. Boli sistemice imuno-inflamatoare (lupus eritematos sistemic, sclerodermia, dermato/polimiozita, boala mixtă de ţesut conjunctiv, boala Still a adultului, vasculite sistemice) cu complicaţii severe:

a) deficit funcţional sever, afectarea semnificativă a capacităţii de autoîngrijire, gesticii uzuale, ortostatismului şi deplasării;

b) afectarea esofagiană severă cu imposibilitatea alimentaţiei orale;

c) leziuni vasculitice necrozante cu afectarea autoîngrijirii;

d) afectarea neurologică severă cu afectarea oftalmologică severă, cu reducerea semnificativă a acuităţii vizuale;

e) pneumopatii severe cu necesar de oxigenoterapie continuă;

f) insuficienţă renală cronică în stadiu de dializă;

5. Boli degenerative articulate în stadiu avansat (coxartroza şi gonartroza) cu imposibilitatea ortostatismului şi mersului;

6. Afecţiuni reumatismale cu afectare severă a locomoţiei şi/sau gestualităţii*.

XII. Afecţiuni pneumologice:

A. Lista afecţiunilor respiratorii ce pot fi clasificate ca probleme medicale grave şi care necesită îngrijire la domiciliu permanentă sau frecventă, în cazul în care se asociază cu una din:

– handicap accentuat sau grav (conform legislaţiei în vigoare)

– insuficienţă respiratorie cronică cu necesar de oxigenoterapie continuă (minimum 15 ore pe zi) şi/sau indicaţie de ventilaţie non-invazivă la domiciliu

1. Bronhoneumopatie obstructivă cronică stadiul GOLD III-IV;

2. Sindrom de obezitate hipoventilaţie;

3. Boală neuromusculară avansată cu insuficienţă respiratorie;

4. Deformări severe de cutie toracică;

5. Astm sever refractar;

6. Cancer pulmonar;

7. Pneumopatii interstiţiale difuze fibrozante (inclusiv post COVID-19);

8. Fibroză chistică;

9. Fibroză pleurală extensivă;

10. Hipertensiune arterială pulmonară sau hipertensiune pulmonară secundară (gradul 4-5) clasa NYHA 3-4;

11. Bronşiectazii difuze;

12. Anomalii congenitale ale sistemului respirator;

13. Sechele pulmonare posttuberculoase;

14. Afecţiuni ale sistemului respirator însoţite de insuficienţă respiratorie cronică cu necesar de oxigenoterapie continuă după externare;

15. Transplantul pulmonar cu evoluţie postoperatorie nefavorabilă cu restabilirea inadecvată a parametrilor hemodinamici şi respiratori şi/sau prezenţa complicaţiilor.

B. Lista problemelor medicale grave care necesită îngrijire la domiciliu pe o perioadă determinată, de către o rudă sau o altă persoană din anturaj, pentru un episod acut fără spitalizare sau pentru îngrijire postexternare din spital:

1. Exacerbare/Acutizare severă a uneia dintre bolile/condiţiile enumerate mai sus;

2. Pneumonie infecţioasă acută;

3. Status post episod de insuficienţă respiratorie acută cu spitalizare în terapie intensivă/terapie intermediară respiratorie.

XIII. Afecţiuni constatate de medicină dentară:

1. Sindroamele cranio-faciale plurimalformative: sindrom Francesketti, Cruzon, Down etc.;

2. Despicările labio-maxilo-palatine;

3. Afecţiunile maligne ale cavităţii orale cu sechelele acestora.

XIV. Afecţiunile pediatrice: afecţiunile cronice grave specificate în anexa nr. 8 la Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, cu modificările ulterioare, precum şi afecţiunile care pot cauza deficienţe funcţionale severe prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 1.306/1.883/2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi a modalităţilor de aplicare a acestora, cu modificările şi completările ulterioare.

XV. Afecţiunile sistemului cardiovascular:

1. Insuficienţa cardiacă NYHA III-IV de orice etiologie;

2. Intervenţii chirurgicale cardiovasculare la adult de orice etiologie;

3. Transplantul cardiac, cardio-pulmonar cu evoluţie postoperatorie nefavorabilă;

4. Arteriopatii cu amputaţii de gambă, de coapsă;

5. Insuficienţă venoasă cronică CEAP-C6 cu limfedem;

6. Anevrismele şi disecţia de aortă operate;

7. Accident vascular cerebral (AVC);

8. Intervenţii chirurgicale cardiovasculare pediatrice de orice etiologie, inclusiv de reparare totală sau paliativă a unor malformaţii;

9. Intervenţie chirurgicală cardiacă, cu externare în insuficienţă cardiacă NYHA III-IV sau cu complicaţii neurologice.

XVI. Afecţiunile sistemului hematologic:

1. Afecţiuni hematologice maligne (leucemiile acute, leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esenţială, mielofibroza idiopatică cronică, sindroamele mielodisplazice, leucemia limfocitară cronică, boala Hodgkin, limfoamele maligne non Hodgkiniene, mielom multiplu, macro globulinemia Waldenstrom, sindroamele hemoragice de cauză trombocitară) stadiul sever, refractare la tratament, cu recăderi frecvente grevate de complicaţii severe;

2. Afecţiuni hematologice congenital stadiul sever, refractare la tratament, cu recăderi frecvente, grevate de complicaţii severe.

XVII. Afecţiunile sistemului imunitar:

Infecţia HIV-SIDA stadiul C3 cu manifestări grave ale bolii, cu complicaţii postinfecţioase sau noninfecţioase cu stare generală gravă, caşexie.

XVIII. Afecţiunile sistemului digestiv:

1. Afecţiuni ale sistemului digestiv cu deficit ponderal sever (IMC < 15 kg/m2) şi anemie severă (Hb < 6 g/dl);

2. Hepatite cu evoluţie severă;

3. Ciroze hepatice decompensate cu factor de prognostic nefavorabil (ficat mic, vârstă înaintată, icterul, HTA, hemoragia digestivă superioară, albuminemia sub 2,5 g/l, echimoze spontane, timp de protombină prelungit, ascită greu/deloc controlabilă, encefalopatie cu evoluţie spre comă);

4. Intervenţii chirurgicale digestive cu complicaţii postoperatorii în primele 30 de zile de la externare;

5. Transplantul hepatic cu evoluţie postoperatorie nefavorabilă.

XIX. Afecţiunile ortopedice:

Afecţiuni musculo-scheletale cu limitări severe ale locomoţiei şi/sau gestualităţii*.

XX. Afecţiuni neurologice:

1. Afecţiuni neurologice cu afectare severă a locomoţiei şi/sau a manipulaţiei*;

2. Afecţiuni neurologice însoţite de afazie globală;

3. Afecţiuni neurologice însoţite de tulburări severe de echilibru (ortostaţiunea posibilă cu dificultate şi/sau imobilizat la pat);

4. Afecţiuni neurologice însoţite de tulburări severe vizuale (cecitate/reduceri severe de câmp vizual) cu afectarea semnificativă a activităţilor de bază şi activităţilor instrumentale cotidiene;

5. Afecţiuni neurologice însoţite de tulburări sfincteriene permanente de tip incontinenţă;

6. Afecţiuni neurologice însoţite de tulburări severe de deglutiţie şi/sau respiraţie;

7. Afecţiuni neurologice însoţite de tulburări de mişcare severe (dischinezii şi/sau distonii severe);

8. Afecţiuni neurologice însoţite de afectarea severă (status epilepsticus recurent, stări postcritice prelungite, come) a stării de conştienţă, de control şi coordonare a mişcărilor involuntare;

9. Paraplegie;

10. Tetraplegie;

11. Scleroza multiplă în stadii avansate.

XXI. Afecţiuni dermatologice:

1. Afecţiuni dermatologice în perioada de activitate, însoţite de alterarea stării generale cu complicaţii apărute ca urmare a tratamentului imunosupresor;

2. Sechele majore postcombustionale cu afectare severă de gestualitate şi/sau locomoţie şi/sau tulburări funcţionale severe respiratorii, vizuale, de deglutiţie, care afectează semnificativ activităţile de bază şi activităţile instrumentale cotidiene.

XXII. Afecţiuni oncologice:

1. Afecţiuni oncologice stadiul avansat (stadiul III şi IV) în cursul tratamentului oncologic grevat de reacţii adverse sau complicaţii;

2. Sechele importante ale bolii neoplazice sau ale tratamentului greu de controlat terapeutic, care afectează semnificativ activităţile de bază şi activităţile instrumentale cotidiene.

* Deplasarea se realizează cu ajutorul unor dispozitive ajutătoare de mers sau imobilizat la pat şi/sau deficit motor total al unui membru superior sau deficit motor bilateral.

Japonia a aprobat un test de sânge pentru diagnosticarea bolii Alzheimer

Mateescu Cristi
-
0
Japonia a aprobat un test de sânge pentru diagnosticarea bolii Alzheimer

Japonia a aprobat pentru vânzare un kit de diagnosticare a bolii Alzheimer pe baza unui simplu test de sânge, a anunţat joi producătorul său, un progres rar în domeniul acestei boli neurodegenerative foarte răspândite, informează AFP.

Compania producătoare a declarat că intenţionează să aducă pe piaţa japoneză acest instrument de diagnosticare minim invaziv „cât mai curând posibil”.

Potrivit Sysmex, sistemul său permite măsurarea nivelului de acumulare în sânge a proteinei beta-amiloid, unul dintre principalii biomarkeri ai bolii Alzheimer, în puţin peste un sfert de oră.

Deşi alte metode sunt deja disponibile pentru a diagnostica această boală, ele sunt de obicei costisitoare sau invazive (imagistică cerebrală, puncţie lombară pentru a colecta lichid cefalorahidian), fiind esenţial ca Alzheimer-ul să fie detectat cât mai devreme posibil pentru a se încerca încetinirea progresiei bolii, potrivit Agerpres.

Alte teste de sânge sunt în curs de dezvoltare în alte părţi ale lumii sau aşteaptă autorizaţia de introducere pe piaţă.

„Există o nevoie urgentă de instrumente de diagnosticare simple, ieftine, ne-invazive şi uşor accesibile” pentru a îmbunătăţi depistarea timpurie a bolii Alzheimer, a subliniat ONG-ul american Alzheimer’s Association pe site-ul său.

Pe viitor, testele de sânge „vor revoluţiona cel mai probabil procesul de diagnosticare a bolii Alzheimer şi a tuturor celorlalte demenţe”, potrivit acestui ONG.

Boala Alzheimer rămâne incurabilă, însă, în noiembrie, date clinice au confirmat potenţialul unui nou medicament, lecanemab, de a încetini semnificativ declinul cognitiv la pacienţii monitorizaţi timp de 18 luni.

Medicamentul are, de asemenea, efecte secundare uneori severe, dar a fost salutat pe scară largă de comunitatea ştiinţifică internaţională drept un progres foarte promiţător.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), peste 55 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de demenţă, un număr care se aşteaptă să crească la 130 de milioane până în 2050, pe măsură ce speranţa de viaţă creşte. Boala Alzheimer reprezintă aproximativ 60 -70% din cazuri.

Demenţa este o problemă majoră de sănătate publică în Japonia, ţara cu cea mai îmbătrânită populaţie din lume (29,1% dintre locuitorii săi aveau 65 de ani şi peste în 2022, un nou record).

Condițiile de participare la concursul pentru ocuparea funcțiilor de președinte și vicepreședinte ANDIS

Mateescu Cristi
-
0
Condițiile de participare la concursul pentru ocuparea funcțiilor de președinte și vicepreședinte ANDIS

Ministerul Sănătății a publicat anunțul privind organizarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de președinte și vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), structura care va va gestiona construcția spitalelor regionale și a spitalelor cu bani din PNRR. Conducerea ANDIS va fi aleasă pentru un mandat de patru ani.

Monitorul Oficial a publicat, miercuri, normele metodologice privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.

Potrivit anunțului, concursul se va desfășura în două etape: evaluarea dosarelor de concurs ale tuturor participanților și susținerea de către primii cinci candidați, clasaţi în urma evaluării, de interviuri și prezentarea proiectelor de management ale acestora în faţa comisiei de evaluare şi a Consiliului de supraveghere al ANDIS.

Candidații se pot înscrie la concurs în perioada 22 decembrie 2022 – 25 ianuarie 2023, la sediul Ministerului Sănătății, de luni până vineri, între orele 8.30 și 14.00. Rezultatul evaluării dosarelor va fi afișat în 30 ianuarie, la ora 16.00.

Participanții la concursul în vederea ocupării funcției de președinte și vicepreședinte al ANDIS vor prezinta, ca parte a dosarului de concurs, un proiect propriu de management.

Proiectul de management trebuie să evidențieze modul în care candidatul analizează şi propune soluții de rezolvare a temei de concurs, care trebuie să facă referire la activitatea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.

Proiectul de management trebuie realizat pe baza a 5 teme și trebuie adaptat la activitatea ANDIS:

  • dezvoltarea unei infrastructuri de sănătate apte să asigure accesul unui număr cât mai mare de persoane la asistență medicală de specialitate în cele mai bune condiții de calitate;
  • asigurarea unor cerințe înalte de calitate și performanță privind infrastructura de sănătate și transformarea sa într-un centru de excelență în gestionarea obiectivelor/proiectelor de investitii în infrastructura de sănătate;
  • pregătirea și implementarea obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate, astfel încât acestea să fie finalizate la termen, conform specificațiilor și în cadrul bugetului aprobat;
  • atragerea fondurilor europene și a altor surse de finanțare legal constituite în domeniul infrastructurii de sănătate;
  • asigurarea unui management performant al obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate și dezvoltarea și îmbunătățirea permanentă a capacității administrative necesare pentru pregătirea, implementarea și finalizarea obiectivelor/proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate.

Rezultatele finale ale concursului se afișează la sediul Ministerului Sănătății și vor fi publicate pe pagina de internet a instituției.

ANDIS  a fost înființată de Guvern, prin Ordonanță de Urgență, la începutul lunii iunie. Ulterior, o hotărâre aprobată de Executiv prevedea că ANDIS va avea 80 de posturi. 

 

Tânăr cu risc de deces subit, salvat de echipa Clinicii de Cardiologie a SCJU Târgu Mureș

Mateescu Cristi
-
0
Tânăr cu risc de deces subit, salvat de echipa Clinicii de Cardiologie a SCJU Târgu Mureș

Un tânăr de 18 ani, cu risc de deces subit, a primit o nouă șansă la viață, după ce  fost supus unei intervenţii de implantare a unui defibrilator intracardiac, la Clinica de Cardiologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş.

„Un tânăr de 18 ani, care putea muri subit oricând, a primit o nouă şansă la viaţă în Clinica de Cardiologie pe care o conduc, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş. Pacientul suferă de cardiomiopatie hipertrofică obstructivă în formă severă şi, fiind la risc de deces subit, i-a fost implantat un defibrilator intracardiac. Acesta îi va salva viaţa ori de câte ori va avea o aritmie cu potenţial letal, fără a mai fi nevoie să fie adus la spital. Dispozitivul este decontat prin programul naţional de defibrilatoare intracardiace. În calitate de coordonator naţional al programului de formare în implantarea de stimulatoare intracardiace, mă bucur că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş a devenit centru de formare naţională pentru implantarea de defibrilatoare intracardiace în anul 2021. În prezent, în Clinica de Cardiologie de la SCJU Târgu Mureş sunt şapte specialişti ce au competenţă în aceste proceduri complexe”, a scris pe Facebook, miercuri seară, dr. Theodora Benedek, șefa Clinicii de Cardiologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureș.

De la începutul anului, medicii din cadrul clinicii au implantat 167 de dispozitive intracardiace de stimulare sau defibrilare.

Normele metodologice privind înființarea, organizarea și funcționarea ANDIS, în Monitorul Oficial

Mateescu Cristi
-
0
Normele metodologice privind înființarea, organizarea și funcționarea ANDIS, în Monitorul Oficial

Normele metodologice privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) au fost publicate, miercuri, în Monitorul Oficial.

Normele metodologice au fost aprobate de Guvern în ședința de luni, prin Hotărâre.

Actul normativ stabilește activităţile detaliate pe care le va realiza Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) în exercitarea atribuţiilor, precum și detalierea criteriilor pentru selecţia obiectivelor/proiectelor de investiţii în unitățile sanitare şi metodologia de aplicare a acestora.

ANDIS este o instituţie publică în subordinea Ministerului Sănătății, finanţată integral din bugetul de stat, care va avea ca rol principal dezvoltarea infrastructurii de sănătate prin pregătirea, implementarea și finalizarea obiectivelor/proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate.

ANDIS are ca scop să facă posibilă accelerarea investiţiilor în sectorul sanitar, în primul rând a celor trei spitale regionale.

Potrivit actului normativ publicat în Monitorul Oficial, în exercitarea atribuțiilor reglementate de Ordonanța de urgență, ANDIS va realiza următoarele activități detaliate:

a) analizează și fundamentează necesitatea adoptării/aprobării de proiecte de acte normative cu impact în ceea ce privește investițiile în infrastructura de sănătate, în procesul de elaborare a acestora;
b) analizează și fundamentează necesitatea emiterii/ adoptării de instrucțiuni, orientări și recomandări, conform prevederilor art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din Ordonanța de urgență, în procesul de elaborare a acestora;
c) identifică instrumente și surse de finanțare a obiectivelor/proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate și dezvoltă strategiile de finanțare potrivite;
d) în aplicarea prevederilor art. 4 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență, elaborează, pentru beneficiarii externi, cereri de finanțare aferente obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate;
e) colaborează, în vederea implementării în bune condiții a programelor și proiectelor, cu structurile Ministerului Sănătății, cu autoritățile de management și alte structuri similare, Comisia Europeană, alte instituții publice naționale și internaționale, pe nivelul de competență specific;
f) derulează procedurile necesare pentru contractarea programelor și proiectelor finanțate din bugetul de stat sau din fonduri externe rambursabile sau nerambursabile pentru care ANDIS devine beneficiar;
g) realizează diseminarea informațiilor privind lansarea obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate;
h) gestionează activitățile la nivel de obiectiv/proiect de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate;
i) deschide anual un apel public de proiecte dedicat obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate, pentru punerea în aplicare a prevederilor referitoare la alte elemente relevante pentru realizarea analizei multicriteriale, prevăzute la art. 8 alin. (2) din Ordonanța de urgență, în vederea identificării, definirii și planificării obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate care intră sub incidența dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență;
j) oferă îndrumare metodologică beneficiarilor externi;
k) coordonează și, respectiv, asigură resursele materiale, financiare și umane necesare pentru implementarea obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate;
l) asigură elaborarea documentațiilor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în cazul obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate având ca obiect investiții în spitalele din rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății, selectate potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență, dacă finanțarea acestora este asigurată în integralitate sau în majoritate de la bugetul de stat, inclusiv prin utilizarea fondurilor externe rambursabile sau nerambursabile;
m) organizează periodic întâlniri de lucru, conferințe tehnice, programe de formare și perfecționare, schimburi de experiență cu instituții publice, organisme internaționale, precum și cu entități private cu experiență în gestionarea și implementarea obiectivelor de investiții în infrastructura de sănătate, pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. o)—q) din Ordonanța de urgență;
n) inventariază nevoile de formare profesională și consultanță și monitorizează procesul de formare profesională organizată de ANDIS potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. q) din Ordonanța de urgență;
o) asigură elaborarea documentațiilor de atribuire și a celorlalte documente necesare pentru atribuirea contractelor de achiziție publică în cadrul obiectivelor/proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate cu privire la care ANDIS exercită atribuțiile reglementate de Ordonanța de urgență;
p) îndeplinește obligațiile prevăzute în contractele de finanțare și asigură managementul financiar-contabil al obiectivelor/proiectelor de investiții pentru care ANDIS este beneficiar individual sau în parteneriat;
q) îndeplinește activitățile delegate de către beneficiar, potrivit acordului de delegare încheiat cu acesta, în cazul obiectivelor/proiectelor de investiții implementate de către ANDIS în calitate de agenție de implementare ori în altă calitate delegată, potrivit acordului de delegare;
r) stabilește necesarul de fonduri pentru deschiderea de credite aferente obiectivelor/proiectelor de investiții;
s) urmărește modul de execuție a bugetului la nivelul fiecărui obiectiv/proiect de investiții, precum și deschiderile de credite bugetare;
ș) monitorizează situația plăților și rambursărilor pentru obiectivele/proiectele de investiții gestionate de către ANDIS;
t) asigură asistență specializată pentru beneficiarii externi în activitățile de pregătire a obiectivelor/proiectelor de investiții în vederea obținerii finanțării acestora;
ț) asigură realizarea planificării, colectării și analizării datelor pentru realizarea studiilor și cercetărilor de piață, inclusiv organizarea de consultări cu piața;
u) asigură identificarea potențialelor surse de finanțare pentru derularea în bune condiții a programului multianual al proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate;
v) publică și comunică, în mod transparent, informații privind obiectivele/proiectele de investiții implementate, pentru punerea în aplicare a dispozițiilor art. 19 din Ordonanța de urgență;
w) verifică modul de îndeplinire și evoluția obiectivelor/ proiectelor de investiții prin utilizarea capacității profesionale și a resurselor existente la nivelul agenției;
x) stabilește și ierarhizează obiectivele/proiectele de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate, potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență;
y) elaborează strategii, studii comparative, priorități și proiecte de acte normative în legătură cu realizarea unuia sau anumitor obiective/proiecte de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate;
z) elaborează, monitorizează și implementează calendarul apelurilor publice de proiecte pentru selectarea solicitărilor beneficiarilor externi pentru care ANDIS acordă asistență tehnică, în aplicarea prevederilor art. 10 din Ordonanța de urgență.

Normele metodologice pot fi consultate AICI 

ANDIS  a fost înființată de Guvern, prin Ordonanță de Urgență, la începutul lunii iunie. Ulterior, o hotărâre aprobată de Executiv prevedea că ANDIS va avea 80 de posturi. 

Ministerul Sănătății a stabilit, la începutul lunii noiembrie, condițiile de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de președinte și vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.

1...528529530...3.333Pagina 529 din 3.333