31.2 C
București
sâmbătă, septembrie 5, 2026
More

    Intervenție în premieră în județul Bihor

    O pacientă cu feocromocitom suprarenalian bilateral a fost supusă unei intervenții chirurgicale la Spitalul Judeţean din Oradea prin tehnică laparoscopică, fiindu-i extirpate glandele suprarenale; intervenția a fost o premieră atât la nivelul spitalului, cât și la nivelul județului Bihor.

    Potrivit unui comunicat al instituției, afecţiunea provoca valori extrem de ridicate ale tensiunii arteriale în mod constant (peste 200/120 mmHg) şi nu răspundea la terapie, pacienta prezentând aşadar un risc crescut de infarct şi accident vascular cerebral.

    Intervenția a fost una de complexitate ridicată, tehnica laparoscopică permițând extirparea ambelor glande suprarenale în cadrul unei singure intervenții.

    Monitorizarea postoperatorie în cadrul ATI, iar ulterior in cadrul Clinicii de Urologie, esenţială pentru evoluţia post-operatorie a pacientei

    Intervenția a durat 3 ore și a fost posibilă datorită colaborării interdisciplinare între Secția Clinică Urologie și Secția Clinică ATI; operația a fost efectuată de o echipă formată din medicii și asistenții medicali din cadrul Secției Clinice Urologie, coordonată de dr. Bogdan Feciche – medic primar urologie și șef de secție, anestezia fiind condusă de către dr. Simona Mîrț – medic primar ATI .

    Abordul minim-invaziv a redus semnificativ riscurile pentru pacientă, din punct de vedere chirurgical, anestezic şi endocrinologic şi a permis recuperarea rapidă după intervenţie; astfel, evoluţia pacientei a fost favorabilă, cu normalizarea tensiunii arteriale, aceasta putându-se mobiliza din a doua zi după intervenţie, fiind externată într-un timp redus. Ea a beneficiat de o recuperare optimă.

    Spitalul Județean de Urgență Baia Mare: Echipamente și aparatură medicală de ultimă generație

    Spitalul Județean de Urgență Baia Mare a achiziționat aparate medicale de ultimă generație pentru Laboratorul de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, situat pe str. Progresului nr.17 (vechea Policlinica 2). Cele mai importante achiziții din venituri proprii sunt aparatele de electroterapie, magnetoterapie, băi galvanice.
    Unul dintre cele mai importante aparate medicale achiziționate, cel pentru terapie combinată, cu două canale electroterapie plus două pentru ultrasunete a fost finanțat de Consiliul Județean Maramureș, care este puternic implicat în dezvoltarea și modernizarea Spitalului Județean Baia Mare.
    Tehnologiile medicale sunt dotate cu soft-uri IT care asigură parametrii motrici adecvați și individualizați pentru derularea procedurilor medicale, contribuind la recuperarea rapidă și eficientă a deficitelor – informează instituția.

    Achizițiile de echipament modern vor continua

    Scopul recuperării este atât ameliorarea unor deficiențe, scăderea gradului de dependență a persoanelor cu nevoi speciale, cât și combaterea factorilor de agravare a unor disfuncții somatice, creând diverse facilități și programe de solicitare adecvate diferitelor patologii.
    Recuperarea folosește diverse metode de diagnostic și tratament care să refacă disfuncțiile și să dezvolte nivelul funcțional, cât mai aproape de normal. Principalele capitole de patologie care beneficiază de recuperarea medicală sunt cazurile neurologice (de tip periferic sau central), ortopedice sau post-traumatice reumatologice, atât de tip cronic degenerativ, cât și cronic inflamator, cardiovasculare și respiratorii, dismetabolice (gută, diabet zaharat complicat, hipotiroidism etc.) situații complexe de polipatologie cu disfuncții importante.
    „Achiziția de aparatură medicală pentru Laboratorul de recuperare medicală al Spitalului Județean este un proces esențial pentru asigurarea unui nivel înalt de îngrijire medicală și de tratament al pacienților. Prin îmbunătățirea condițiilor de investigare și tratare a bolnavilor internați în cadrul Spitalului Județean de Urgență Baia Mare se urmărește creșterea gradului de satisfacție al acestora, ridicarea standardului calitativ al spitalului, creșterea numărului de pacienți tratați, cât și creșterea numărului și tipului de servicii medicale. În acest sens, vom continua achiziționarea de echipamente medicale moderne, fiindcă doar astfel vom reuși să creștem calitatea serviciilor medicale pentru maramureșeni” – informează managerul spitalului, George Alexandru Oros.

    Conf.univ.dr. Anca Pantea Stoian: Multidisciplinaritatea, elementul central al CEDA 2023

    România este, între 8 și 10 iunie, gazda celui de-al 54-lea Congres Central European Diabetes Association (CEDA) care se desfășoară, în aceste momente, la Hotel PullMan din Capitală.

    Organizatorul științific al evenimentului de prestigiu este Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, manager de eveniment fiind Sănătatea Press Group.

    La ediţia din 2023, una dintre cele mai ample manifestări ştiinţifice europene din domeniul diabetului, sunt înscriși aproape 500 medici care participă la sesiuni științifice cu tematici de interes, – sesiuni tip „state of the art”, – sesiuni de comunicări originale, sesiuni tip e-poster, work-shopuri „hand-to-hand”.

    Coordonatorul ștințific local al manifestării care îşi doreşte să sublinieze importanta colaborării internaționale în domeniul diabetului este conf.univ.dr. Anca Pantea Stoian – specialist diabetolog, președinte al Comisiei de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice a Ministerului Sănătății și vicepreședinte al CEDA – pe care am invitat-o să ne prezinte pulsul activităților, înainte cu o zi de închiderea sesiunii găzduite, în acest an, de țara noastră:

    Reporter: Cum ar putea fi definit elementul central al CEDA 2023?

    foto: Codrut BURDUJAN

    Conf.univ.dr. Anca Pantea Stoian: „Îmi pare foarte bine că am reușit să aduc acest Congres în România, că am reușit să ridic România la un nivel extrem de înalt. Sunt participanți din peste 20 de țări iar prima zi cred că a fost un real succes: am primit foarte multe feedbackuri de mulțumire și apreciere vis-a-vis de programul foarte dens, complex, cu ultimele noutăți în domeniu, care a captivat audiența făcând sălile, la un moment dat, neîncăpătoare.

    Sunt bucuroasă și datorită faptului că alături de speakeri internaționali de renume greu de egalat au fost și colegii noștri tineri cu prezentări orale și postere care au ridicat, la rândul lor, nivelul științific atât prin vibrația pozitivă cât  și prin dorința de a se perfecționa în specialitatea diabet; doresc ca, peste ani, să îi vedem la pupitru alături de acești speakeri de renume.

    A doua zi am avut onoarea să avem unul dintre cei mai importanți medici, endocrinologi, diabetologi, cercetător științific în diabet – părintele GLP-1 receptor agonist – așa cum a fost numit profesorul Michael Nauck în decursul câtorva sesiuni care s-au terminat deja astăzi.

    A fost un regal de știință până în acest moment: așa cum spuneam mai devreme, sălile au fost arhipline – diabetul zaharat tip I, tip II, complicațiile diabetului zaharat…- multidisciplinaritatea a fost elementul central al acestui Congres! Mai mult – ce am dorit și am reușit până în momentul de față, și cred că este cel mai important – să creez punți de conexiune între specialități, între colegi, și mai ales să creez parteneriate europene în diabet. Și consider că aspectele acestea își vor arăta roadele la scurt timp după ce se va închide Congresul CEDA.

    Aș spune că poate elementul cel mai important, ca o reflecție a zilei de astăzi: am reușit să îndeplinesc un vechi, vechi vis de a aduce sub același acoperiș toate specialitățile implicate în diabetul zaharat și, mai mult decât atât, să le dau posibilitatea să colaboreze, să conlucreze și să evolueze științific.”

    Reporter: Ce premii le aduce închiderea Congresului viitorilor specialiști în diabet?

    Conf.univ.dr. Anca Pantea Stoian: „Am avut o singură prezentare științifică, am preferat să deschid scena tuturor colegilor mei. Așa că prezentarea pe care am avut-o astăzi s-a referit la efectele extra metabolice ale analogilor de GLP-1; este o efervescență științifică extraordinară în acest moment, în jurul acestui subiect, mai ales din perspectiva potențelor terapeutice referitoare ale aceastei terapii asupra sistemului nervos și în mod special asupra afecțiunilor neurocognitive.

    Ziua însă nu s-a terminat: cred că vor veni și mai multe informații științifice, mult mai multe noutăți decât am reușit să vă prezint până în momentul de față.

    Și aș spune că mâine este una dintre cele mai importante zile: la final de Congres CEDA 2023, pe lângă varietatea de prezentări științifice – în care vor fi, din nou, alte specialități precum chirurgia sau endocrinologia – vom avea și sesiunea de premiere a posterelor și lucrărilor tinerilor medici care va consta în acordarea de participare gratuită la următorul Congres, la Palermo, în 2024.

    Mai mult, vom susține câteva granturi de cercetare pentru colegii noștri tineri și, nu în ultimul rând, în afară de sesiuni și interacțiuni științifice, două aspecte importante ale Congresului sunt reprezentate de prezența celor două workshopuri: primul, înainte de Congres – care s-a dovedit a fi un succes în ceea ce privește terapia insulinică prin sisteme automate de livrare a insulinei și senzorii de monitorizare glicemică – și, pe de altă parte, sâmbătă, după închiderea Congresului, va avea loc al doilea, de nutriție clinică pentru pacienții cu diabet zaharat și aș spune că acesta este un al doilea real succes, pentru că numărul de locuri rezervat a fost aproape dublat, bucurându-se de o creștere, de o atenție și un interes deosebit.

    Deci, aș spune că este un congres complex, cu un program complex, cu două workshopuri și peste 17 sesiuni științifice – 13 sesiuni de prezentări pentru tineri medici, prezentări orale, șapte sesiuni de postere și nenumărate interacțiuni între colegii noștri din România și invitații pe care am avut onoarea să-i avem în continuare alături de noi la acest Congres”.

    Studiu: Un medicament pentru tratamentul diabetului reduce riscul de COVID de lungă durată

    Un medicament pentru tratamentul diabetului, disponibil la scară largă, ar reduce cu 40% riscul de a contracta COVID de lungă durată după testarea pozitivă pentru coronavirus, indică un nou studiu publicat vineri.

    Această descoperire ar putea fi extrem de importantă în lupta împotriva acestei boli, încă misterioase şi care, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), afectează una din 10 persoane care se îmbolnăveşte de COVID, relatează AFP, citată de Agerpres.

    În cadrul unui studiu de fază 3 randomizat a fost testat un medicament numit metformină. Dezvoltat iniţial din floarea de liliac francez, medicamentul a fost cel mai frecvent utilizat tratament pentru diabetul de tip 2 de zeci de ani.

    Aceasta înseamnă că tratamentul este considerat a fi sigur, pe lângă faptul că este ieftin şi disponibil la scară largă.

    Studiul, publicat în revista Lancet Infectious Diseases, a implicat 1.126 de persoane supraponderale sau obeze din Statele Unite, jumătate primind metformină, iar cealaltă jumătate un placebo, în zilele următoare testării pozitive pentru COVID.

    După 10 luni, 35 dintre participanţii care au luat metformină au fost diagnosticaţi cu COVID de lungă durată, faţă de 58 dintre cei din grupul placebo, ceea ce reprezintă o reducere cu 40% a riscului.

    Studiul a fost realizat între decembrie 2020 şi ianuarie 2022, ceea ce înseamnă că a inclus varianta Omicron, care ar fi cauzat mai puţine cazuri de COVID de lungă durată decât tulpinile anterioare, arată studiul.

    Echipa care a realizat cercetarea a arătat anterior că metformina reduce cu peste 40% riscul vizitelor la urgenţă, al spitalizării şi al decesului pacienţilor.

    „Datele noastre arată că metformina reduce cantitatea de virus SARS-CoV-2” la pacienţi, a declarat pentru AFP Carolyn Bramante, cercetătoare la Universitatea din Minnesota şi autorul principal al studiului.

    Dacă vor fi confirmate, aceste rezultate ar fi „potenţial semnificative” pentru cercetările asupra COVID-ului de lungă durată, a declarat Jeremy Faust, de la Harvard Medical School, care nu a fost implicat în studiu.

    Cercetătorii au precizat că medicamentul nu a fost testat pe persoane care sufereau deja de COVID de lungă durată şi, prin urmare, nu a putut fi utilizat pentru a trata această boală, ci doar pentru a o preveni.

    Guvern: OUG pentru construirea de spitale în toate regiunile țării

    Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene(MIPE) anunță spitale noi în toate regiunile

    „Deși sună brutal, realitatea este că transformarea sistemului de sănătate românesc se produce lent, discontinuu și fragmentat, iar asta ne pune în situația de a fi printre statele UE cu cel mai mare număr al deceselor care ar fi putut fi evitate.

    Când am venit în MIPE infranstructura spitalicească nu era în Programul Sănătate 2021-2027, chiar dacă suntem în situația în care mai multe spitale publice se află într-un stadiu avansat de uzură, iar în ultimii 25 de ani s-au construit prea puţine spitale publice, cu atât mai puţin spitale publice de anvergură.

    Acum, știm sigur că în 2027 vom avea spitale noi în orice colț al țării. În logica măsurilor pentru a obține rezultate în domeniul sănătăţii, ordonanța de astăzi stabilește măsurile necesare implementării proiectelor de infrastructură spitalicească ce vor fi finanțate din fonduri europene. Vorbim despre unele dintre cele mai așteptate investiții, care vor asigura acces la servicii medicale de calitate pentru milioane de români. Mai mult, avem parte de o premieră care ne deschide perspectivele pentru viitoarele investiții strategice în infrastructură, odată ce am făcut posibilă combinarea finanțării din fonduri externe nerambursabile cu împrumutul BEI”, precizează ministrul.

    Finanțarea de până la 500 milioane euro pentru un spital nou

    Actul normativ stabilește cadrul general privind metodologia și criteriile de selecție pentru proiectele de investiții publice din domeniul sănătății, care sunt aprobate de către Comitetul de Monitorizare a Programului Sănătate, la propunerea Autorității de Management pentru Programul Sănătate pe baza criteriilor-cadru stabilite în ordonanță.

    Conform ministerului, valoarea eligibilă finanțată din Programul Sănătate pentru investiții în infrastructuri spitalicești noi – spitale județene/ județene de urgență; spitale monospecialitate –  unități sanitare cu paturi este de minim cinci milioane euro și maxim 500 milioane euro și includ:

    • lucrări de extindere/modernizare/reabilitare pentru clădiri, inclusiv lucrări de conectare/extindere /modernizare/reabilitare la clădiri existente și dotare cu echipamente medicale specifice, inclusiv măsuri de tranziție verde și digitalizare.
    • lucrări de construcții noi, inclusiv dotarea cu echipamente medicale specifice inclusiv măsuri de tranziție verde și digitalizare.

    Pentru investițiile de mică amploare în infrastructura publică a spitalelor orășenești și municipale – unități sanitare cu paturi, valoarea eligibilă este stabilită pe categorii de investiții specifice:

    • lucrări de modernizare/reabilitare și dotare, extindere la construcțiile existente, inclusiv lucrări de conectare la clădiri existente, lucrări de construcții noi și dotare, minim cinci milioane euro și maxim 75 milioane euro pentru unitățile sanitare cu paturi municipale;
    • lucrări de modernizare/reabilitare și dotare, extindere la construcțiile existente, inclusiv lucrări de conectare la clădiri existente, lucrări de construcții noi și dotare, minim cinci milioane euro și maxim 45 milioane euro pentru unitățile sanitare cu paturi orășenești.

    Un aspect important care va asigura continuitatea implementării proiectelor este că alocarea totală a proiectelor poate fi actualizată ca urmare a creșterii prețurilor la materiale și/sau la utilitățile publice, dacă prin lege se prevede astfel, sau majorată în limita unui procent de maxim 20%.

    Mentenanță de cel puțin cinci ani din partea beneficiariloi proiectelor de finanțare

    Beneficiarii proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabilă precum și de împrumuturi contractate cu Instituțiile Financiare Internaționale vor fi obligați, potrivit comunicatului MIPE, să asigure eventualele lucrări de mentenanță și reparații curente după finalizarea implementării acestora pentru o perioadă de cel puțin cinci ani: „Am stabilit criterii transparente de selecție a proiectelor care vor fi finanțate  aceste fonduri, valoarea eligibilă pentru fiecare categorie de proiect, solicitanții eligibili, regulile pentru contractarea asistenței financiare rambursabile și contribuția proprie a beneficiarilor. Odată cu reglementările adoptate astăzi, putem spune că intrăm în linie dreaptă către realizarea acestor investiții de aproape de 2 miliarde de euro în spitalele românești”, a completat oficialul.

    Solicitanții eligibili în cadrul apelurilor de selecție de proiecte pentru investiții în infrastructura spitalicească sunt unitățile administrativ-teritoriale, spitalele județene/județene de urgență, inclusiv clinice județene de urgență/ clinice de urgență, spitalele monospecialitate, spitalele publice orășenești și municipale, inclusiv spitale municipale de urgență și parteneriatele între autoritățile/instituțiile publice locale și/ sau centrale și unitățile sanitare.

    Listele proiectelor selectate la finanțare prin Programul Sănătate de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene se aprobă prin Hotărâre a Guvernului României după finalizarea procesului de contractare.

    Ghidul solicitantului, în consultare

    În acest moment Ghidul solicitantului pentru apelul de proiecte „Investiții în infrastructura publică a spitalelor orășenești și municipale” și Ghidul solicitantului pentru apelul de proiecte „Investiții în infrastructuri spitalicești noi: spitale județene, spitale județene de urgență, spitale monospecialitate” sunt puse în consultare, apelurile urmând a fi deschise în cursul celui de-al treilea trimestru al anului 2023. Sunt apeluri în valoare de 2 miliarde euro în vederea finanțării infrastructurii de sănătate.

    Calendarul estimativ al apelurilor de proiecte pentru Programul Sănătate poate fi consultat aici.

    Peste 8 miliarde de euro pentru sănătate

    , aprobat la sfârșitul lunii noiembrie de Comisia Europeană, este un program multifond ce dispune de o alocare totală de valoare de 5,8 miliarde de euro ce cuprinde finanțare Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul Social European, precum și o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro, realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii.

    Separat de Politica de Coeziune, prin Componenta 12 dedicată sănătății, prin Planului Național de Redresare și Reziliență vor fi alocate 2,45 miliarde de euro pentru:

    • Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice în sănătate (70 mil. euro)
    • Dezvoltarea capacității pentru realizarea investițiilor în sănătate (30 mil. euro)
    • Creșterea capacității pentru managementul serviciilor și resurselor umane din sănătate (80 mil. euro)
    • Investiții în infrastructura prespitalicească (314 mil. euro);
    • Infrastructură în infrastructura spitalicească (1,9 mld euro).

    Ministrul Sănătății, întâlnire cu sindicaliștii serviciilor de Ambulanță

    În cursul zilei de joi, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila a avut o întâlnire de lucru cu sidicaliști ai ambulanțierilor – președinte al Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, președintele Federației Naționale Sindicale “Ambulanța” din România(FNSAR), Gheorghe Chiș, prim-vicepreședintele Federației, Marian Rotaru, secretarul general, Rareș Ghilea și vicepreședinții Gheorghe Brișcaru, Ionel Ianc, Victor Țepeș – în cadrul căreia au fost discutate revendicările de natură salarială, administrativă și dotare a Serviciilor de Ambulanță.
    Printre solicitările liderilor amintiți s-au aflat acordarea salariilor de bază a operatorilor registratori de urgență și personalului TESA care nu au beneficiat de creșterea salariului de bază la nivelul grilei din 2022, corectarea procentelor de sporuri pentru condiții deosebit de periculoase pentru personalul medico-sanitar și auxiliar sanitar din serviciile de ambulanță, precum și creșterea indemnizației de hrană.
    De asemenea, s-a discutat despre urgentarea adoptării actului normativ care reglementează numărul de zile de concediu, în vederea semnării cât mai rapide a contractului colectiv de muncă.

    MS: S-au găsit soluții pentru acoperirea deficitului de personal care se ridică la 45%

    „Ministerul Sănătății a făcut pași importanți pentru deblocarea posturilor în sistemul sanitar, memorandumul pentru scoaterea la concurs a aproximativ 4.000 de posturi în unitățile sanitare subordonate Ministerului Sănătății, inclusiv în Serviciile de Ambulanță urmând să fie aprobat în scurt timp de Guvern.
    În cadrul întâlnirii, s-a analizat proiectul Legii salarizării care a fost înaintat de Ministerul Sănătății, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, pentru funcțiile din Serviciile Publice de Ambulanță.
    S-a discutat și s-a convenit o intâlnire interministerială între Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în vederea urgentării aplicării Legii nr. 5/2021″ –transmite Ministerul Sănătății, precizând că Alexandru Rafila a insistat asupra înlocuirii parcului auto învechit cu ambulanțe noi, achiziționate din fonduri publice.

    Sanitas: „Ministerul Muncii ne-a solicitat transmiterea echipei de negociere”

    Joi, 8 iunie – zi de acțiuni și promisiuni sindicale: la scurt timp după ce Federația Solidaritatea Sanitară a scos mii de oameni în fața ministerelor Municii, Sănătății și Parlamentului, Sanitas anunță că „a obținut demararea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă Asistență socială”.
    Astăzi, 8.06.2023, Ministerul Muncii a dat curs cererii Federaţiei Sanitas şi ne-a solicitat transmiterea echipei de negociere şi semnare a CCM. Așadar, încă o revendicare a Sanitas în favoarea membrilor noștri din Asistența socială își găsește soluția.
    Reamintim că demersurile și presiunile Sanitas din ultimele luni, în acest scop, au culminat cu notificarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, în data de 30 mai 2023, asupra faptului că sunt întrunite premisele declanşării conflictului colectiv de muncă la nivelul sectorului de negociere colectivă Asistența socială.
    O altă revendicare a Federației în favoarea colegilor noștri – atât a celor din Asistență socială, cât și din Sănătate – s-a materializat astăzi, 08.06.2023, prin adoptarea de către Guvernul României a ordonanţei de urgenţă conform căreia salariile de bază pentru toate funcţiile din cele două domenii vor crește conform prevederilor Legii salarizării bugetare, la nivelul anului 2022″ – transmit liderii Sanitas.

    Spitalul de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” Galaţi, nou ambulatoriu de specialitate

    Proiectul „Reabilitarea, extinderea şi dotarea ambulatoriului de specialitate al Spitalului de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” Galaţi” a vizat construirea unui corp nou de clădire şi lucrări de consolidare şi modernizare la corpul existent, astfel că, începând de joi, noua construcție are, la parter, 53 încăperi, iar, la etaj, alte 24 încăperi, cabinete, laboratoare, săli de terapie, săli de tratament, săli de aşteptare.
    „Investiția are o valoare totală de peste 3 milioane de euro, din care 2 milioane de euro fonduri nerambursabile” au precizat autoritățile locale.

    De la 1 iunie, Spitalul de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” Galați a devenit spital clinic

    Pacienții vor beneficia de servicii conexe de îngrijire multidisciplinară, abordare holistică, tratarea din stadii incipiente a afecțiunilr psihiatrice întrucât, în cadrul proiectului, s-au realizat şi dotări cu aparatură medicală, electronică şi mobilier: a fost achiziţionat un aparat Roentgen digital pentru scopie şi grafie, un computer tomograf, un ecograf, un set trusă oxigen şi unul de intubaţie.

    SCJU Brașov: O nouă linie de gardă de medicină legală

    Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov va avea, în premieră, o linie de gardă în medicină legală: va fi a 30-a linie de gardă – anunță reprezentanții instituției.

    Până astăzi, SCJU a avut 15 linii de gardă continuă, două în specialităţi paraclinice, şapte la domiciliu şi cinci linii de gardă UPU-SMURD.

    Utilitatea acestui nou serviciu

    Consiliul Judeţean Braşov a aprobat, joi, suplimentarea liniilor de gardă la instituţia sanitară amintită, la solicitarea conducerii acesteia; noua linie de gardă va fi asigurată prin chemarea de la domiciliu a medicilor legişti, salarizaţi pe perioada în care asigură permanenţa cu un venit determinat în funcţie de 40% din tariful aferent salariului de bază şi numărul de ore cât asigură garda la domiciliu – anunță Agerpres.

    Solicitarea referitoare la înfiinţarea unei noi linii de gardă specializate este motivată prin necesitatea cercetării unor cazuri în care există pericolul dispariţiei unor mijloace de probă, efectuării unor autopsii urgente şi comunicării concluziilor medico-legale la solicitarea organelor de cercetare penală.

    Pacienții unei secții afectate de cutremurul de marți, mutați sau externați la recomandarea inspectorilor

    Ca urmare a cutremurului de marți seară, s-au înregistrat fisuri ușoare ale pereților din holul clădirii în care funcționează Secția Clinică Oncologie Medicală și căderi de tencuială pe holul unei clădiri din incinta fostului Spital Municipal, cea mai afectată clădire fiind cea din localitatea Ghioroc în care funcționează Compartimentul de Îngrijiri Paliative.

    Astfel, pacienţii Secţiei Îngrijiri Paliative din Ghioroc a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Arad au fost mutaţi, joi, în alte secţii medicale, după ce clădirea a fost afectată de cutremurul de 5,2 grade care s-a produs marţi seara în judeţ, la recomandarea inspectorilor de sănătate publică, pentru a se realiza expertizarea clădirii şi reparaţiile.

    Este vorba de 21 pacienţi internați la Secţia Îngrijiri Paliative din localitatea Ghioroc, 19 fiind mutaţi pe alte secţii iar doi externaţi la cererea aparţinătorilor.

    Trei secţii ale spitalului au fost afectate de cutremur, fără a se înregistra victime

    La Ghioroc, sute de case au fost avariate de cutremur, potrivit autorităților locale.

    Cutremurul recent din zona amintită a avut magnitudinea 5,2 pe Richter, la o adâncime de 5,6 kilometri, având epicentrul între Lipova şi municipiul Arad; acesta a fost urmat de mai multe replici, cea mai mare cu magnitudinea de 3,2 grade

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.