Monitorul Oficial: Ordinul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii

Ordinul nr. 2396/2023 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii a fost publicat în Monitorul Oficial.

Vă prezentăm textul Ordinului:

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Se înfiinţează şi funcţionează ca organisme consultative ale Ministerului Sănătăţii:

a) comisii de specialitate cu corespondent în nomenclatorul de specialităţi medicale;

b) subcomisii;

c) grupuri tehnice de lucru multidisciplinare.

(2) Comisiile de specialitate, subcomisiile şi grupurile tehnice de lucru multidisciplinare sunt subordonate ministrului sănătăţii.

(3) Denumirea comisiilor de specialitate şi subcomisiilor se regăseşte în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

(4) Componenţa nominală a organismelor consultative prevăzute la art. 1 alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.

(5) Coordonarea comisiilor de specialitate este asigurată de structura cu atribuţii în domeniul asistenţei medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii prin:

a) elaborarea proiectelor de ordin pentru constituirea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de specialitate, subcomisiilor şi grupurilor tehnice de lucru multidisciplinare ale Ministerului Sănătăţii;

b) arhivarea documentelor care rezultă din procesul de numire a membrilor comisiilor de specialitate, subcomisiilor şi grupurilor tehnice de lucru multidisciplinare ale Ministerului Sănătăţii;

c) elaborarea documentelor necesare decontării contravalorii cheltuielilor de deplasare în alte localităţi şi de cazare, ocazionate de participarea la întâlnirile comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, convocate de ministrul sănătăţii sau de reprezentanţii desemnaţi;

d) arhivarea convocatoarelor şi a proceselor-verbale ale şedinţelor organizate de structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, pe domeniile de competenţă.

Art. 2. – În înţelesul prezentului ordin, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii sunt organisme consultative cu corespondent în nomenclatorul de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice, care furnizează expertiza necesară pe baza căreia Ministerul Sănătăţii coordonează din punct de vedere ştiinţific, profesional şi metodologic asistenţa medicală;

b) subcomisiile sunt organisme consultative cu corespondent pentru un domeniu al unei specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice din reţeaua de asistenţă medicală;

c) grupurile tehnice de lucru multidisciplinare sunt organisme consultative care au atribuţii de coordonare pentru patologii sau problematici comune mai multor specialităţi medicale;

d) activitatea în cadrul organismelor consultative reprezintă succesiunea de activităţi sau participări la grupurile de lucru în urma cărora este întocmită documentaţia prin care sunt propuse reglementări pentru desfăşurarea activităţii medicale în domeniul de competenţă al acestora sau care fundamentează deciziile de politici de sănătate ale Ministerului Sănătăţii (protocoalele terapeutice, protocoalele naţionale de practică medicală, ghidurile de practică medicală, studiile de cercetare, curricula de pregătire, punctele de vedere de specialitate);

e) propunerea organismelor consultative reprezintă expresia punctului de vedere profesional, formulat prin consultare, prin poşta electronică sau în cadrul şedinţelor, asumat de majoritatea membrilor fiecărui organism consultativ, comunicat numai cu semnătura preşedintelui sau preşedintelui desemnat, după caz;

f) protocoalele terapeutice sunt documente care constituie baza de prescriere şi monitorizare a tratamentului cu medicamentele cuprinse în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

g) protocoalele naţionale de practică medicală sunt documente elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii pe baza recomandărilor instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale în domeniu şi aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;

h) ghidurile de practică medicală sunt documente care transpun, la nivel naţional, recomandările dezvoltate în mod sistematic, bazate pe dovezi ştiinţifice privind îngrijirile medicale care trebuie acordate într-o anumită circumstanţă clinică, elaborate de Colegiul Medicilor din România, de societăţi medicale de profil sau de experţi în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Sănătăţii sau de unităţile din subordinea acestuia; ghidurile de practică medicală sunt avizate de Ministerul Sănătăţii.

CAPITOLUL II

Calitatea de membru al comisiilor de specialitate
Art. 3. – (1) Membrii comisiilor de specialitate pot fi specialişti în domeniul medical respectiv, având activitate profesională, de cercetare medicală, didactică sau academică recunoscută în sistemul de sănătate.

(2) În cadrul unei comisii de specialitate nu pot fi numiţi decât specialişti din domeniul medical cu corespondent în nomenclatorul de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice.

(3) Membrii comisiilor de specialitate sunt numiţi din dispoziţia ministrului sănătăţii, în urma propunerilor preşedinţilor comisiilor de specialitate sau în urma unui proces de consultare a Ministerului Sănătăţii cu universităţi de profil, societăţi profesionale şi Colegiul Medicilor din România.

(4) Dobândirea calităţii de membru al comisiilor de specialitate este rezultatul unei asumări libere exprimate prin semnarea unui acord, prezentat ca model în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

Art. 4. – (1) Membrii subcomisiilor sunt obligaţi, în termen de 30 de zile de la numire, să întocmească şi să depună o declaraţie de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le-au desfăşurat în ultimul an calendaristic anterior momentului numirii, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentul ordin, precum şi angajamentul de confidenţialitate, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4 la prezentul ordin.

(2) Membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii se supun regimului conflictelor de interese şi incompatibilităţilor prevăzute de lege.

(3) Membrii comisiilor de specialitate au obligaţia de a păstra confidenţialitatea tuturor documentelor discutate în cadrul comisiei.

(4) Declaraţia de interese se actualizează ori de câte ori intervin modificări ale datelor care fac obiectul acestei declaraţii, într-un interval de 30 de zile de la modificarea survenită.

(5) Declaraţiile de interese şi de abţinere, precum şi angajamentul de confidenţialitate se depun şi se arhivează la structura cu atribuţii în domeniul asistenţei medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Art. 5. – (1) Membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii sunt specialişti recunoscuţi în sistemul de sănătate şi care:

a) nu deţin funcţii remunerate sau neremunerate în cadrul companiilor producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare de medicamente, dispozitive, aparatură sau echipamente medicale;

b) nu deţin părţi sociale sau acţiuni în cadrul companiilor producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare de medicamente, dispozitive, aparatură sau echipamente medicale, la care declarantul, împreună cu soţul/soţia şi rudele de gradul I, are mai mult de 5% din capitalul societăţii, indiferent de modul de dobândire a acţiunilor, medicale.

(2) În situaţia în care membrii comisiilor de specialitate nu mai întrunesc condiţiile menţionate la alin. (1), aceştia au obligaţia de a informa Ministerul Sănătăţii.

(3) Structura de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii formulează puncte de vedere şi prezintă conducerii ministerului rapoarte de evaluare pentru situaţiile identificate la alin. (1).

(4) În situaţia în care un membru al unei comisii de specialitate a participat în ultimul an calendaristic la studii clinice care implică medicamente (DCI-uri) ale companiilor producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare de medicamente care sunt propuse pentru includerea pe lista medicamentelor compensate şi sunt luate în discuţie în cadrul activităţii comisiei, acesta are obligaţia să completeze declaraţia de abţinere şi să se retragă de la vot.

Art. 6. – (1) Conflictul de interese manifestat în activitatea unui membru al comisiilor de specialitate se supune prevederilor legale în vigoare.

(2) Evaluarea conflictelor de interese în cursul activităţii comisiilor de specialitate se face de structura de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii.

(3) Identificarea conflictelor de interese este notificată de structura de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii.

(4) În situaţia identificării unui conflict de interese, membrul comisiei de specialitate are obligaţia să completeze declaraţia de abţinere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5 la prezentul ordin, şi să se retragă de la vot.

(5) Conflictul de interese identificat în activitatea unui membru al comisiilor de specialitate ca urmare a omiterii declarării riscurilor în cadrul declaraţiei de interese actualizate conduce la pierderea calităţii de membru şi este sancţionat conform prevederilor legale în vigoare.

CAPITOLUL III

Comisiile de specialitate
Art. 7. – Comisia de specialitate este constituită din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi minimum 5 membri.

Art. 8. – Atribuţiile preşedintelui comisiei de specialitate sunt următoarele:

a) propune convocarea comisiei de specialitate, prin intermediul secretarului comisiei;

b) prezidează şedinţele comisiei de specialitate, iar în cazul în care în urma votului membrilor comisiei se înregistrează o situaţie de paritate, votul acestuia este decisiv;

c) semnează documentele elaborate de comisia de specialitate sau subcomisie, reprezentând punctele de vedere profesionale formulate prin consultare cu membrii prin poşta electronică sau în cadrul şedinţelor;

d) semnează centralizatorul de prezenţă pentru membrii comisiei de specialitate sau subcomisiei, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 7 la prezentul ordin, în vederea obţinerii indemnizaţiei lunare;

e) semnează protocoalele terapeutice privind prescrierea medicamentelor şi protocoalele naţionale de practică medicală asumate de majoritatea membrilor comisiei de specialitate şi le supune aprobării ministrului sănătăţii.

Art. 9. – Atribuţiile vicepreşedintelui comisiei de specialitate sunt următoarele:

a) preia atribuţiile preşedintelui comisiei de specialitate în situaţia în care, din motive obiective, acesta nu poate participa la lucrările comisiei;

b) semnează şi comunică structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, care au solicitat punctul de vedere, răspunsul formulat prin consultarea membrilor comisiei de specialitate, în situaţia prevăzută la lit. a).

Art. 10. – Atribuţiile secretarului comisiei de specialitate sunt următoarele:

a) înregistrează în registrul comisiei de specialitate documentele transmise de structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi se asigură că acestea au număr de înregistrare emis de Ministerul Sănătăţii;

b) centralizează documentele înregistrate şi transmise de structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii;

c) arhivează documentele primite de la reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, precum şi punctele de vedere profesionale formulate de comisia de specialitate şi le transmite structurii cu atribuţii în domeniul asistenţei medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii la încetarea mandatului;

d) organizează şedinţele comisiei de specialitate;

e) redactează procesul-verbal al şedinţei, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6 la prezentul ordin;

f) asigură confidenţialitatea datelor cu caracter personal cuprinse în documentele primite sau elaborate în cadrul comisiei de specialitate;

g) înaintează răspunsul formulat prin consultarea membrilor comisiei de specialitate, cu semnătura preşedintelui sau a vicepreşedintelui, după caz, structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii care au solicitat punctul de vedere;

h) înaintează structurii cu atribuţii în domeniul asistenţei medicale foile de prezenţă lunare ale membrilor comisiei de specialitate, procesele-verbale ale şedinţelor şi centralizatorul participărilor la şedinţe, ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 6 şi 7 la prezentul ordin.

Art. 11. – (1) Comisiile de specialitate au următoarele atribuţii:

a) elaborează protocoale terapeutice privind prescrierea medicamentelor, protocoale naţionale de practică medicală sau adaptează conţinutul acestora în baza protocoalelor internaţionale în domeniu, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării, pe care le supun aprobării ministrului sănătăţii;

b) avizează ghidurile de practică medicală;

c) fundamentează deciziile ministrului sănătăţii cu privire la politicile, strategiile şi programele de acţiune în domeniul sănătăţii populaţiei din sfera de competenţă, în acord cu politicile publice din domeniul sănătăţii;

d) identifică şi propune ministrului sănătăţii priorităţile naţionale pe termen scurt, mediu şi lung, corespunzător domeniului de specialitate din sfera de competenţă;

e) elaborează propuneri pentru pachetele de servicii medicale care se asigură în cadrul sistemului de asigurări de sănătate;

f) elaborează propuneri pentru programe naţionale de sănătate care se asigură în cadrul sistemului de asigurări de sănătate sau de la bugetul de stat;

g) colaborează cu structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, precum şi cu cele din cadrul universităţilor de medicină şi farmacie pentru elaborarea programelor de pregătire profesională, organizarea şi desfăşurarea activităţii de învăţământ postuniversitar;

h) colaborează cu societăţile profesionale în problemele majore ori de interes naţional din sfera de competenţă;

i) propun preşedinţii comisiilor de specialitate teritoriale şi evaluează, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, recomandările formulate de acestea pentru trimiterea unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate;

j) colaborează cu structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii în vederea elaborării şi transmiterii răspunsurilor la întrebările/interpelările parlamentarilor, precum şi a punctelor de vedere profesionale asupra propunerilor legislative, cu impact în domeniul sănătăţii, cu respectarea termenelor legale în vigoare, în funcţie de obiectul de activitate specific al fiecărei comisii de specialitate;

k) emit puncte de vedere profesionale în exercitarea atribuţiilor care le revin, la solicitarea structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii;

l) propun abilităţile incluse în curricula de pregătire în rezidenţiat;

m) avizează curricula propusă de instituţiile de învăţământ superior cu facultăţi de medicină, stomatologie şi farmacie acreditate;

n) elaborează fişa postului rezidentului, cu caracter şi conţinut general obligatorii, care să cuprindă drepturile, obligaţiile şi limitele de competenţă ale acestuia, cu avizul Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Stomatologi din România şi, respectiv, Colegiului Farmaciştilor din România, după caz, pentru fiecare dintre specialităţile prevăzute de nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală;

o) avizează recunoaşterea stagiilor de pregătire efectuate în afara României în vederea prezentării la examenul de specialist, pe baza următoarelor documente: fotocopii şi traduceri legalizate ale documentelor emise de autorităţile competente din ţările respective;

p) propun tematicile examenului de medic specialist, medic primar şi cele pentru concursuri de ocupare de posturi, precum şi bibliografiile aferente;

q) propun echivalarea studiilor în baza unui referat semnat de responsabilul naţional de program pentru medicii, medicii dentişti şi farmaciştii care au urmat într-un stat membru al Uniunii Europene, în Spaţiul Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, Statele Unite ale Americii, Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi Republica Moldova un program de pregătire similar ca tematică şi durată, pe baza documentelor doveditoare emise de autorităţile competente;

r) propun preşedintele şi un membru pentru comisia mixtă cu atribuţii privind recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare ca medic specialist eliberate de statele terţe, altele decât Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi Statele Unite ale Americii, echivalente specialităţilor medicale clinice şi paraclinice prevăzute de nomenclatorul de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală;

s) emit recomandări privind oportunitatea utilizării ca tratament de ultimă instanţă a unui medicament, atunci când nu există avizul Comitetului pentru medicamente de uz uman din cadrul Agenţiei Europene a Medicamentului;

t) eliberează un document justificativ privind încadrarea unui medicament în categoria celor pentru nevoi speciale care nu pot fi satisfăcute de medicamentele ce deţin autorizaţie de punere pe piaţă în România şi comunică necesarul pentru 12 luni de utilizare, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării, în condiţiile legii;

u) emit avizul, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării, cu privire la alegerea comparatorului relevant pentru practica medicală din România – medicament aferent unei DCI care are aceeaşi indicaţie aprobată şi se adresează aceluiaşi segment populaţional sau aceluiaşi subgrup populaţional cu medicamentul evaluat;

v) transmit, în cel mult 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării, numărul de pacienţi eligibili pentru fiecare indicaţie/arie terapeutică în parte aferentă medicamentelor pentru care s-a emis decizie de includere condiţionată, precum şi încadrarea medicamentelor în criteriile de prioritizare şi gradul de substituibilitate al acestora, după caz;

w) îndeplinesc şi alte sarcini stabilite de ministrul sănătăţii, în acord cu specificul domeniului de activitate pe care îl coordonează, precum şi alte atribuţii prevăzute în alte acte normative;

x) coordonează activitatea subcomisiilor pe care le au în structura lor.

(2) În domeniul programelor naţionale de sănătate, comisiile de specialitate colaborează cu structura cu atribuţii în domeniul programelor naţionale de sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii pentru:

a) identificarea şi rezolvarea cu prioritate a problemelor de sănătate specifice domeniului de competenţă, în conformitate cu strategia naţională de sănătate;

b) evaluarea nevoilor populaţiei în domeniul sănătăţii;

c) asigurarea concordanţei programelor naţionale de sănătate cu politicile, strategiile şi recomandările instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale în domeniu;

d) definirea structurii, obiectivelor, activităţilor, precum şi a oricăror alte condiţii şi termene necesare implementării şi derulării programelor naţionale de sănătate;

e) elaborarea criteriilor de selecţie a unităţilor de specialitate prin care se implementează programele naţionale de sănătate;

f) elaborarea protocoalelor naţionale de practică medicală şi a ghidurilor de practică medicală necesare în fundamentarea modificării sau înfiinţării unui program sau subprogram;

g) estimarea şi fundamentarea necesarului de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile cuprinse în programele naţionale de sănătate, precum şi cu politicile, strategiile şi recomandările instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale în domeniu;

h) stabilirea măsurilor necesare în vederea îmbunătăţirii modului de derulare a programelor naţionale de sănătate;

i) propunerea unităţilor de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate;

j) elaborarea de criterii, standarde şi metodologii pentru evaluarea impactului, oportunităţii şi eficienţei programelor naţionale de sănătate;

k) analizarea modului de aplicare de personalul medical cu responsabilităţi în implementarea programelor naţionale de sănătate a ghidurilor de practică medicală, protocoalelor naţionale de practică medicală şi a protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobate în condiţiile legii;

l) evaluarea privind implementarea şi desfăşurarea programelor naţionale pe domeniul de activitate specific.

(3) Structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii pot solicita de la comisiile de specialitate, pe domeniile de competenţă, puncte de vedere profesionale şi alte informaţii necesare activităţii acestora.

(4) Solicitările structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii se transmit prin poştă electronică tuturor membrilor comisiei de specialitate.

(5) În situaţia în care se impune transmiterea documentelor în format fizic, acestea vor fi transmise preşedintelui comisiei de specialitate la adresa de corespondenţă declarată.

Art. 12. – (1) Structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii colaborează cu comisiile de specialitate în domeniul de competenţă al acestora pentru fundamentarea deciziilor de politici de sănătate ale Ministerului Sănătăţii.

(2) Pentru buna desfăşurare a activităţii comisiilor de specialitate, preşedinţii comisiilor sau reprezentanţii Ministerului Sănătăţii pot invita în cadrul şedinţelor şi alţi specialişti în domeniu, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi, în funcţie de temele supuse discuţiilor.

(3) Persoanele invitate la şedinţele comisiilor de specialitate se vor supune aceloraşi reguli privind confidenţialitatea ca şi membrii comisiilor, prin semnarea angajamentului de confidenţialitate al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4 la prezentul ordin.

Art. 13. – (1) Comisiile de specialitate îşi desfăşoară activitatea în cadrul şedinţelor organizate în urma unei convocări la propunerea preşedintelui sau a reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii sau prin intermediul poştei electronice.

(2) Convocatorul este elaborat de structura de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuţii specifice temei şedinţei.

(3) Convocatorul este avizat de secretarul de stat care coordonează structura de specialitate solicitantă din cadrul Ministerului Sănătăţii şi semnat de ministrul sănătăţii.

(4) Comisiile de specialitate se întrunesc la sediul Ministerului Sănătăţii sau într-o altă locaţie stabilită de preşedintele comisiei sau îşi pot desfăşura activitatea în şedinţe organizate în sistem online.

(5) În situaţia în care, din motive obiective, preşedintele nu poate participa la lucrările comisiei de specialitate, atribuţiile sale sunt preluate de vicepreşedinte sau, în lipsa acestuia, de un preşedinte de şedinţă ales dintre membrii prezenţi.

(6) Cvorumul necesar pentru întrunirea comisiei de specialitate este de cel puţin 2/3 din numărul membrilor cu drept de vot, iar propunerea se adoptă cu majoritatea simplă a voturilor.

(7) În situaţia în care numărul membrilor cu drept de vot este par şi există egalitate privind votul, votul preşedintelui este decisiv.

(8) Preşedintele comisiei de specialitate are dreptul la un singur vot. Secretarul comisiei de specialitate şi persoanele care sunt invitate să participe la şedinţele acesteia nu au drept de vot.

(9) La fiecare şedinţă a comisiilor de specialitate se întocmeşte un proces-verbal care este semnat de toţi participanţii.

(10) În situaţia în care sunt convocate mai multe comisii de specialitate într-o şedinţă comună, se stabilesc un preşedinte de şedinţă şi un secretar, aleşi dintre membrii prezenţi. Şedinţele comune nu au procedură de vot, iar deciziile se adoptă prin consens.

Art. 14. – (1) Membrii comisiilor de specialitate au obligaţia de a răspunde, în termen de 10 zile lucrătoare din momentul primirii solicitării, dacă nu au fost stabilite alte termene de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. În situaţia în care sunt necesare date suplimentare pentru a formula o propunere, termenul se prelungeşte numai cu acordul Ministerului Sănătăţii.

(2) Punctele de vedere profesionale elaborate de comisiile de specialitate sunt documente de uz intern în baza cărora sunt fundamentate documentele elaborate de către structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii cu privire la politicile, strategiile şi programele de acţiune în domeniul sănătăţii populaţiei din sfera de competenţă, în acord cu politicile publice din domeniul sănătăţii, şi sunt comunicate cu semnătura preşedintelui sau a vicepreşedintelui, după caz.

(3) În situaţia în care preşedintele şi vicepreşedintele se recuză, prin completarea anexei nr. 5 la prezentul ordin, documentele sunt semnate şi comunicate de membrul desemnat prin consens în cadrul comisiei de specialitate.

(4) Documentele elaborate de membrii comisiilor de specialitate sunt arhivate de secretarul comisiei şi se depun la Ministerul Sănătăţii, în situaţia în care se modifică componenţa comisiei.

CAPITOLUL IV
Subcomisiile şi grupurile tehnice de lucru multidisciplinare
Art. 15. – (1) Comisiile de specialitate pot avea în structura lor una sau mai multe subcomisii, a căror activitate o coordonează.

(2) Subcomisia este constituită din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi minimum 3 membri.

(3) Dobândirea calităţii de membru al subcomisiilor este rezultatul unei asumări libere, exprimate prin semnarea unui acord, prezentat ca model în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

(4) Membrii subcomisiilor sunt obligaţi, în termen de 30 de zile de la numire, să întocmească şi să depună o declaraţie de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le-au desfăşurat în ultimul an calendaristic anterior momentului numirii, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentul ordin, precum şi angajamentul de confidenţialitate, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4 la prezentul ordin.

(5) Membrii subcomisiei menţionate în anexa nr. 1 pct. 18 lit. b) sunt obligaţi, în termen de 30 de zile de la numire, să întocmească şi să depună o declaraţie de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le-au desfăşurat în ultimul an calendaristic anterior momentului numirii, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 8, precum şi angajamentul de confidenţialitate, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 9.

(6) Deciziile subcomisiei se adoptă cu majoritate simplă a voturilor şi sunt transmise, spre avizare, preşedintelui comisiei de specialitate care coordonează activitatea subcomisiei, în termen de 5 zile de la adoptarea acestora.

(7) Modul de organizare, funcţionare şi atribuţiile membrilor subcomisiilor sunt similare celor ale membrilor comisiilor de specialitate.

(8) Membrii subcomisiilor Ministerului Sănătăţii se supun regimului conflictelor de interese şi incompatibilităţilor prevăzute de lege, similar celor ale comisiilor de specialitate.

Art. 16. – (1) Grupurile tehnice de lucru multidisciplinare se constituie şi se dizolvă la solicitarea expresă a ministrului sănătăţii, fundamentată pe nevoile sistemului de sănătate.

(2) Grupul tehnic de lucru multidisciplinar este constituit din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi minimum 5 membri, în funcţie de tipul de patologie.

(3) Dobândirea calităţii de membru al grupurilor tehnice de lucru multidisciplinare este rezultatul unei asumări libere, exprimate prin semnarea unui acord, prezentat ca model în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

(4) Grupurile tehnice de lucru multidisciplinare sunt constituite din membrii comisiilor de specialitate corespunzătoare patologiilor de interes comun mai multor specialităţi medicale.

(5) În mod justificat, pot fi numiţi şi membri din alte profesii care sunt necesare pentru activitatea grupurilor tehnice de lucru multidisciplinare.

(6) Modul de organizare, funcţionare şi atribuţiile membrilor grupurilor tehnice de lucru multidisciplinare sunt similare celor ale membrilor comisiilor de specialitate.

(7) Membrii grupul tehnic de lucru multidisciplinar menţionaţi la alin. (5) au obligaţia de a completa anexele nr. 3 şi 4 la prezentul ordin.

CAPITOLUL V
Plata indemnizaţiei
Art. 17. – (1) Membrii comisiilor de specialitate prevăzute la art. 1 pot beneficia de o indemnizaţie lunară de 10% din indemnizaţia secretarului de stat, care se acordă, la cerere, proporţional cu numărul de participări efective la şedinţe.

(2) Activitatea în cadrul comisiilor de specialitate este remunerată doar dacă este desfăşurată la solicitarea Ministerului Sănătăţii şi doar dacă această activitate se finalizează într-un document care este aprobat de ministrul sănătăţii.

(3) În vederea plăţii indemnizaţiei, pentru lunile în care se înregistrează activitate în cadrul comisiei de specialitate, secretarul comisiei centralizează participările membrilor comisiei, conform centralizatorului de prezenţă prevăzut în anexa nr. 7 la prezentul ordin, în care este specificată proporţia participărilor pentru fiecare membru, pe care îl transmite structurii cu atribuţii în domeniul asistenţei medicale, împreună cu documentele elaborate în cursul lunii respective, în vederea elaborării referatului care va fi înaintat ministrului sănătăţii, spre aprobare. În situaţia în care comisia de specialitate nu şi-a desfăşurat activitatea pe parcursul unei luni, membrii acesteia nu beneficiază de indemnizaţie în această perioadă.

(4) Cheltuielile reprezentând plata indemnizaţiei lunare se suportă de la titlul 10 „Cheltuieli de personal” (art. 10.01.12) din bugetul Ministerului Sănătăţii, pe baza referatului lunar semnat de ministrul sănătăţii şi aprobat de ordonatorul principal de credite. În vederea efectuării plăţii, documentele vor fi înaintate către direcţia cu atribuţii în domeniul financiar-contabil din cadrul Ministerului Sănătăţii, până pe data de 10 a lunii curente, pentru luna precedentă.

(5) Cheltuielile de transport ocazionate de participarea în comisiile de specialitate sunt suportate de către Ministerul Sănătăţii, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare, de la titlul 20 „Bunuri şi servicii” (art. 20.06.01). În vederea efectuării plăţii, documentele justificative vor fi înaintate către direcţia cu atribuţii în domeniul financiar-contabil din cadrul Ministerului Sănătăţii, până pe data de 10 a lunii curente, pentru luna precedentă.

(6) Alocaţia de cazare ocazionată de participarea în comisiile de specialitate este suportată de către Ministerul Sănătăţii, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 714/2018, cu modificările ulterioare, de la titlul 10 „Cheltuieli de personal” (art. 10.01.13). În vederea efectuării plăţii, documentele justificative vor fi înaintate către direcţia cu atribuţii în domeniul financiar-contabil din cadrul Ministerului Sănătăţii, până pe data de 10 a lunii curente, pentru luna precedentă.

(7) În termen de 5 zile de la aprobarea componenţei nominale a comisiilor de specialitate, fiecare membru are obligaţia de a transmite Ministerului Sănătăţii următoarele date: codul IBAN al contului în care se achită indemnizaţia, denumirea băncii şi copie de pe cartea de identitate, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

Art. 18. – Membrii organismelor consultative prevăzute la art. 1 alin. (1), precum şi structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 19. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.202/2017 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiilor şi subcomisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 24 octombrie 2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 20. – Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 21. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

DENUMIREA comisiilor de specialitate şi subcomisiilor Ministerului Sănătăţii:

1. Comisia de alergologie şi imunologie clinică

2. Comisia de anatomie patologică

3. Comisia de anestezie şi terapie intensivă

4. Comisia de boli infecţioase

5. Comisia de cardiologie

6. Comisia de cardiologie pediatrică

7. Comisia de chirurgie cardiovasculară

8. Comisia de chirurgie generală

9. Comisia de chirurgie orală şi maxilofacială

10. Comisia de chirurgie pediatrică

11. Comisia de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă

12. Comisia de chirurgie toracică

13. Comisia de chirurgie vasculară

14. Comisia de dermatovenerologie

15. Comisia de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice

16. Comisia de endocrinologie

17. Comisia de epidemiologie

18. Comisia de farmacologie clinică

a) Subcomisia de toxicologie şi toxicodependenţă

b) Subcomisia pentru produsele cărora li se aplică prevederile Legii nr. 201/2016 privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun

19. Comisia de gastroenterologie

20. Comisia de gastroenterologie pediatrică

21. Comisia de genetică medicală

– Subcomisia de medicină personalizată

22. Comisia de geriatrie şi gerontologie

23. Comisia de hematologie

a) Subcomisia de terapii celulare

b) Subcomisia de transfuzii

24. Comisia de igienă

25. Comisia de medicină de familie

a) Subcomisia de medicină şcolară

b) Subcomisia de medicină alternativă

26. Comisia de medicină fizică şi de reabilitare

27. Comisia de medicină dentară

28. Comisia de medicină internă

29. Comisia de medicină de laborator

30. Comisia de medicină legală

31. Comisia de medicina muncii

32. Comisia de medicină de urgenţă

33. Comisia de microbiologie medicală

34. Comisia de nefrologie

35. Comisia de nefrologie pediatrică

36. Comisia de neonatologie

37. Comisia de neurochirurgie

38. Comisia de neurologie

39. Comisia de neurologie pediatrică

40. Comisia de obstetrică-ginecologie

41. Comisia de oftalmologie

42. Comisia de oncologie şi hematologie pediatrică

43. Comisia de oncologie medicală

a) Subcomisia de chirurgie oncologică

b) Subcomisia de îngrijiri paliative

44. Comisia de ortopedie pediatrică

45. Comisia de ortopedie şi traumatologie

46. Comisia de otorinolaringologie

47. Comisia de pediatrie

48. Comisia de pneumologie

– Subcomisia pentru asigurarea controlului tuberculozei

49. Comisia de pneumologie pediatrică

50. Comisia de psihiatrie

51. Comisia de psihiatrie pediatrică

52. Comisia de radiologie imagistică medicală

– Subcomisia de medicină nucleară

53. Comisia de radioterapie

ASSMB și Poliția Capitalei, proiect comun privind prevenirea îmbolnăvirilor dedicat copiilor instituționalizați

„Împreună pentru TINEri” este un proiect comun al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale (ASSMB) și Poliției Capitalei privind prevenirea criminalității în București care a ajuns, în această săptămână, la copiii și adolescenții instituționalizați de la Centrul de Plasament Pinocchio.

Educația pentru propria sănătate și cea colectivă, prevenirea îmbolnăvirilor și controlul răspândirii infecțiilor, precum și sfaturi practice pentru evitarea comportamentelor periculoase au constituit elementele principale ale întâlnirii recente pe care cadrele medicale din Rețeua de Medicină Școlară a ASSMB, specialiștii  Serviciului de Analiză și Prevenire a Criminalității din cadrul DGPMB, împreună cu experți din societatea civilă, le-au prezentat, într-o manieră deschisă și interactivă, unui grup de 50 de copii și adolescenți.

„Prin aceste sesiuni de educație pentru sănătate ne dorim să ajutăm copiii și adolescenții să mențină o stare bună de sănătate. Experiența ne demonstrează că, prin eforturi comune, este mult mai ușor să îi învățăm pe tineri să deprindă comportamentele sănătoase, decât să tratăm problemele ulterioare care pot apărea” – menționează dr. Florentina Pociovalișteanu, specialist medicină generală.

Poliția Capitalei și ASSMB sfătuiesc copiii instituționalizați să adopte un mod de viață sănătos, ferit de mediul infracțional

Prin această nouă serie de activități ASSMB și partenerii din cadrul Poliției Capitalei – Prevenirea Criminalității București își propun dezvoltarea proiectului „Împreună pentru TINEri”, prin includerea în grupul țintă a minorilor instituționalizați (centre de plasament, apartamente sociale) din municipiul București, precum și asistenților sociali (personalul din sistemul de protecție socială).

„În acest fel încercăm și pe perioada vacanței de vară să le vorbim copiilor despre comportamentele pozitive pe care le pot adopta, care îi pot ajuta să se integreze și să reușească în viață, precum și despre meseriile pe care au posibilitatea să le învețe și care le pot asigura un trai în siguranță. De asemenea, le vorbim despre necesitatea evitării mediului infracțional și despre cum se pot feri de  pericolele care pot apărea atât în mediul social în care ei trăiesc, cât și în general” – transmite Liana Roșescu, Serviciul de Analiză și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Capitalei.

SCJU Ilfov: Program gratuit pentru depistarea cancerului de col uterin în stadiu incipient

Începând cu anul 2012, în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Ilfov este în desfășurare PN VII.I “Subprogramul de screening organizat pe baze populaționale pentru cancerul de col uterin”, până în prezent efectuându-se peste 5000 teste Babeș Papanicolau (frotiuri convenționale).
Beneficiarii programului sunt femeile cu vârsta cuprinsă între 25-64 ani, care au calitatea de asigurat în conformitate cu prevederile art.222 alin (1) din Legea nr 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, precum și femeile care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse și care îndeplinesc urmatoarele condiții:
– domiciliul stabil in București sau județul Ilfov;
– nu au diagnostic confirmat de cancer de col;
– sunt asimptomatice;
– nu au antecedente sugestive pentru patologia de cancer de col
În cadrul Secției Obstetrică-Ginecologie se pot continua investigațiile (colposcopie, biopsii si examen histopatologic) pentru pacientele care prezintă rezultate anormale în urma testării. De asemenea, tot aici, se va stabili conduita terapeutică potrivit protocoalelor în vigoare (monitorizare, excizia leziunilor cu ansa diatermică, conizații, intervenții chirurgicale cu viza oncologică). Detalii suplimentare și programări se pot obține și telefonic, apelând 0787.253.377.

Caz impresionant de voință la Iași: Un student cu tumoare de 9 cm și-a luat licența chiar de pe patul de spital. După examen, a învins și boala!

Un student, în vârstă de 22 ani, a trecut printr-o experiență incredibilă, reușind să învingă o tumoare de nouă centimetri în diametru, descoperită de medicii Spitalului Clinic de Urgență “Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iași după investigații de înaltă performanță.
Tânărul, student al Facultății de Inginerie Electrică, Energie și Informatică Aplicată a Universității Tehnice a înfruntat stresul resimțit având o motivație puternică: și-a susținut examenul de licență chiar de pe patul de spital, iar apoi a fost supus unei intervenții chirurgicale de succes, care i-a salvat viața ca printr-un miracol – apreciază reprezentanții instituției medicale.

Tânărul student avea simptome neobișnuite și dureri de cap persistente

„Acest caz remarcabil a început când tânărul student avea simptome neobișnuite și dureri de cap persistente. După consultarea specialiștilor și efectuarea unor investigații de imagistică de înaltă precizie, a fost descoperită o tumoare cerebrală de proporții impresionante. Tumoarea, cu un diametru de 9 cm, reprezenta o amenințare serioasă pentru viața tânărului” – relatează medicii ieșeni menționând totodată faptul că în ciuda presiunii și stresului provocate de intervenția chirurgicală, nimic nu l-a oprit pe tânărul absolvent să renunțe la visul său.
“S-au manifestat dureri în zona ochilor. Simțeam că se umflă ca cepele. După a înaintat durerea către zona cervicală. Aveam stări de greață în timpul somnului. Am aflat că sufăr de o tumoare pe creier. Vedeam tulbure înainte acum văd bine. M-am stresat foarte tare.
Vă mulțumesc! Eroi de sacrificiu! Să nu renunțe niciodată la visele lor. Vă mulțumesc!” – a transmis Carlo Felix Adam, apreciatul student care a învins atât în lupta cu tumoarea cât și cu examenul de licență.

Conf. univ. dr. Lucian Eva: „Am realizat o rezecție totală a acestei tumori, fiind o tumoare benignă”

Potrivit managerului Spitalului Clinic de Urgență “Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași, conf. univ. Dr. Lucian Eva, este vorba despre un caz complex; de câteva luni, studentul prezenta tulburări de comportament și accentuarea durerilor de cap, motiv pentru care s-a prezentat în serviciul pentru diagnostic și tratament.
În urma explorărilor de imagistică de înaltă performanță, respectiv rezonanță magnetică nucleară, s-a descoperit o tumoare cu un diametru de nouă centimetri care invada vase importante la nivelul creierului și zonele aferente care îi dădeau simptomatologia respectivă, și anume lobii frontali.
„Supus unor investigații laborioase, inclusiv unui tratament de închidere a vaselor preoperatorii care țineau acea tumoare, ceea ce noi numim embolizare preoperatorie, ulterior a fost supus unei intervenții chirurgicale. Am realizat o rezecție totală a acestei tumori, fiind o tumoare benignă. Pacientul este bine în momentul de față, urmează câteva zile de recuperare și se va reintegra social în siguranță.
Sunt din ce în ce mai mulți tineri cu probleme și cu tumori, am mai spus acest lucru. Acest lucru este probabil datorat unei vieți stresante, utilizării tehnologiei și mă refer la telefoanele mobile. Faptul că au o viață dezorganizată îi face să se adapteze mai greu stresului. Mai mult decât atât, și posibilitățile de explorare imagistică astăzi sunt mult mai ușor accesibile decât acum câțiva ani și atunci aceste leziuni sunt depistate mult mai ușor. Uneori în faze incipiente și pot fi tratate și vindecate, uneori în faze avansate care pot fi tratate sau parțial tratate în funcție de tipul de patologie” – a declarat managerul instituției.

Bucurie împărtășită deopotrivă de pacient și cadrele medicale

„Cu determinare și dorința de a învinge obstacolul, el a lucrat din greu și a pregătit materialul pentru examen direct de pe patul de spital, în timp ce era supravegheat de medici. După o pregătire intensă și încurajat de eforturile și sprijinul cadrelor medicale, tânărul și-a susținut examenul de licență cu succes, demonstrând un nivel remarcabil de rezistență și dedicație.
Imediat după examen, tânărul a fost supus unei intervenții chirurgicale complexe pentru îndepărtarea tumori. Neurochirurgii pricepuți și întregul personal medical au depus eforturi extraordinare pentru a realiza o rezecție totală a tumori, în timp ce au menținut integritatea vaselor importante din creier. Operația a fost un succes și pacientul a fost eliberat din pericol” – relatează reprezentanții SCU “Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iași.
În prezent, fericitul licențiat se află în perioada de recuperare și se simte bine: „Experiența sa impresionantă servește drept inspirație pentru mulți alți tineri care se confruntă cu provocări medicale. Este un exemplu de curaj, rezistență și determinare, subliniind importanța sprijinului medical și devotamentul echipei de specialiști” – transmit cu satisfacție binemeritată medicii ieșeni.

Dr. Dorin Grigoraș: Importanța screeningului în profilaxia cancerului de col uterin

Prof. univ. dr. Dr. Dorin Grigoraș, specialist obstetrică-ginecologie, subliniază rolul esențial pe care îl joacă screeningul în profilaxia bolilor. Medicul propune o campanie intitulată „Împreună la ginecolog” al cărui scop îl descrie simplu: „Nepoatele sau fiicele sa meargă cu bunicile, respectiv cu mamele la ginecolog măcar o dată după ce ele împlinesc 65 de ani și să efectueze, de preferință, o cotestare HPV plus PAP și o ecografie iar astfel le vor asigura o bătrânețe mai liniștită. MERITĂ”.

Specialistul bănățean menționează importanța acestui demers pentru sănătatea femeilor.

Informațiile din presa medicală, utile pentru sănătate

„Dacă citești un titlu din care rezultă că se adresează celor la menopauză, ești tentat să nu îl parcurgi tocmai ca nu e pentru tine. Aici începe campania propusă: fiecare dintre noi avem o mamă sau o bunică pentru care o informație poate fi necesară. În mass media nu e totul despre monden, modă, fashion; este și despre sănătate, care odată asigurată, avem toate condițiile să ne ocupam de restul.
În acest material vreau să evidențiez importanța screeningului în profilaxia bolilor și din nou despre cancerul de col. Când începe și mai ales când se termina acest interval.
Pentru tinere, datele sunt mai clare: 21 ani sau la 3 ani de la debutul vieții sexuale, dar la ce vârstă se termină este un subiect în dezbatere și pleacă de la câteva realități. Limita în cele mai multe ghiduri este 65 ani, dar, așa cum știm, în medicina evoluția individuală primează” – relatează obstetricianul.

Argumente privind necesitatea testării și la vârste mai înaintate

Potrivit acestuia, creșterea duratei medii de viață, prezența cazurilor de cancer cervical la femeile de peste 70 ani sau mai mult și, de obicei, depistarea în stadii tardive la această vârstă, justifică prelungirea perioadei de investigații Babeș Papanicolau test sau HPV și peste limita din ghid:
„Argumentele in acest sens: cu cât screeningul se face pana la aceasta varsta, respectiv 70 -85, numărul cazurilor inregistrate de cancer este de 2 ori mai mic. Un test pap negativ la 70 ani nu a fost suficient pentru o reducere pe termen lung a riscului de cancer cervical mai ales la cele cu antecedente de displazie. Un test HPV negativ la 55 ani are un risc scăzut de a dezvolta boala pentru restul vieții dar accentuez din nou factorul individual” – atenționează dr. Dorin Grigoraș pe pagina sa de socializare.

Dr. Tudor Ciuhodaru: (Mic) ghid de supraviețuire privind riscurile de înec

„Șapte oameni (printre care și trei copii de 5, 12 și 13 ani) au murit înecați în ultimele zile” – avertizează cunoscutul specialist în urgențe, dr. Tudor Ciuhodaru, pe pagina sa de pe o platformă de socializare.

„Rețineți:
1. Sunt peste 5000 decese prin înec anual doar în UE.
2. Peste 230000 de persoane mor prin înec în fiecare an.
3. Înecul este a doua cauză de deces la copii și adolescenți.
4. Supravieţuirea unei submersii prelungite, chiar după resuscitarea îndelungată, este neobişnuită.
5. Vreau ca aceste <<Noțiuni de prim ajutor>> să fie predate în toate școlile din România” – transmite  medicul referindu-se la un proiect de lege ce îi poartă numele depus în Parlament.

Specialistul ieșean sfătuiește românii să nu ignore riscurile atunci când vor să se răcorească în apă și oferă un mic ghid de supraviețuire privind mijloacele de prevenire a înecului bazat pe situațiile confruntate de salvatori:

Dr. Tudor Ciuhodaru: 7 lucruri care pot salva viața dacă sunt cunoscute și respectate de înotători

Sunt 7 lucruri care vă pot salva viața, informează specialistul:
  1. NU înotaţi în zonele de plajă nesupravegheate/neamenajate sau fără persoane în jur. Apa poate fi înşelătoare şi pentru înotătorii experimentaţi.
  2. NU ignorați avertizările şi indicaţiile salvamarilor.
  3. NU intraţi în apă imediat după ce aţi consumat alcool, aţi mâncat copios sau după un efort fizic intens.
  4. NU intraţi brusc în apă. Diferenţa mare de temperatură poate duce la deces prin hidrocuţie (şoc termic). Udaţi în prealabil faţa, gâtul, ceafa, pieptul, spatele pentru a permite termoreglarea. Evitaţi îmbăiatul fără acomodare dacă aţi stat mult în soare sau dacă temperatura apei e mai mică de 20 de grade.
  5. NU plonjați. Impactul poate duce la deces prin traumatism craniocerebral sau lezarea coloanei cervicale.
  6. NU lăsați nesupravegheaţi copiii, vârstnicii şi persoanele cu afecţiuni asociate.
  7. NU vă supraevaluaţi. Apa poate fi înşelătoare chiar şi pentru înotătorii experimentaţi. 90 % dintre înecaţi sunt persoane care ştiau să înoate, unii chiar buni înotători. Dacă nu ştiţi să înotaţi fiţi atenţi la adâncimea apei, la curenţi sau valuri!

Dr. Tudor Ciuhodaru: 10 lucruri pe care trebuie să le ştiţi despre înec

„Atenție!!! Asocierea alcool + înot e letală. 50 % din cazurile de înec la tineri au avut loc pe fondul consumului de alcool. Anul trecut 46 de oameni și-au pierdut viața(!!!)” – subliniază medicul ieșean.

Specialistul realizează o scurtă sinteză privind înecul de care ar trebui să țină seama toți cei ce vor să se bucure de o vacanță liniștită, fără probleme medicale, după cum urmează:
1. E frecvent letal – a treia cauză de deces la adult în sezonul estival.
2. Primul ajutor constă în scoaterea din apă urmată de evaluarea şi stabilizarea semnelor vitale.
3. Şansele de reuşită sunt condiţionate de intensitatea şi durata lipsei de oxigen la nivelul organismului determinată atât de durata submersiei, temperatura apei cât şi de vârstă, boli sau leziuni asociate.
4. De aceea salvatorul trebuie să ajungă la victimă cât mai rapid.
5. După 4-5 minute şansele de reuşită scad.
6. Siguranţa salvatorului e pe primul plan.
7. Apreciaţi corect resursele fizice necesare unui astfel de demers.
8. Aveţi grijă la posibilele reacţii de panică în care victima se agaţă de salvator şi pune viaţa ambelor persoane în pericol.
9. Victima care a plonjat este considerată ca având leziuni de coloană vertebrală. Stabilizaţi cu mâinile gâtul victimei în poziţie neutră. Scoateţi victima din apă pe un suport rigid.
10. Evaluaţi semnele vitale. Dacă sunt prezente, se plasează pacientul în poziţie laterală de siguranţă iar dacă sunt absente se începe resuscitarea cardiopulmonară. După restabilirea semnelor vitale se va efectua încălzirea progresivă până la sosirea echipajului medical de urgenţă.

Ordonanță aprobată de Guvern: Produsele din tutun încălzit vor fi etichetate cu mesajul de informare şi avertismentele de sănătate combinate

Produsele din tutun cu o aromă caracteristică sau care conțin arome în oricare dintre componentele lor (filtre, hârtii, ambalaje, capsule), precum și produsele din tutun încălzit vor avea obligativitatea etichetării cu mesajul de informare și cu avertismentele de sănătate combinate (text și fotografie), conform unei Ordonanțe aprobată de Guvernul României, care transpune în legislația națională Directiva delegată (UE) 2022/2100 a Parlamentului European și a Consiliului.

Noile reglementări vizează informarea corectă a consumatorilor privind efectele utilizării produselor de tutun încălzit prin introducerea obligativității unei etichetări corespunzătoare.

„Adoptarea actului normativ este determinată de creșterea vânzărilor de produse din tutun încălzit, care a depășit 2,5 % din totalul vânzărilor de produse din tutun la nivelul Uniunii. Beneficiarii direcți ai reglementării sunt adulții și tinerii care au folosit/folosesc țigări electronice sau dispozitive electronice”, informează Ministerul Sănătății.

Ce aduce nou Ordonanța

Potrivit Ministerului Sănătății, Ordonanța adoptată de Guvern:

  • extinde la produsele din tutun încălzit interdicția privind introducerea pe piață a produselor cu o aromă caracteristică sau care conțin arome în oricare dintre componentele lor, cum ar fi filtrele, hârtiile, ambalajele, capsulele sau orice caracteristică tehnică care permite modificarea mirosului sau a gustului produselor din tutun, precum si modificarea intensității arderii lor. Aceste interdicții există deja pentru țigarete și pentru tutunul de rulat
  • prevede etichetarea în plus cu pictograme pentru produsele din tutun încălzit, în măsura în care acestea sunt produse din tutun pentru fumat (care ard). Conform Directivei, obligativitatea etichetarii este diferită la produsele din tutun incalzit in funcție de prezenta sau absența procesului de ardere
  • prevede necesitatea notificării către Ministerul Sănătății a produselor din tutun încălzit, în măsura în care acestea sunt produse din tutun pentru fumat (care ard)

Conform cifrelor Raportului OECD/EU 2022, Health at a Glance 2022, adulții care folosesc zilnic sau ocazional țigări electronice sau dispozitive electronice similare au reprezentat în anul 2019 aproximativ 2% din totalul populației.

Conform unui studiu INS, un procent de 19% din populația adultă fumează țigări electronice sau dispozitive electronice .

În România, peste 43.600 de români au murit în 2019 din cauza unei boli cauzate de fumat, conform Raportului de țară al OMS publicat în anul 2023. Dintre aceste decese, aproape 21 000 sunt în urma bolilor cardiovasculare cauzate de tutun și peste 15 000 în urma bolilor oncologice, restul prin boli respiratorii.

Mii de medici din sistemul naţional de sănătate din Marea Britanie, în grevă pentru 48 de ore

Mii de medici din Sistemul naţional de sănătate (NHS) din Marea Britanie sunt în grevă pentru 48 de ore, de joi dimineaţă şi până sâmbătă pentru a cere salarii mai mari.

Este vorba de prima astfel de acţiune din ultimul deceniu la care iau parte medici specialişti şi primari (senior doctors), precum şi stomatologi din spitale şi va presupune anularea şi reprogramarea a mii de intervenţii, proceduri şi consultaţii, fiind acoperite doar serviciile de urgenţă, informează dpa şi AFP, citate de Agerpres.

Ea vine după o grevă de cinci zile a medicilor rezidenţi, aflaţi la începutul carierei (junior doctors), cea mai îndelungată din istoria NHS.

Guvernul britanic le-a propus medicilor „seniori” o majorare cu 6% a salariilor, denunţată de sindicatul British Medical Association (BMA) drept „derizorie”, acesta susţinând că salariul medicilor britanici a scăzut în termeni reali cu peste o treime în ultimii 14 ani.

Potrivit BMA, un medic de spital cu experienţă este plătit în baza unui contract ce datează din 2003 cu un salariu de bază de 88.364 lire sterline (circa 114.387 dolari), ajungând în 19 ani la 119.133 de lire. Potrivit Ministerului Sănătăţii, împreună cu bonusurile şi orele suplimentare, salariul mediu al acestora ar ajunge în 2023/2024 de circa 135.000 de lire.

Analizele arată că salariile medicilor seniori au rămas cu mult în urma celor ale avocaţilor, arhitecţilor şi consultanţilor financiari, mai afirmă BMA.

Serviciile de medicină generală şi farmaciile vor continua să funcţioneze normal pe perioada grevei.

Pe 13 iulie, premierul conservator Rishi Sunak a cerut sindicatelor funcţionarilor publici să înceteze grevele şi să accepte o ultimă ofertă de majorare a salariilor, între 5% şi 7%, în funcţie de sector. Cadrele didactice au anunţat atunci suspendarea protestului, după o ofertă de 6,5%.

Pe lângă medici, şi conductorii de tren britanici intră joi în grevă, ce coincide cu începerea vacanţei şcolare. Sindicatul RMT a avertizat că joi, apoi pe 22 şi 29 iulie „o mare parte a reţelei” nu va beneficia de servicii, iar sindicatul Aslef, tot al feroviarilor, a început la rândul său joi o grevă de două zile.

„Aceste greve se înscriu într-o campanie care a început acum peste un an”, a menţionat pe Sky News Mike Lynch, secretar general al RMT. „Suntem realmente într-o situaţie dificilă. Oamenii trebuie să aibă salarii decente”, a insistat acesta.

Executiv: Ministrul Sănătății are termen limită până luni pentru finalizarea normelor de aplicare a Planului Naţional de Combatere şi Control al Cancerului

Prim-ministrul Marcel Ciolacu i-a solicitat, joi, în cadrul şedinţei de Guvern, ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, să finalizeze normele de aplicare la Planul Naţional de Combatere şi Control al Cancerului, în vederea adoptării acestora în viitoarea şedinţă a Executivului; termenul limită menționat de permier este chiar săptămâna viitoare.

„Domnul ministru Rafila, şi dumneavoastră vă aflaţi tot în contratimp cu adoptarea normelor la Planul naţional de luptă împotriva cancerului. Înţeleg că tot ansamblul legislativ ce însumează aceste norme este deja pus în transparenţă publică. Aşadar, săptămâna viitoare doresc să adoptăm modificările în şedinţa de Guvern”, a transmis premierul, joi, în cadrul şedinţei Executivului.

Organizația Salvaţi Copiii desfășoară activități de reducere a riscurilor din mediul online asupra sănătății celor mici

Organizaţia Salvaţi Copiii lansează campania de conştientizare „Descoperirea bucuriei offline”, menită să încurajeze copiii şi adolescenţii să se reconecteze cu lumea reală şi să experimenteze activităţi care să le dezvolte abilităţile emoţionale şi sociale şi care să le ofere bucurii autentice, departe de mediul online care expune micuții la o multitudine de riscuri privind sănătatea emoțională, psihică sau chiar fizică după un studiu realizat în luna mai a acestui an care a evidențiat faptul că internetul are o influenţă semnificativă în deciziile legate de viitor pentru 43% dintre copiii participanţi la sondaj, 15% mărturisind că li s-au solicitat imagini cu conţinut cu caracter sexual pe internet.

„Vrem să îi învățăm pe copii să-și găsească bucuriile autentice din viața de zi cu zi, să se bucure de joacă, natură, lectură și activități creative. De asemenea, le vom oferi sprijin și îndrumare pentru a naviga în siguranță pe internet și pentru a se proteja de posibilele pericole” – transmit organzatorii.

Potrivit unui comunicat, studiul „Conduita tinerilor pe reţelele de socializare”, realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, arată că între 66% şi 84% dintre copii au postat conţinut online în ultimul an pe reţelele sociale (66%), într-un joc online (69%), în mesageria privată (81%) sau în cadrul unui grup sau forum (84%).

Sondajul a fost realizat, în luna mai, printre copiii care au acces la internet, cu vârsta cuprinsă între 8 şi 17 ani.

Internetul, o deschidere plină de riscuri spre spațiul privat al copiilor

Cercetarea relevă că riscul cel mai ridicat de transmitere a informaţiilor personale este prin mesageria privată, fetele afirmând că au făcut acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată decât băieţii.

Mai mult, 15% dintre copii spun că li s-au solicitat imagini cu conţinut cu caracter sexual pe internet iar 41% dintre aceştia au afirmat că acest lucru le-a fost cerut de un adult; din perspectiva genului, 20% dintre fete afirmă că li s-au solicitat imagini cu conţinut cu caracter sexual pe internet, comparativ cu 7% dintre băieţi. Cercetarea mai relevă că majoritatea copiilor găsesc o confirmare a valorilor şi intereselor lor în conţinutul întâlnit pe reţelele sociale, 57% dintre copii evaluându-şi propriile defecte în acest cadru şi mulţi copii afirmând că internetul îi ajută să-şi confirme opiniile despre paşii pe care doresc să-i urmeze în carieră.

Conform datelor, jumătate dintre copiii urmăresc persoane publice favorite pe reţelele de socializare, impactul acestor influenceri fiind comparabil cu cel al jocurilor online sau al informării cu privire la domenii de interes. Statistica arată că internetul are o influenţă semnificativă în deciziile legate de viitor pentru 43% dintre copii iar pentru 40% influenţa este considerată medie.

Rețelele de socializare cu cel mai mare risc pentru sănătatea copiilor

Conform studiului, TikTok este reţeaua socială cu cel mai mare risc pentru minori în ceea ce priveşte facilizarea contactelor cu necunoscuţi pe internet, risc semnificativ mai ridicat fiind în cazul copiilor de peste 15 ani (17%), iar în cazul copiilor mai mici, de 12-14 ani – 14% şi sub 12 ani – 7%; totodată, 41% dintre copii au motivat că postează online pentru că se simt plictisiţi, 37% din dorinţa de exprimare şi 24% din nevoia de a se relaxa şi de a promova ce creează.

Pentru a contracara această tendinţă de utilizare excesivă a dispozitivelor, campania „Descoperirea bucuriei offline” le propune copiilor o gamă diversă de alternative captivante şi interactive, pentru a-şi petrece vacanţa de vară precum taberele în aer liber, atelierele creative, implicarea în activităţi de voluntariat şi comunitare, acestea fiind doar câteva dintre opţiunile disponibile pentru a le permite copiilor să se dezvolte sănătos fizic, intelectual şi emoţional.

„Într-o lume dominată de tehnologie, e important să îi învăţăm pe copii bucuria de a trăi offline. Descoperirea bucuriei offline înseamnă reconectarea nu doar cu ceilalţi, ci şi redescoperirea empatiei, a nevoii de explorare, a curiozităţii care îi ajută pe copii să se construiască intelectual, emoţional şi social. Este responsabilitatea noastră, a adulţilor, să îi inspirăm pe copii să se deconecteze de la ecrane şi să se conecteze la emoţiile şi la bogăţia vieţii reale”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte Executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii, conform sursei citate.

Activități estivale educaționale și recreative pentru copiii

Potrivit Organizaţiei Salvaţi Copiii, 3.156 copii din grupuri vulnerabile precum cei din familii cu dificultăţi economice sau cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate vor participa la activităţi educaţionale şi recreative în cadrul Grădiniţelor şi Şcolilor de Vară prin programele dezvoltate în Bucureşti şi 21 judeţe; activităţile vizează dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală, dezvoltarea socio-emoţională, dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii, dezvoltarea limbajului, a comunicării şi a premiselor citirii şi scrierii, capacităţi şi atitudini în învăţare.

Totodată, pe parcursul verii, vor fi organizate tabere pentru peste 1.000 micuți din programele organizaţiei iar, în perioada 12 iulie – 31 august, voluntarii Salvaţi Copiii vor desfăşura activităţi recreative despre principiile siguranţei pe internet ce vor contribui la dezvoltarea personală şi profesională a minorilor. Activităţile vor fi desfăşurate în Bucureşti şi 14 judeţe unde organizaţia deține filială sau birou local, indoor sau outdoor, în funcţie de disponibilitate.