Infecția cu virusul West Nile: Cauze, simptome și tratament

0
115

sursa foto: Spitalul Victor Babeș Timișoara/Facebook

West Nile este un virus cu un ciclu de viață ce implică transmiterea la om prin intermediul țânțarului. 1% dintre persoanele infectate cu virusul West Nile prezintă manifestări serioase, cu morbiditate și mortalitate crescută la cele de peste 50 ani, atrag atenția specialiștii de la Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumologie ”Victor Babeş” din Timişoara.

”Este o cauză frecventă de boală febrilă, fără afectarea sistemului nervos central. Ocazional, determină meningită aseptică și encefalită severă, în special în rândul vârstnicilor. Majoritatea pacienților au infecții care nu prezintă simptome evidente, ci doar ceea ce se numește în literatura de specialitate febra West Nile”, a declarat Eduard Florescu, medic rezident boli infectioase.

Potrivit medicului, simptomele de infecție ușoară durează între 3 și 6 zile și includ febră, greață, vărsături, oboseală, dureri de cap, dureri de spate, articulare, dureri la înghițire, erupție cutanată, dureri oculare.

”Semnele mai severe de boală includ slăbiciune musculară, paralizie flască, fotofobie, convulsii, modificări ale funcțiilor cerebrale, cum ar fi confuzia, amnezia, dezorientare, probleme respiratorii și o erupție pe corp, maculo-papuloasă la nivelul gâtului, trunchiului, brațelor, picioarelor. Encefalita și sechelele neurologice sunt mai frecvente în rândul persoanele vârstnice, diabetice, cu hipertensiune arterială și cu afectare a sistemului nervos central. Pe lângă sechelele mai severe motorii și cognitive, altele mai ușoare includ tremor, anomalii minore ale capacității motorii și pierderea funcțiilor de execuție. Transmiterea de la femeile însărcinate la făt este posibilă”, a explicat medicul.

Diagnosticul este serologic și constă în detectarea anticorpilor de tip Imunoglobulina M (IgM). Scanările de tipul RMN arată modificari cerebrale la o treime dintre pacienții infectați, arattă sursa citată.

”Tratamentul este, în general, simptomatic cu antitermice, antivomitive, calmante, la formele ușoare de boală, iar cele mai grave necesită medicație adaptată în funcție de pacient. La bolnavii cu sechele neurologice este necesară recuperarea post infecție, de lungă durată, cu fizioterapie, terapie de vorbire, reabilitare cognitivă cu ajutorul unui neuropsiholog”, a precizat medicul rezident.

Potrivit sursei citate, prognosticul este unul bun pentru persoanele tinere, fără comorbidități asociate, ”dar persoanele cu imunitate scăzută pot avea o evolutie fulminantă a bolii, ce poate duce la deces sau pot dobândi o infecție persistentă a sistemului nervos central”.

Articolul precedentCauza incendiului de la Spitalul de Copii din Timișoara: Un aparat defect de purificare a aerului
Articolul următorProiectul de Ordin pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a INSP, în transparență decizională