27.8 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    Ministrul Sănătății anunță deschiderea a două noi apeluri de proiecte în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)

    Două noi apeluri de proiecte au fost lansate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a anunţat, luni, ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila. Acestea vizează realizarea a minimum 30 de ambulatorii de specialitate şi dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice cu echipamente şi materiale destinate reducerii riscurilor infecţiilor asociate asistenţei medicale.

    „Ambulatoriile de specialitate pot să fie dotate, putem discuta de clădiri noi, de reabilitare sau de modernizare a unora dintre clădiri. Nu în ultimul rând, este un lucru pe care putem să îl discutăm cât mai rapid cu autorităţile locale. Acolo unde există, de exemplu, spitale care au adresabilitate scăzută, au mai puţin personal medical să putem să transformăm, la solicitarea dânşilor, un spital fără adresabilitate într-un ambulatoriu de specialitate cu servicii de bună calitate în care se pot face analize, se pot face investigaţii, pacienţii pot primi tratament sau chiar pot să beneficieze de spitalizare de zi”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă.

    Potrivit ministrului, bugetul total alocat acestui apel este de 80.000.000 euro fără TVA.

    „Minimum 30 de ambulatorii vor fi realizate prin acest apel deschis cu un buget total de 80.000.000 euro fără TVA, iar suma maximă nerambursabilă care poate fi primită de un astfel de proiect este de 2,6 milioane euro fără TVA”, a precizat prof. dr. Alexandru Rafila.

    Pot să aplice cu proiecte unităţile spitaliceşti publice cu personalitate juridică sau în care există deja ambulatorii de specialitate sau spitalele care doresc să se transforme şi să presteze doar acest tip de activitate.

    Ghidul solicitantului a fost publicat pe 16 septembrie, iar pe 26 septembrie, la ora 10:00, se va deschide platforma pentru depunerea dosarelor de finanţare.

    „Această platformă va rămâne deschisă până la sfârşitul lunii noiembrie, iar implementarea proiectelor va avea o durată de doi ani, până la sfârşitul anului 2024”, a subliniat prof. dr. Alexandru Rafila.

    Aplicanţii nu vor fi selectaţi după modelul „Primul venit – primul servit”, a explicat minstrul. Va exista o primă etapă de evaluare a conformităţii administrative şi eligibilităţii, după care se face evaluarea tehnică a proiectelor acordându-se un punctaj conform unor criterii din grila de evaluare.

    Al doilea apel de proiecte vizează dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice cu echipamente şi materiale destinate reducerii riscurilor infecţiilor asociate asistenţei medicale sau nosocomiale. Bugetul total este de 150 de milioane de euro.

    „Există trei componente. Cei care doresc pot să aplice pentru oricare dintre cele trei componente individual sau asociat. Componenta A se referă la reabilitarea infrastructurii existente în vederea unor structuri pentru, de exemplu, izolare. (…) Componenta B presupune dezvoltarea laboratoarelor sau compartimentelor de microbiologie în spitalele clinice. (…) Componenta C achiziţionarea de echipamente care scad practic încărcătura microbiană în mediu şi se referă la dezinfecţia sau curăţarea diverselor spaţii inclusiv a aerului din unităţile sanitare. Acest capitol sau sub-capitol din PNRR are o investiţie totală de 150 milioane de euro. Îşi propune să aloce această sumă la minimum 25 de unităţi, cu un buget maxim de circa 6 milioane de euro fără TVA”, a indicat ministrul Sănătăţii.

    El a menţionat că dosarele de finanţare pot fi depuse începând cu 26 septembrie până pe 30 noiembrie. Proiectele eligibile trebuie implementate până în data de 2 mai 2024, a mai precizat ministrul Rafila.

    Aplicanţii nu vor fi selectaţi după modelul „Primul venit – primul servit”, ci va exista o primă etapă de evaluare a conformităţii administrative şi eligibilităţii, după care se face evaluarea tehnică a proiectelor acordându-se un punctaj conform unor criterii din grila de evaluare.

    Al doilea apel de proiecte vizează dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice cu echipamente şi materiale destinate reducerii riscurilor infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM) sau nosocomiale. Bugetul total este de 150 de milioane de euro.

    „Există trei componente. Cei care doresc pot să aplice pentru oricare dintre cele trei componente individual sau asociat. Componenta A se referă la reabilitarea infrastructurii existente în vederea unor structuri pentru, de exemplu, izolare. (…) Componenta B presupune dezvoltarea laboratoarelor sau compartimentelor de microbiologie în spitalele clinice. (…) Componenta C achiziţionarea de echipamente care scad practic încărcătura microbiană în mediu şi se referă la dezinfecţia sau curăţarea diverselor spaţii inclusiv a aerului din unităţile sanitare. Acest capitol sau sub-capitol din PNRR are o investiţie totală de 150 milioane de euro. Îşi propune să aloce această sumă la minimum 25 de unităţi, cu un buget maxim de circa 6 milioane de euro fără TVA”, a indicat ministrul Sănătăţii.

    Ministrul a precizat că dosarele de finanţare pot fi depuse începând cu 26 septembrie până pe 30 noiembrie. Proiectele eligibile trebuie implementate până în data de 2 mai 2024.

    Câte doze de vaccin gripal au fost achiziționate pentru sezonul 2022-2023

    1,5 milioane doze de vaccin gripal au fost achiziționate de Ministerul Sănătăţii, pentru sezonul 2022 – 2023, iar un milion au fost deja distribuite la Direcţiile de sănătate publică. „Celelalte 500.000 de doze vor fi livrate către DSP-uri în cursul acestei săptămâni”, a declarat, luni, ministrul Sănătății.

    „Au început să primească şi medicii de familie în cabinet dozele comandate. Este primul an, cel puţin din istoria pe care o cunosc eu, începând din anul 2001, când vaccinul gripal este adus în luna septembrie. Am ţinut foarte mult la acest lucru ca să generăm campania de vaccinare, să putem să o facem încă de la începutul celui de-al treilea trimestru şi să nu mai fim puşi în situaţia care s-a repetat an de an de a trimite în teren vaccin la mijlocul lunii decembrie sau în ianuarie, ceea ce a dus la o adresabilitate scăzută, interes scăzut al populaţiei pentru vaccinare, a creat tensiuni și au rămas cantități importante de vaccin care nu au putut să mai fie utilizate”, a afirmat ministrul.

    Beneficiarii campaniei de vaccinare antigripală sunt pacienţii cu afecţiuni cronice, persoanele cu vârste peste 65 de ani, gravidele, copiii şi bătrânii din centrele de ocrotire şi personalul medical sau de îngrijire din aceste centre.

    Potrivit ministrului Sănătății, în cazul în care cele 1,5 milioane de doze de vaccin gripal nu vor fi suficiente, se vor mai achiziţiona şi altele.

    „Este un acord-cadru care ne permite să continuăm cu achiziţia. (…) Anul trecut, până la sfârşitul campaniei, dintre cele 2,5 milioane de doze au fost folosite 1,5 milioane. Aceasta este motivul pentru care ne-am oprit la această cantitate în sezonul 2022 – 2023. Ea este flexibilă şi poate fi suplimentată”, a precizat ministrul Sănătăţii.

    Variola maimuței: Două noi cazuri au fost confirmate în România

    Ministerul Sănătăţii a anunțat, luni, că două noi cazuri de variola maimuţei au fost confirmate în România.

    Potrivit sursei citate, este vorba despre doi bărbaţi cu vârste de 31 şi 36 de ani, din Bucureşti. Starea lor de sănătate este bună şi se află în izolare.

    Până în prezent, în România au fost diagnosticaţi cu variola maimuţei 40 de pacienţi.

    Abcesul pulmonar: Cauze, diagnostic și tratament

    Un abces pulmonar este o cavitate plină de material purulent în plămân, înconjurată de țesut inflamat. De obicei, aceltă din aspirația în plămâni a bacteriilor care trăiesc în mod normal în faringe sau în cavitatea bucală, în special în șanțul gingival, ceea ce duce la o infecție. ”Abcesul pulmonar poate fi dificil de tratat și poate pune viața în pericol, atrag atenția specialiștii de la Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumologie ”Victor Babeş” din Timişoara.

    Dr. Camil Mihuta, medic rezident pneumolog, a precizat că simptomele unui abces pulmonar apar de obicei lent, pe parcursul câtorva săptămâni. Acestea pot include:

    • dureri la nivelul toracelui mai ales în timpul inspirului
    • tuse
    • oboseală excesivă
    • febră
    • pierderea poftei de mâncare
    • scădere ponderală
    • transpirații nocturne
    • eliminare de spută (un amestec de salivă și mucus) cu puroi, care are adesea un gust neplăcut și un miros fetid

    Ce poate cauza un abces pulmonar?

    Potrivit sursei citate, abbcesul pulmonar poate fi cauzat de:

    • imposibilitatea de a tuși: acest lucru se întâmplă adesea ca urmare a anesteziei sau a sedării, a consumului de alcool ori de droguri sau a unor boli ale sistemului nervos
    • sănătatea orală precară: afecțiuni gingivale și carii dentare
    • ️sistemul imunitar nu funcționează bine: acestă stare poate lăsa să pătrundă germeni care nu se găsesc de obicei în cavitatea bucală sau în faringe, cum ar fi: fungii, paraziții sau micobacteriile care cauzează tuberculoză, Staphylococcus aureus, Streptococcus spp., Klebsiella pneumonie, Pseudomonas aeruginosa, Haemophilus parainfluenza
    • căile respiratorii blocate: mucusul se poate forma în spatele unei tumori sau a unui corp străin care poate duce la un abces
    • diseminare prin sânge: rară, dar bacteriile dintr-o parte infectată a corpului pot călători prin fluxul sanguin și ajunge în plămân, unde provoacă un abces
    • infectare directă: prin plăgi toracice deschise sau traumatisme

    Dr. Camil Mihuta a subliniat că un abces pulmonar este diagnosticat de obicei în două moduri:

    • radiografie toracică sau tomografie computerizată a toracelui în care se evidențiază o cavitate mai mare de 2 cm plină de aer și material purulent în parenchimul pulmonar
    • bronhoscopie – se poate utiliza un dispozitiv numit bronhoscop, un tub subțire cu un bec și o cameră in capăt, pentru a obține mostre de spută sau de țesut pulmonar

    Medicul a subliniat că în ceea ce privește tratamentul, există mai multe moduri de a trata un abces pulmonar:

    • antibiotic- tratamentul intravenos constă în asocierea de antibiotice cu spectru larg de acțiune pentru bacterii aerobe și anaerobe, se poate efectua timp de până la 3-8 săptămâni. Ulterior, se pot folosi antibiotice orale, pentru continuarea tratamentului
    • drenaj chirurgical: dacă abcesul are un diametru de 6 cm sau mai mult. Medicul va folosi o scanare CT pentru a fi ghidat în timp ce introduce tubul de dren prin peretele toracic în abces

    ”Intervenția chirurgicală este rară, dar unii pacienți au nevoie de o asemenea abordare pentru a se îndepărta partea de plămân afectat. Complicațiile posibile ale unui abces pulmonar includ cronicizarea abcesului, dacă persistă mai mult de 6 săptămâni, empiemul, care este o acumulare de lichid purulent în cavitatea pleurală sau hemoptizie (eliminare de sânge prin tuse). Uneori un abces poate distruge un vas de sânge și poate provoca sângerări grave”, a mai precizat dr. Camil Mihuta.

    Ministrul Sănătății, despre pandemia de COVID-19: Încă reprezintă o urgenţă majoră de sănătate publică, potrivit OMS

    Pandemia de COVID-19 reprezintă încă o urgenţă majoră de sănătate publică, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, chiar dacă, în acest moment, România se află într-o situaţie favorabilă, a declarat, duminică seară, ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila.

    ”Din punctul de vedere al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pandemia încă reprezintă o urgenţă majoră de sănătate publică şi nu pot să o cataloghez altfel dintr-un motiv foarte simplu, când zilnic ai sute de mii de cazuri sau chiar mai mult, soldate cu mii de decese, rămâne o problemă de sănătate publică”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila.

    Ministrul Sănătăţii a precizat că România se află, în prezent, într-o situaţie favorabilă.

    ”Noi ne găsim într-o situaţie favorabilă în acest moment pentru că noi înregistrăm în fiecare săptămână probabil undeva între 10.000 şi 12.000 de cazuri, numărul de decese s-a redus sensibil, sunt câteva decese înregistrate zilnic. Adică nu este un tablou, în acest moment cel puţin, mai îngrijorător decât cel care se înregistrează în fiecare an atunci când este sezonul gripal, pentru că discutăm tot despre o viroză. Spre deosebire de gripă, la care diagnosticul etiologic este mai puţin precis, adică nu că se face un diagnostic mai puţin precis, dar nu se face un diagnostic la fel de sistematic ca şi în cazul COVID, de cele mai multe ori, numărul de cazuri de gripă sunt extrapolate în funcţie de numărul de viroze care testează într-un sistem santinelă în anumite zone”, a explicat prof. dr. Alexandru Rafila.

    Ministrul a subliniat că, dacă încă se înregistrează transmitere comunitară, atunci vorbim de pandemie.

    ”Dacă ai o transmitere comunitară şi ea încă există în multe ţări, pe mai mult de un continent sau două, atunci discutăm despre o pandemie. Noi avem o pandemie şi de alte boli, există o pandemie de HIV. Este declarată urgenţă de sănătate publică. Pandemia nu însemană neapărat urgenţă de sănătate pubică, noi avem această asociere între pandemie, adică o boală care se transmite comunitar pe mai multe continente, dar care pune probleme sistemelor de sănătate publică. Din cauza asta, această pandemie de COVID este declarată urgenţă majoră de sănătate publică”, a precizat ministrul Sănătății.

    ”Doar OMS poate scădea nivelul de pandemie”, a mai spus prof. dr. Alexandru Rafila.

    Câte doze de vaccin anti-COVID-19 au fost distruse până acum în România

    În România au fost distruse până acum ”vreo trei milioane de doze de vaccin  împotriva COVID-19”, a declarat, duminică seară, ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila. ”Probabil alte trei milioane de doze vor expira până la sfârşitul acestui an”, a precizat minsitrul.

    În ceea privește banii pe care România i-a pierdut pe cantitatea de vaccin pe care nu a folosit-o, ministrul Sănătății a subliniat că ”este o socoteală complicată”.

    ”Sigur, e o socoteală complicată, fiindcă trebuie să aduni şi dozele care sunt încă în stoc şi pe care nu le-am folosit şi e puţin probabil să le folosim. În stoc cred că avem vreo 7-8 milioane în momentul de faţă şi cu celelalte despre care v-am spus, ajungem, probabil, la o cifră consistentă. Dacă discutăm de vreo 15 milioane de vaccinuri, sigur sunt 100-200 de milioane de euro, nu pot să vă spun exact”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, la un post de televiziune, adăugând că banii s-au plătit.

    Ministrul Sănătății a mai spus că, anul acesta, potrivit contractului, România ar urma să mai primească peste 11 miloane de doze de vaccin anti-COVID-19.

    ”Anul acesta urmează să primim circa 11,2 milioane de doze de vaccin, iar anul viitor circa 19 milioane de doze de vaccin. Aceasta este prevederea contractuală. (…) Am avut discuţii cu Comisia şi cu producătorii. Sper şi suntem pe punctul de a obţine o reducere cu circa 80 la sută a contractului din acest an, iar vaccinul care ar trebui să vină în România, ar trebui să fie cu formula nouă”, a mai spus prof. dr. Alexandru Rafila.

    În ce stadiu este campania de distribuire a pastilelor de iodură de potasiu. Explicațiile ministrului Sănătății

    Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a declarat că, în luna august, faţă de luna iulie, a fost o ”creştere importantă” a persoanelor care au solicitat de la medicul de familie rețeta pentru iodura de potasiu.

    ”După un debut anevoios al campaniei, nu ştiu din ce cauză a debutat aşa anevoios, probabil că a fost şi un soi de baraj informaţional legat de această situaţie, în luna iulie am avut doar 1.200 de persoane care au apelat la medicii de familie ca să obţină prescripţie. În luna august avem vreo 230.000, o creştere importantă. Dacă comparăm cu cele șapte milioane de persoane eligibile este încă puţin, dar aşteptăm cu încredere şi cifrele din luna septembrie”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, la un post de televiziune.

    Ministrul Sănătăţii a îndemnat persoanele eligibile să meargă la medicul de familie să ceară prescripţia pentru iodura de potasiu.

    ”Nu am avut niciodată intenţia să creez panică, dar un comportament responsabil, un comportament preventiv, cred că este de dorit şi mai ales dacă există această posibilitate de a avea iodura de potasiu la domiciliu şi să o utilizez în caz de posibil, nu probabil, ştiţi că e o mare diferenţă între posibil şi probabil. Posibil orice lucru se poate întâmpla, probabilitatea înseamnă că procentajul care poate duce la acel eveniment nefericit e totuşi consistent. Discutăm de o chestiune posibilă. Nu cred că e târziu ca cei care se prezintă la medicul de familie pentru alte afecţiuni să solicite, odată cu reţeta obişnuită, şi o prescripţie pentru iodura de potasiu, pentru ei şi pentru membrii familiilor lor care se află în situaţia să fie eligibili”, a precizat prof. dr. Alexandru Rafila.

    32 de ani de existență a Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD)

    sursa foto: DSU/Facebook

    Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) celebrează, duminică, 32 de ani de existență.

    ”Astăzi, 25 septembrie celebrăm 32 de ani în care Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare -SMURD, prin echipele sale de salvatori a reușit să se poziționeze în toți acești ani ca parte indispensabilă a sistemului național integrat de urgență, salvând vieți, dând o nouă șansă la viață celor aflați în suferință”, au scris reprezentanții Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), pe pagina de Facebook.

    Potrivit sursei citate, timp de 32 de ani sistemul integrat de răspuns la urgențe s-a transformat continuu, a evoluat, ”fiind mereu orientat în a răspunde prompt și eficient nevoilor cetățenilor”.

    ”De la o ambulanță achiziționată prin resurse proprii care acorda asistență medicală de urgență pacienților căzuți în stradă, în Târgu Mureș, în 1990, astăzi, vorbim de un sistem complex, integrat, care funcționează la nivel național, regional și local și care integrează mai multe entități civile și militare cu scopul de a face față urgențelor curente dar și celor deosebite, inclusiv dezastrelor în cazul în care acestea apar. Performanțele dobândite în timp de către salvatorii noștri prin misiunile dificile și complexe la care au participat și continuă să participe arată fără îndoială cât de mult a evoluat sistemul integrat de urgență”, arată sursa citată.

    ”Personalul paramedical, alături de celelalte structuri de urgență, aflate în coordonarea DSU (pompieri, medici și asistenți din cadrul SAJ/SABIF și din cadrul UPU/CPU, piloți, salvamontiști și voluntari) sunt componente indispensabile ale sistemului integrat de urgență, care împreună, luptă în scopul de a salva vieți!”, a mai transmis DSU.

    25 septembrie – Ziua internaţională a persoanelor cu deficienţe de auz

    Ziua internaţională a persoanelor cu deficienţe de auz este marcată în 2022 la 25 septembrie, având ca obiective informarea populaţiei cu privire la problemele persoanelor fără auz şi promovarea drepturilor acestora cu privire la accesul egal la educaţie şi la tehnologiile moderne în toate sectoarele de activitate.

    În acest an tema „Limbajul semnelor – uneşte-ne!” („Sign Languages Unite Us!”) reprezintă un îndemn pentru a promova şi a recunoaşte limbajul semnelor constituit la nivelul fiecărei naţiuni, ca parte a patrimoniului lingvistic divers al ţărilor. Promovarea şi protejarea identităţilor lingvistice şi culturale ale tuturor persoanelor fără auz şi a utilizatorilor de limbaj al semnelor naţionale pot fi realizate numai prin parteneriat şi unitate, după cum se menţionează pe site-ul wfdeaf.org/iwdeaf2022.

    Sărbătorită în fiecare an în ultima duminică a lunii septembrie, această zi încheie o săptămână de evenimente dedicate persoanelor cu deficienţe de auz, prin care se urmăreşte implicarea autorităţilor, politicienilor şi a publicului larg în vederea contribuirii la creşterea şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a persoanelor cu dizabilităţi, prin informarea corectă despre problemele cu care se confruntă aceste persoane pentru a putea fi rezolvate. De asemenea, în cadrul manifestărilor sunt prezentate şi realizările persoanelor fără auz sau cu deficienţe de auz.

    Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la nivel mondial, există 466 de milioane de persoane cu pierderi de auz irecuperabile, care reprezintă peste 5% din populaţia planetei. 34 de milioane dintre aceştia sunt copii. Dacă nu se iau măsuri, până în 2030 vor exista aproximativ 630 de milioane de persoane cu pierderi auditive irecuperabile iar până în 2050, numărul acestora ar putea creşte la peste 900 de milioane.

    Ziua internaţională a persoanelor cu deficienţe de auz este o iniţiativă a Federaţiei Internaţionale a Surzilor şi a fost lansată pentru prima dată în 1958, la Roma, în Italia. De la sărbătorirea pe parcursul unei zile evenimentele devenind tot mai numeroase s-a decis celebrarea pe durata unei săptămâni şi a fost aleasă ultima săptămâna a lunii septembrie, pentru a marca şi primul congres de constituire a organizaţiei, care a avut loc în 1951.

    Federaţia Mondială a Surzilor (World Federation of the Deaf (WFD)) este una dintre cele mai vechi organizaţii internaţionale ale persoanelor cu dizabilităţi din lume, înfiinţată la Roma, la 23 septembrie 1951. La primul Congres Mondial au participat doar delegaţi din 25 de asociaţii naţionale ale surzilor. În prezent, membrii săi reprezintă 125 de ţări de pe cinci continente. Federaţia colaborează cu Naţiunile Unite şi agenţiile sale de la sfârşitul anilor ’50, potrivit wfdeaf.org

    Un virus comun, capabil să distrugă celulele canceroase, a furnizat rezultate promiţătoare în primele teste pe oameni

    Un nou tip de terapie oncologică, bazată pe un virus comun care infectează şi distruge apoi celulele canceroase, a furnizat rezultate promiţătoare în primele etape ale unor teste realizate pe oameni, au anunţat cercetători din Regatul Unit, relatează BBC.

    Cancerul unuia dintre pacienţi a dispărut complet, iar ceilalţi au beneficiat de o reducere a tumorilor.

    Noul tratament se bazează pe o formulă atenuată a virusului herpesului oral – herpes simplex -, care a fost modificat pentru a distruge tumorile canceroase, potrivit Agerpres.

    În perioada următoare va fi nevoie de studii mai ample şi mai îndelungate, însă experţii în medicină consideră că acest tratament injectabil ar putea să ofere un veritabil „colac de salvare” pentru mai multe persoane diagnosticate cu cancer în stare avansată.

    Krzysztof Wojkowski, un bărbat de 39 de ani care lucrează în construcţii şi care locuieşte în vestul Londrei, este unul dintre pacienţii care au participat la etapa de evaluare a siguranţei acestui tratament în cadrul unui studiu clinic, coordonat de Institute of Cancer Research la spitalul Royal Marsden administrat de NHS Foundation Trust.

    El a fost diagnosticat în 2017 cu un cancer al glandelor salivare. În pofida unei operaţii chirurgicale şi a altor tratamente ulterioare, cancerul său a continuat să se dezvolte.

    „Mi s-a spus că nu mai exista nicio opţiune de tratament pentru mine şi mi-au fost acordate îngrijiri paliative. M-am simţit devastat atunci, aşa că mi s-a părut incredibil când mi-a fost oferită şansa să mă alătur acestui studiu clinic”, a declarat el.

    O scurtă perioadă de administrare a acelei terapii virale – bazată pe o versiune special modificată a virusului herpetic oral, care provoacă de obicei o erupţie veziculoeritemoasă în zona buzelor – pare să îl fi vindecat de cancer.

    „Am făcut injecţii la fiecare două săptămâni timp de cinci săptămâni, iar ele au eliminat complet cancerul meu. Nu mai am cancer de doi ani”, a dezvăluit acelaşi pacient.

    Injecţiile, administrate direct în tumoare, atacă cancerul prin două căi: invadând celulele canceroase şi făcându-le să explodeze, precum şi prin activarea sistemului imunitar.

    Aproximativ 40 de pacienţi au încercat acest tratament în cadrul studiului clinic. Unii au primit doar injecţia cu terapia virală, denumită RP2. Alţii au primit şi un alt medicament dezvoltat împotriva cancerului, Nivolumab.

    Studiul, prezentat la o conferinţă medicală desfăşurată la Paris, a furnizat următoarele concluzii: Trei dintre cei nouă pacienţi care au primit doar RP2, inclusiv Krzysztof Wojkowski, au beneficiat de o reducere a tumorilor; şapte dintre cei 30 de pacienţi care au primit tratamentul combinat au prezentat la rândul lor beneficii medicale; efectele secundare, precum oboseala, au fost în general moderate.

    Coordonatorul principal al studiului, profesorul Kevin Harrington, a declarat că reacţiile constatate în urma acestui tratament au fost „cu adevărat impresionante” asupra unei game variate de cancere avansate, inclusiv împotriva cancerului de esofag şi a unei forme rare de cancer ocular.

    Nu este pentru prima dată când oamenii de ştiinţă au utilizat un virus pentru a combate cancerul. Serviciul Naţional de Sănătate din Regatul Unit (NHS) a autorizat deja în urmă cu doi ani o terapie bazată pe virusul răcelii, denumită T-Vec, pentru cancerele avansate de piele.

    Profesorul Kevin Harrington a declarat că terapia RP2 reprezintă o versiune perfecţionată a terapiei T-Vec.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.