27.8 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    Senat: A fost adoptat Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România

    Senatorii au adoptat, miercuri, cu unanimitate de voturi, proiectul legislativ de aprobare a Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România.

    Propunerea legislativă are ca obiect aprobarea Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, pentru perioada 2023 – 2030, în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, precum şi la nivelul Uniunii Europene.

    Potrivit expunerii de motive, propunerea legislativă „răspunde nevoilor societăţii de a pune în centru pacienţii şi de a întări rezilienţa acestora, asigurându-le mijloace şi resurse pentru prevenirea şi, respectiv, tratarea cancerului ca boală care poate şi trebuie să fie învinsă”.

    Senatorul Nicoleta Pauliuc, unul dintre inițiatorii acestei legi, a declarat, în plen, că numărul bolnavilor de cancer şi al deceselor cauzate de acesta va scădea substanţial odată cu aplicarea legii privind Programul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului în România.

    „În fiecare an 100.000 de români sunt diagnosticaţi cu cancer şi tot în fiecare an 55 dintre ei pierd marea bătălie a vieţii lor. Prin legea de aprobare a Programului Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului în România, tuturor acestor oameni le oferim deopotrivă muniţie împotriva bolii şi motivaţie să lupte. Odată ce această strategie va fi aplicată, adică adoptată de Parlament, promulgată de preşedinte, implementată de Ministerul Sănătăţii şi bugetată corespunzător de Executiv, sunt convinsă că toate aceste cifre înfiorătoare pe care vi le-am prezentat vor scădea substanţial (…). Eu cred că este nevoie de înţelegerea mai bună a realităţii afecţiunii, a opţiunilor şi un management corect al aşteptărilor. Iar aici avem destul de mult de lucrat, pentru că sistemul de sănătate are impresia că dacă şi-a făcut treaba, nu mai trebuie să-l intereseze calitatea vieţii bolnavului, odată ce el a ieşit din spital, din clinică sau din cabinet”, a precizat Nicoleta Pauliuc, potrivit Agerpres.

    La nivel tehnic, documentul propune două modificări substanţiale de abordare administrativă a cancerului.

    „Una din problemele majore cu care se confruntă doctorii din România ţine de faptul că nu avem un registru naţional al pacienţilor oncologici care să fie funcţional. În al doilea rând, se propune o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte stabilirea unei scheme de tratament pentru bolnavii de cancer. Se va insista mai mult pe consultarea interdisciplinară, să vorbească între ei şi oncologul, şi chirurgul, şi radiologul, şi persoana care se ocupă de aplicarea tratamentului cu chimioterapie, poate şi psihologul, pentru a stabili o cale de urmat pentru fiecare pacient în parte”, a explicat  Nicoleta Pauliuc.

    Senatorul a adăugat că, prin adoptarea acestui proiect, România va fi printre primele ţări din Uniunea Europeană care adoptă o strategie anti-cancer.

    „A existat o consultare largă pe plan, care este pe linia planului de luptă împotriva cancerului, adoptat la nivelul UE, în februarie 2021. Prin votul pe care urmează să îl acordaţi astăzi, România va fi printre primele ţări din UE care adoptă o strategie anti – cancer, în concordanţă cu cele mai înalte recomandări europene şi cu cele mai bune standarde de calitate. Ştiu că adoptarea acestui proiect şi implementarea sa de către Ministerul Sănătăţii va genera cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat. Vieţile bolnavilor oncologici au prioritate”, a concluzionat Pauliuc.

    Senatul este prima Cameră legislativă sesizată.

    OMS: Bolile netransmisibile, în multe cazuri evitabile, sunt responsabile pentru 74% dintre decese la nivel mondial

    Afecţiunile netransmisibile, precum bolile de inimă, cancerul şi diabetul, sunt responsabile pentru 74% dintre decese la nivel mondial, iar o acţiune decisivă împotriva factorilor de risc ar putea salva zeci de milioane de vieţi, conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), publicat miercuri, informează AFP.

    Bolile netransmisibile, care în multe cazuri pot fi prevenite şi sunt cauzate de un stil de viaţă sau de condiţii de trai nesănătoase, ucid 41 de milioane de persoane în fiecare an, dintre care 17 milioane cu vârste de 70 de ani.

    Afecţiunile cardiace, cancerul, diabetul şi bolile respiratorii sunt în prezent principalele cauze de deces la nivel mondial, înaintea bolilor infecţioase, subliniază OM.

    „La fiecare două secunde, o persoană sub 70 de ani moare din cauza unei boli netransmisibile”, a declarat, la Geneva, Bente Mikkelsen, directoarea diviziei OMS responsabilă de caz, potrivit Agerpres.

    Cu toate acestea, finanţarea pentru organizarea luptei contra acestor boli este insuficientă, crede aceasta.

    În plus, bolile netransmisibile au un impact semnificativ asupra capacităţii celor afectaţi de a rezista în faţa maladiilor infecţioase, aşa cum a demonstrat în timpul pandemiei de COVID-19. În acest sens, s-a dovedit, spre exemplu, că obezitatea sau diabetul au crescut riscul de îmbolnăvire mai gravă sau chiar de deces din cauza COVID-19, subliniază raportul.

    „Dacă aceste date oferă o imagine clară, problema este că lumea o ignoră”, avertizează raportul.

    Contrar credinţei populare, aceste boli nu reprezintă o problemă care se manifestă în principal în ţările bogate. De fapt, 86% dintre decesele premature cauzate de bolile netransmisibile din întreaga lume survin în ţările cu venituri mici şi medii, potrivit studiului. Prevenţia şi îngrijirea sunt insuficiente.

    Lupta contra bolilor netransmisibile nu este, prin urmare, doar o chestiune de sănătate, ci şi de „echitate”, a spus Mikkelsen.

    Un nou portal cu date asupra bolilor netransmisibile, lansat miercuri de OMS, arată, spre exemplu, că cea mai mare prevalenţă a deceselor cauzate de afecţiunile cardiovasculare – ucigaşul numărul unu în lume – este în ţări precum Afganistan şi Mongolia.

    „Prea des, mediul în care trăim ne limitează deciziile, făcând alegerile sănătoase dificile, dacă nu imposibile”, se arată în raport.

    Deşi cifrele sunt surprinzătoare, OMS a subliniat că aceasta este o problemă ce poate fi, în cea mai mare parte, rezolvată.

    Principalii factori de risc pentru bolile netransmisibile sunt cunoscuţi, ca şi cea mai bună modalitate de a le trata.

    Tabagismul, dieta nesănătoasă, abuzul de alcool, activitatea fizică insuficientă şi poluarea aerului sunt considerate principalele cauze ale apariţiei bolilor netransmisibile.

    Fumatul este responsabil pentru peste opt milioane de decese în fiecare an.

    „Peste un milion dintre aceste decese sunt în rândul nefumătorilor”, a declarat Doug Bettcher, consilier principal al directorului OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus în domeniul bolilor netransmisibile.

    Alte opt milioane de decese sunt atribuite alimentaţiei nesănătoase – hrană prea puţină sau prea multă sau de proastă calitate.

    Abuzul de alcool, care cauzează, printre altele, ciroza hepatică şi cancer, ucide aproximativ 1,7 milioane de oameni pe an, în timp ce sedentarismul este responsabil pentru aproximativ 830.000 de decese.

    Cu toate acestea, OMS susţine că există modalităţi dovedite de a reduce aceşti factori de risc, insistând că, dacă toate ţările le-ar implementa, în următorii şapte ani ar putea fi salvate 39 de milioane de vieţi.

    Raportul subliniază că prin investiţii relativ mici în prevenţia şi tratamentul bolilor netransmisibile diferenţele ar putea fi uriaşe.

    UMF „Iuliu Haţieganu”: A fost lansat procesul de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare

    La Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca a fost lansat, miercuri, procesul de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare.

    „Este o temă foarte importantă lansarea strategiei naţionale de combatere a bolilor cerebrovasculare şi cardiovasculare, un demers care are atât susţinerea Guvernului României, a Ministerului Sănătăţii, cât şi a Administraţiei Prezidenţiale. Aceste demers este de o importanţă vitală pentru ţara noastră, care are ca principale cauze de mortalitate accidentul vascular cerebral şi complicaţiile bolilor arterotrombotice vasculare şi sunt convinsă că prin tot ceea ce se va defini în strategie viitorul pacienţilor cu accident vascular acut şi al asistenţei medicale va fi cu totul schimbat şi îmbunătăţirea supravieţuirii şi stării acestora după accidentul vascular cerebral va fi cu totul altul. Deci, calitatea vieţii pacienţilor va fi substanţial îmbunătăţită. Era foarte necesară această strategie, pentru că în România în primul rând se moare de complicaţii ale bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare, e ceva ce trebuia să facem chiar de mai mult timp”, a declarat prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul UMF „Iuliu Haţieganu”.

    Evenimentul a fost prezidat de ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila.

    „Patologia cardiovasculară şi cerebrovasculară, până la urmă discutăm de aceeaşi entitate, care afectează foarte serios din punct de vedere al sănătăţii, al afectării capacităţii de a lucra, de a fi o persoană activă în societate şi nu în ultimul rând din punct de vedere al mortalităţii populaţia din ţara noastră. Aceste patologii sunt răspunzătoare de cea mai mare mortalitate înregistrată, sunt pe locul întâi la cauzele de mortalitate în ţara noastră, iar ce se întâmplă de un timp încoace este un lucru pozitiv, în sensul că dacă unităţile acestea care tratează infarctul miocardic acut sunt mai răspândite în România şi au dus la câştiguri extraordinare din punct de vedere al supravieţuirii şi al reluării activităţii normale a unei persoane care suferă un infarct miocardic acut, în domeniul patologiei cerebrovasculare, dacă ne referim la accidentele vasculare de tip trombotic, lucrurile au evoluat, dar trebuie să le aducem cel puţin la acelaşi nivel ca în zona cardiovasculară din punct de vedere al accesului pacienţilor, nu din alt punct de vedere”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

    Ministrul a mai precizat că avem la nivel naţional circa 43 de centre care fac tromboliză, dar, „din păcate, doar patru centre care înlătură mecanic trombii, deci trombectomie”.

    „E clar că la nivel naţional trebuie să existe un acces mult mai mare, pentru că intervenţia în primele ore după instalarea accidentului vascular cerebral este esenţială în primele 4-5 ore de la apariţia acestui eveniment nefericit. E clar că dacă ai doar patru, accesul este imposibil. Şi trebuie să vedem, să facem, dincolo de cadrul strategic şi de un plan de acţiune -pentru că asta ne dorim, să avem un plan de acţiune cuantificabil, care poate fi urmărit, poate fi dezvoltat şi implementat indiferent de persoanele care sunt temporar la Ministerul Sănătăţii sau la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, (…) să dezvoltăm un model de bune practici ca în alte ţări din Europa (…), un program coerent, măsurabil şi eficient din punct de vedere al rezultatelor obţinute prin redarea sănătăţii complete, dacă se poate, pacienţilor, evitarea complicaţiilor şi mai ales a decesului”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

    Unul dintre artizanii proiectului este prof. dr. Dafin Mureşanu, director al Departamentului de Neuroştiinţe al UMF „Iuliu Haţieganu” şi preşedinte al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuro-Reabilitare, care a subliniat importanţa parteneriatelor realizate pentru acest proiect.

    „Absolut nimic nu se poate construi fără parteneriate. Ne aflăm în faţa unui proiect care beneficiază de o susţinere, poate mai mare decât oricând, din partea Ministerului Sănătăţii şi care este expresia unui parteneriat greu de realizat în general (…), pe de o parte între societăţile profesionale din România -Societatea de Neurologie, d-na prof. Tiu (…), Societatea de Cardiologie, prof Vinereanu (…), Societatea de Neurochirurgie, prof. Florian (…)-, societăţi internaţionale (…), cu toţii ne-am dat mâna în a încerca să găsim o structură care să ne facă să avem un transfer cât mai fluid, cât mai bun de know how specific, dar şi de o susţinere permanentă. De asemenea, două universităţi mari, principalele universităţi de medicină din România, Universitatea Iuliu Haţieganu, şi aici este doamna rector (…), şi Univeritatea Carol Davila din Bucureşti. Noi suntem, să spunem iniiatorii acestui proiect, într-un fel, dar deasupra există şi o coordonare foarte importantă a Academiei Române. Iată, deci, parteneriat între societăţi profesionale, între universităţi, între toate aceste structuri interne româneşti şi tot ceea ce înseamnă structurile internaţionale”, a spus, în aceeaşi conferinţă de presă, prof. dr. Dafin Mureşanu.

    În cadrul evenimentului de miercuri a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa profesorului Claudio Bassetti, fost preşedinte al Academiei Europene de Neurologie – EAN.

    În România, tulburările cerebrovasculare reprezintă a doua cauză de deces şi o a treia cea mai frecventă cauză de dizabilitate (după bolile cardiovasculare şi cancer), potrivit sursei citate.

    „Din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a creşterii factorilor de risc comportamentali (alimentaţie, nivel de activitate, etc) este previzionată o creştere semnificativă a incidenţei acestor boli în următorul deceniu. În anul 2019, la iniţiativa medicilor neurologi din România şi cu sprijinul World Stroke Organisation, Ministerul Sănătăţii a extins numărul de unităţi medicale speciale prin Acţiunea prioritară pentru tratamentul intervenţional al accidentului vascular cerebral de la 10 la 43 de centre. Prin acest program, pacienţii care suferă accidente vasculare cerebrale (AVC) ischemice pot beneficia de tratament prin tromboliză intravenoasă în primele 4 ore şi jumătate de la debutul primelor simptome. În ciuda acestui progres remarcabil ce contribuie zilnic la creşterea calităţii şi speranţei de viaţă a pacienţilor, în România există prea puţine centre în care se poate realiza tratamentul endovascular al AVC prin trombectomie mecanică (doar 4 la nivel naţional). De asemenea, nevoia de servicii de recuperare neurologică post-AVC este slab deservită pe teritoriul României, disponibilitatea acestor servicii fiind polarizată în jurul centrelor universitare, iar finanţarea prin Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este insuficientă”, se arată într-o prezentare a organizatorilor.

    Comisia Europeană recomandă extinderea publicului ţintă pentru depistarea cancerului de sân

    Comisia Europeană recomandă extinderea publicului ţintă pentru depistarea cancerului în UE, în special scăderea la 45 de ani a vârstei la care femeile sunt eligibile pentru un screening organizat al cancerului de sân, relatează AFP.

    „Trebuie să depistăm mai mult şi mai bine”, a declarat comisarul UE pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Stella Kyriakides, ea însăşi fiind o supraviețuitoare a cancerului de sân.

    „Propunem să extindem depistarea cancerului de sân (care, conform recomandărilor europene actuale, vizează femeile cu vârste cuprinse între 50 şi 69 de ani) la femeile cu vârsta cuprinsă între 45 şi 74 de ani”, a spus comisarul cipriot.

    „În plus, recomandăm utilizarea imagisticii prin rezonanţă magnetică (RMN) pentru femeile cu sâni deosebit de denşi”, a adăugat Stella Kyriakides.

    De asemenea, Comisia recomandă ca testul HPV (infecţie cu papilomavirus uman) să fie propus femeilor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 65 de ani la fiecare cinci ani, mai degrabă decât examenul citologic („testul Papanicolau”). Pentru depistarea cancerului colorectal, sunt recomandate teste imunochimice din fecale la persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 şi 74 de ani pentru a determina necesitatea unei monitorizări prin endoscopie.

    Comisia propune, de asemenea, introducerea screening-ului pentru cancerul pulmonar, cancerul de prostată şi, în anumite condiţii, cancerul de stomac.

    În cazul cancerului pulmonar, se preconizează un screening pentru fumătorii înrăiţi şi foştii fumători înrăiţi cu vârsta cuprinsă între 50 şi 75 de ani. În cazul cancerului de prostată, se propune introducerea unui test (antigen specific de prostată) pentru bărbaţii cu vârsta de până la 70 de ani, cu un RMN suplimentar ca test de urmărire.

    În cele din urmă, responsabilul european recomandă screening-ul pentru cancerul de stomac în ţări sau regiuni în care incidenţa şi rata mortalităţii acestui cancer sunt ridicate.

    Stella Kyriakides şi-a exprimat speranţa că aceste recomandări vor fi aprobate de către Consiliu – instituţie care reprezintă statele membre – până în decembrie.

    21 septembrie – Ziua mondială pentru combaterea bolii Alzheimer

    0

    Ziua mondială pentru combaterea bolii Alzheimer este marcată, în fiecare an, la 21 septembrie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra acestei boli şi pentru a înlătura stigmatul care persistă în jurul acesteia şi a tuturor tipurilor de demenţă.

    Pe parcursul lunii septembrie, Alzheimer’s Disease International (ADI), Federaţia internaţională a asociaţiilor de Alzheimer şi demenţă din întreaga lume, transmite un apel mondial, nu doar pentru organizaţiile mari, asociaţii, grupuri constituite pentru a lupta cu această boală, de a organiza acţiuni, ci pornind de la nivel individual în ce priveşte implicarea.

    În 2022, ADI continuă campania de anul trecut „Cunoaşteţi demenţa, cunoaşteţi boala Alzheimer”, care s-a concentrat pe informarea pentru primirea unui diagnostic. În acest an, Federaţia pune un accent pe sprijinul post-diagnostic, ca urmare a evoluţiilor cercetărilor recente şi a potenţialelor descoperiri în domeniu, potrivit www.alzint.org.

    Cu prilejul Zilei mondiale pentru combaterea bolii Alzheimer, pe 21 septembrie, este lansat, în fiecare an, raportul mondial Alzheimer. Denumit în 2022, „Viaţa după diagnostic: navigarea prin tratament, îngrijire şi sprijin.”, susţine acţiunile demarate oferind o perspectivă globală asupra modelelor de îngrijire după primirea unui diagnostic şi a celor mai bune practici, studii de caz, comentarii şi perspective atât pentru persoanele care trăiesc cu demenţă cât şi pentru îngrijitorii acestora, continuând şi lupta împotriva barierelor existente.

    Lansată de către Federaţia internaţională pentru Alzheimer, în 1994, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Ziua mondială pentru combaterea bolii Alzheimer este motivată de necesitatea de a face cunoscută această boală, pentru a opri stigmatizarea persoanelor afectate de ea.

    Impactul bolii Alzheimer asupra lumii, în prezent, este în creştere, iar stigmatizarea şi dezinformarea care înconjoară această afecţiune rămâne o problemă care necesită acţiuni ample, la nivel internaţional, se subliniază pe www.worldalzmonth.org. Organizaţii şi persoane de pretutindeni se pot implica în a sprijini tema campaniei discutând despre demenţă cu familia, prietenii şi colegii. Campania poate fi urmărită şi pe reţelele de socializare.

    Alzheimer’s Disease International, fondată în 1984, cuprinde în prezent 105 de asociaţii axate pe bolile de demenţă şi Alzheimer. Are statut consultativ din 2012 pe lângă Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Misiunea ADI este de a îmbunătăţi calitatea vieţii persoanelor afectate de această maladie şi a familiilor acestora.

    Această afecţiune a fost identificată pentru prima dată, în 1906, de medicul german Alois Alzheimer. Această maladie neurodegenerativă afectează celulele creierului şi ale coloanei vertebrale, cauzează un proces de deteriorare progresivă a funcţiilor cognitive (atenţia, percepţia, memoria, etc.). Afectează 50-60% dintre persoanele cu demenţă. Alte tipuri de demenţă includ demenţa vasculară, demenţa cu corpuri Lewy şi demenţa frontotemporală. De asemenea, demenţa poate afecta uneori şi persoanele cu vârsta sub 65 de ani. Aceasta este cunoscută sub numele de demenţă cu debut tânăr.

    Agenţia Europeană pentru Medicamente: Deși numărul cazurilor COVID-19 este în scădere, pandemia nu s-a încheiat

    Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a declarat că pandemia de COVID-19 încă nu s-a încheiat în pofida scăderii numărului de cazuri şi de decese, cerând ţărilor să implementeze programe de vaccinare cu doze booster înainte de venirea iernii, relatează AFP.

    Datele adunate în ultimele săptămâni „au arătat că a existat o scădere a numărului total de cazuri şi de decese asociate COVID-19 în Europa”, a declarat responsabilul strategiei de vaccinare a EMA, Marco Cavalieri.

    „Cu toate acestea, pe măsură ce se apropie toamna, trebuie să ne pregătim pentru un nou val de infecţii, conform tendinţei manifestate de virus în ultimii doi ani”, a declarat Cavaleri în cadrul unei conferinţe de presă a EMA, fără a oferi însă cifre exacte.

    „Este important ca statele membre să se pregătească pentru administrarea vaccinurilor, în special a vaccinurilor adaptate (împotriva variantei Omicron), pentru a preveni răspândirea acestei boli în Europa”, a „, a declarat Steffen Thirstrup, medicul-şef al agenţiei europene, în cadrul unei videoconferinţe.

    Săptămâna trecută, EMA a aprobat primul vaccin – o versiune adaptată a Comirnaty de la Pfizer/BioNTech – care ţinteşte subvariantele extrem de contagioase BA.4 şi BA.5 ale Omicron.

    Germania recomandă utilizarea ca doză booster a serurilor adaptate împotriva variantei Omicron

    Comitetul consultativ pentru vaccinare din Germania (STIKO) a recomandat marţi utilizarea vaccinurilor adaptate împotriva variantei Omicron ca doză booster pentru persoanele eligibile, relatează dpa.

    STIKO, un comitet de experţi independent care consiliază guvernul în timpul pandemiei de COVID, a afirmat că este de preferat să fie utilizat un vaccin adaptat împotriva Omicron ca doză booster dacă pacientul nu a primit deja o a treia sau a patra doză, potrivit Agerpres.

    Aceasta nu este însă o recomandare finală şi statele germane vor trebui să-şi dea şi ele aprobarea, astfel încât modificări sunt încă posibile.

    Proiectul de recomandare se referă atât la vaccinurile care vizează subvarianta BA.1 a Omicron şi noul vaccin modificat pentru tulpinile BA.4/BA.5.

    Proiectul de recomandare al STIKO afirmă că o primă doză booster – sau a treia doză de vaccin – este în continuare recomandată persoanelor cu vârsta de 12 ani şi peste – „de obicei la şase luni după schema de bază de vaccinare sau după refacerea după boală”.

    Grupurile pentru care STIKO a recomandat o a doua doză booster, sau a patra doză de vaccin anti-COVID, include persoane cu vârsta de 60 de ani şi peste, precum şi pacienţii cu risc, precum persoanele imunodeprimate cu vârsta de 12 ani şi peste, rezidenţi ai căminelor de bătrâni şi angajaţi în domeniul sănătăţii. Şi în acest caz se aplică un interval de şase luni după vaccinarea cu schema de bază sau trecerea prin boală.

    Pentru persoanele cu risc crescut, precum persoanele foarte în vârstă şi pacienţii cu imunodeficienţă, se recomandă o a cincea doză, în funcţie de vaccinurile şi infecţiile anterioare, a mai spus STIKO.

    Tratamentul bazat pe o combinaţie de anticorpi cu acţiune îndelungată împotriva COVID-19, dezvoltat de AstraZeneca, aprobat în UE

    Tratamentul dezvoltat de AstraZeneca, bazat pe o combinaţie de anticorpi cu acţiune îndelungată împotriva COVID-19, a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru persoanele cu vârste de peste 12 ani, informează DPA.

    Aprobarea emisă de Comisia Europeană s-a bazat pe rezultatele furnizate de un studiu clinic de fază 3 ce a vizat tratamentul, au anunţat reprezentanţii companiei britanico-suedeze.

    Rezultatele au arătat că o doză de Evusheld oferă o protecţie semnificativă din punct de vedere clinic şi statistic împotriva riscului de agravare a maladiei COVID-19 până la o formă gravă, precum şi împotriva riscului de deces la adulţii nespitalizaţi care prezintă simptome uşoare sau moderate pentru cel mult şapte zile.

    Tratamentul primise deja încă din luna martie 2022 autorizaţia de comercializare pe piaţă în Uniunea Europeană, însă decizia anunţată atunci de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) viza folosirea acestui cocktail de anticorpi doar ca o terapie preventivă de pre-expunere împotriva COVID-19 pentru adulţii şi adolescenţii de peste 12 ani ale căror sisteme imunitare erau prea slăbite pentru a răspunde la vaccinare. Tratamentul este deja disponibil în majoritatea ţărilor din Europa.

    Cocktailul terapeutic combină două tipuri de anticorpi de sinteză (Tixagevimab şi Cilgavimab) şi se administrează sub forma a două injecţii intramusculare. Tratamentul este considerat eficient împotriva variantei Omicron a noului coronavirus.

    Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun: Transformarea digitală a sistemului sanitar este elementul cheie care poate face sistemul mai eficient

    Pandemia ne-a arătat că sistemul sanitar este elementul fundamental, pilonul construcției unor sisteme reziliente, a declarat, marți, conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial – Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale. ”Orice construcție societală care se vrea durabilă trebuie să investească în sănătate. Nu e o vorbă, este realitatea”, a subliniat consilierul prezidențial.

    ”Pandemia e încă destul de aproape de noi și ar trebui să valorificăm lecțiile pe care ar fi trebuit să le învățăm în acești doi ani și jumătate. Această criză sanitară ne-a relevat și mai acut vulnerabilitățile din sistemul medical românesc. Trebuie să recunoaștem cu toții decenii de ignoranță în a prioritiza investițiile în sistemul sanitar. Pandemia a avut și puncte bune, dacă putem spune asta. Ne-a arătat că, dacă în ciuda deficiențelor sistemului luăm măsuri proactive și suficient de ambițioase, dacă le transpunem rapid în acțiune, putem să trecem peste momente critice”, a declarat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, la Conferința  „Programele de Sănătate ale României: folosirea inteligentă a contribuţiei pacienţilor”, organizată în cadrul Conferinţelor CursDeGuvernare.

    Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun a afirmat că este momentul oportun pentru crearea unui institut de management sanitar care să formeze conducători performanţi la toate nivelurile.

    ”Managerii trebuie pregătiți în mod performant. Este momentul oportun, inclusiv legislativ, în care să creăm manageri performanți, la toate nivelurile. (…) Este foarte important să implicăm comunitățile în răspunsul la o situație de criză, este important să avem o strategie corectă de comunicare, adaptată cultural”, a precizat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun.

    În opinia consilierului prezidențial, este esențial ”să investim în inovație, în cercetare, în digitalizare”.

    ”Cred că transformarea digitală a sistemului sanitar este elementul cheie care poate face sistemul să fie mai eficient, mai durabil, mai rezilient. Nu e doar o chestiune tehnică sau legislativă, ține și de aspecte organizaționale. Exemplu: toată lumea creează sisteme informatice, ele nu sunt din păcate interconectate. Atunci când am lucrat Planul de cancer ne-a fost foarte greu să obținem date reale, cifre exacte din România. Ține de aspectul cultural- nu e ușor să operezi IT pentru generațiile mai mature. E dificil să capeți competențe operaționale, în acest sens trebuie acționat”, a explicat consilierul prezidențial.

    Educaţia este mijlocul „cel mai la îndemână” pentru a putea realiza „o tranformare reală” în orice sistem, a evidenţiat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun.

    ”Investiția în educație este mijlocul cel mai la îndemână pentru a transforma orice sistem. (…) E mult mai ieftin să previi decât să tratezi”, a subliniat consilierul prezidențial.

    Adela Cojan (CNAS), despre programele naţionale de sănătate curative: Acestea sunt într-o etapă de mare prefacere şi de modernizare

    Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, a declarat, marţi, că programele naţionale de sănătate curative sunt într-o etapă de modernizare.

    „Sunt într-o etapă de mare prefacere şi de modernizare aceste programe naţionale de sănătate curative. În sensul în care evaluarea indicatorilor va fi complet modificată începând cu normele tehnice ale programelor de anul viitor, astfel încât să ne ştim şansele de supravieţuire în funcţie de investiţiile financiare pe care le facem după ce am prioritizat finanţarea lor. Bolile oncologice, bolile cardiovasculare, insuficienţa renală cronică – Programul naţional de dializă şi diabetul zaharat se află pe primele locuri ca şi nivel de finanţare, însă orientarea tot mai mare şi accentuată începând cu acest an a CNAS a fost pentru şi este şi va rămâne în continuare pentru componenta preventivă, fiindcă din calculele efectuate de noi a reieşit clar că investiţia pe partea preventivă, în medicina preventivă, ne poate reduce şi eficientiza cheltuielile”, a declarat Adela Cojan, la Conferința „Programele de Sănătate ale României: folosirea inteligentă a contribuţiei pacienţilor”.

    Președintele CNAS a amintit, de asemenea, că în această vară au fost modificate mai multe acte normative, astfel încât să se înlesnească accesul asiguraţilor atât la medicamente, cât şi la serviciile medicale.

    „Au fost modificate vara aceasta o serie de acte normative pentru a înlesni accesul asiguraţilor atât la medicamente, cât şi la serviciile medicale: faptul că s-au desfiinţat graniţele judeţene în ceea ce priveşte valabilitatea reţetei medicale; s-au desfiinţat graniţele judeţene în legătură cu valabilitatea biletului de trimitere, introducerea acelor pachete de servicii de prevenţie obligatorie – o dată pe an la persoanele peste 40 de ani şi o dată la trei ani pentru persoanele între 18 şi 30 de ani; oferirea posibilităţii medicilor de familie de a prescrie investigaţii paraclinice pentru depistarea precoce a afecţiunilor cu impact major în sănătatea publică şi cu posibilitatea decontării peste valorile de contract a acestor investigaţii”, a explicat președintele CNAS.

    Totodată, au fost introduse şi molecule noi în lista de medicamente compensate şi gratuite, a mai spus președintele CNAS, Adela Cjoan.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.