Noul ghid OMS privind suprimarea virală HIV și actualizări științifice publicate la IAS 2023

Organizația Mondială a Sănătății(OMS) lansează noi îndrumări științifice și normative privind HIV(virusul imunodeficienței umane) la cea de-a 12 -a Conferință Internațională a IAS (Societatea Internațională SIDA) privind știința HIV.

Noile îndrumări ale OMS și o revizuire sistematică publicată astăzi descriu rolul suprimării virale HIV și nivelurile nedetectabile ale virusului atât în ​​îmbunătățirea sănătății individuale, cât și în stoparea transmiterii virusului.

Ghidul descrie pragurile-cheie ale încărcăturii virale și abordările de măsurare a nivelurilor de virus față de aceste limite; de exemplu, persoanele care trăiesc cu HIV și obțin un nivel nedetectabil de virus prin utilizarea consecventă a terapiei antiretrovirale nu transmit HIV partenerului sexual și prezintă un risc scăzut de transmitere pe verticală copiilor lor. Dovezile indică, de asemenea, că există un risc neglijabil sau aproape zero de a transmite boala atunci când o persoană are o cifră a încărcăturii virale HIV mai mică sau egală cu 1000 copii/ mL, denumită încărcătură virală suprimată.

Terapia antiretrovirală continuă să transforme viețile pacienților cu HIV

Persoanele care trăiesc cu HIV, diagnosticate și tratate devreme, care își iau medicamentele conform prescripției, se pot aștepta să aibă aceeași sănătate și speranță de viață ca și restul populației:

„De mai bine de 20 ani, țările din întreaga lume s-au bazat pe liniile directoare ale OMS bazate pe dovezi pentru a preveni, testa și trata infecția cu HIV. Noile linii directoare pe care le publicăm astăzi vor ajuta țările să folosească instrumente puternice, care au potențialul de a transforma viețile a milioane de oameni care trăiesc cu HIV sau sunt expuși riscului de a le infecta” – menționează dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

La sfârșitul anului trecut, 29,8 milioane din cele 39 milioane de persoane care trăiau cu HIV făceau tratament antiretroviral(ceea ce înseamnă 76% din toate persoanele care trăiau cu HIV) iar aproape trei sferturi dintre ei (71%) trăiau cu HIV suprimat – ceea ce înseamnă că pentru cei suprimați viral sănătatea lor este bine protejată și nu riscă să transmită HIV altor persoane, menționează OMS. Deși acesta este un progres pozitiv pentru adulții care trăiesc cu infecția, suprimarea încărcăturii virale la copiii bolnavi este de doar 46% – o realitate care necesită o atenție urgentă.

Iată o prezentare generală a altor actualizări științifice și normative cheie publicate de OMS la conferința IAS 2023:

HIV și variola maimuței(mpox)

O analiză a datelor de supraveghere globală raportate la OMS în timpul focarului de mpox în mai multe țări, a identificat că dintre cele peste 82.000 de cazuri, aproximativ 32.000 de cazuri aveau informații despre HIV; dintre aceștia, 52% trăiau cu HIV, majoritatea fiind homosexuali iar mai mult de 80% au raportat că sexul este cea mai probabilă cale de a se fi infectat cu mpox.

Dintre cele 16.000 persoane diagnosticate cu mpox și HIV, aproximativ un sfert (25%) aveau boală HIV avansată sau imunosupresie – ceea ce duce la un risc crescut de spitalizare și deces. Persoanele care trăiau cu HIV care urmau tratament HIV, cu imunitate bună, au avut rezultate similare în spitalizare și deces ca și cele care erau HIV negative.

În lumina acestor constatări, OMS recomandă țărilor să integreze detectarea, prevenirea și îngrijirea mpox cu programele existente și inovatoare de prevenire și control al HIV și infecțiilor cu transmitere sexuală.

Pentru a înțelege cum să ne pregătim mai bine și să răspundem la creșterile viitoare ale transmiterii de mpox, OMS a condus un sondaj electronic rapid în mai 2023 pentru a evalua experiențele comunității cu privire la focarul de mpox din 2022-2023 în Europa și Americi.

Peste 24.000 de persoane au participat la sondajul care s-a concentrat pe homosexuali și persoane trans sau de diferite genuri, 16.875 de persoane eligibile completând sondajul. Aproape 51% și-au schimbat comportamentul sexual(cum ar fi reducerea numărului de parteneri sexuali) iar 35% au menținut aceste schimbări un an mai târziu. Rezultatele acestui sondaj oferă perspective valoroase asupra experiențelor și nevoilor comunităților afectate și subliniază importanța creșterii accesului la vaccinarea și diagnosticarea mpox la nivel global.

HIV și COVID-19

O analiză actualizată de la platforma clinică globală a OMS pentru COVID-19 până în mai 2023 a dezvăluit un risc ridicat persistent de deces la persoanele care trăiesc cu HIV spitalizate pentru COVID-19 în valurile variante pre-Delta, Delta și Omicron, cu o rată globală a mortalității în spital de 20%-24%. Pentru persoanele fără HIV, riscul de deces a scăzut în timpul valului variantei Omicron cu 53%—55% în comparație cu undele variantelor pre-Delta și Delta; dar pentru persoanele care trăiesc cu HIV, scăderea procentuală a mortalității în perioada valului Omicron în comparație cu celelalte valuri a fost modest (16%-19%). Această diferență a dus la un risc de deces de 142 de ori mai mare în rândul persoanelor care trăiesc cu HIV în comparație cu persoanele fără HIV în perioada valului Omicron.

Factorii de risc pentru decesul în spital, care au fost obișnuiți în toate valurile variante ale pandemiei, au fost numărul scăzut de CD4 (mai puțin de 200 de celule pe m3) și boala COVID-19 severă sau critică la internarea în spital.

„HIV necontrolat rămâne un factor de risc pentru rezultate slabe și deces în focarul de mpox și pandemia de COVID-19. Trebuie să asigurăm integrarea considerațiilor HIV în pregătirea și răspunsul la pandemie. Protejarea persoanelor care trăiesc cu HIV de viitoarele pandemii este vitală și întărește necesitatea de a asigura accesul la testarea și tratamentul HIV și vaccinurile preventive pentru mpox și COVID-19 pentru a salva vieți; răspunsurile conduse de comunitate care funcționează pentru HIV vor fi, de asemenea, benefice pentru abordarea viitoarelor pandemii” – a transmis dr. Meg Doherty, directorul Programelor globale ale OMS privind HIV, hepatită și infecții cu transmitere sexuală.

Optimizarea serviciilor de testare HIV prin opțiuni extinse de testare și furnizare de servicii simplificată

Cu noi recomandări privind testarea HIV, OMS solicită țărilor să extindă utilizarea autotestării HIV și să promoveze testarea prin intermediul rețelelor sexuale și sociale pentru a crește acoperirea testării și pentru a consolida utilizarea serviciilor de prevenire și tratament în medii cu sarcină mare și în regiunile cu cele mai mari lacune în acoperirea testării.

Recomandarea vine într-un moment crucial, în care auto-îngrijirea și auto-testarea sunt din ce în ce mai recunoscute ca modalități de a crește accesul, eficiența, eficacitatea și acceptabilitatea asistenței medicale în multe domenii diferite de boli, inclusiv HIV.

Asistența medicală primară și HIV

Un nou cadru de politici privind asistența medicală primară (ASP) și HIV va ajuta factorii de decizie să optimizeze munca și colaborarea în curs de a promova asistența medicală primară și răspunsurile specifice bolii, inclusiv HIV. În al doilea an de implementare, Strategiile globale ale sectorului sănătății privind HIV, hepatita virală și infecțiile cu transmitere sexuală pentru 2022-2030 pledează activ pentru sinergii în cadrul acoperirii universale a sănătății și al asistenței medicale primare.

„Încheierea SIDA este imposibilă fără optimizarea oportunităților în cadrul sistemelor de sănătate, inclusiv cu comunitățile și în contextul asistenței medicale primare”, a spus dr. Jérôme Salomon, director general adjunct al OMS.

A început IAS 2023, a 12-a Conferință IAS privind știința HIV (VIDEO)

IAS 2023, cea de-a 12-a Conferință IAS privind știința HIV, se desfășoară în Australia, în perioada 23 – 26 iulie, la Centrul de Convenții și Expoziții din Brisbane.

Evenimentul pune în lumină progresele lumii în cercetarea HIV.

Conferința IAS, cea mai influentă întâlnire din lume privind cercetarea HIV și aplicațiile acesteia

Această conferință bienală prezintă progresele semnificative în cercetarea HIV de bază, clinică și operațională, care mută știința în politică și practică.

Prin programul său deschis și incluziv, întâlnirea stabilește standardele de vârf al științei HIV, prezentând cercetări extrem de diverse și de ultimă oră.

Unde se pot înscrie candidații admiși fără loc la UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș sau Bistrița

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” anunță că toți candidații admiși fără loc pot fi înscriși, la cerere, la oricare dintre programele de studii din domeniul Sănătate, de trei și patru ani (Târgu Mureș sau Bistrița), precum și la programul de studii Farmacie.
Programele pentru care pot opta sunt: Farmacie (5 ani); Asistență medicală generală, Asistență medicală generală – Bistrița (4 ani); Asistență de farmacie – Bistrița, Balneofiziokinetoterapie și recuperare, Cosmetică medicală și tehnologia produsului cosmetic, Nutriție și dietetică, Tehnică dentară, Tehnică dentară – Bistrița (3 ani).
Cererile se depun la registratura Universității sau online pe adresa de e-mail: registratura@umfst.ro până în data de 25 iulie 2023, ora 14:00.
Admiterea acestor candidați se va face în ordinea descrescatoare a mediei de admitere obținute.

CNAS recrutează IT-iști

Casa Națională de Asigurări de Sănătate(CNAS) vrea sa constituie o echipa de specialiști de vârf în tehnologia informației și comunicațiilor, pentru o serie de proiecte informatice de anvergura prin care se va asigura digitalizarea completa a sistemului de asigurări sociale de sănătate: rearhitecturarea, redimensionarea și standardizarea platformei informatice a asigurărilor de sănătate (PIAS), digitalizarea documentelor și înscrisurilor medicale utilizate în sistemul de asigurări sociale de sănătate (certificatele de concediu medical, biletele de trimitere, scrisorile medicale etc.), rețeta electronică europeană în Romania, dosarul electronic de sănătate la nivel european – transmite instituția.
În acest scop, s-au scos la concurs cinci posturi contractuale vacante de specialiști IT, cu un nivel de salarizare lunar echivalent cu cinci salarii medii pe economie (33.945 lei brut = cca. 20.000 lei net), contractul de munca având durata determinata (minim 30 luni).

Dosarele de înscriere la concurs se pot depune până miercuri, 26 iulie 2023, inclusiv

Anunțul complet al concursului, cuprinzând condițiile pe care trebuie sa le îndeplinească candidații, calendarul concursului, bibliografia și cerințele posturilor, poate fi vizualizat pe site-ul instituției, www.cnas.ro, în secțiunea „Informații publice”, sub-secțiunea „Posturi vacante”, sau AICI.

Ministerul Sănătății intenționează să aloce 70 milioane euro din PNRR pentru „redimensionarea și optimizarea” platformei informatice CNAS care suferă frecvent probleme de funcționare.

UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca: Cele mai căutate specilizări la admiterea din 2023

La Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, anul acesta, au concurat 1.567 de candidaţi pentru 680 de locuri la buget şi 370 de locuri cu taxă; cele mai căutate specializări au fost Medicina – cu 3,2 candidați pe un loc la buget și Radiologia și Imagistica – cu 3,1 candidați pe un loc bugetat.
Potrivit reprezentanților instituției, la programele de studii Medicină, Balneo-fiziokinetoterapie și Recuperare Medicală și Tehnică Dentară, nota cea mai mare a fost 10, la programul de studiu Farmacie, cea mai mare notă a fost 9,91, la Medicină Dentară – 9,79, Asistență Medicală Generală – 9,85, Radiologie și Imagistică – 9,55 iar la Nutriție și Dietetică – 9,70.
La programul de studiu Medicină, cinci candidați au fost admişi fără concurs, în calitate de olimpici cu performanţe recunoscute la concursuri naţionale şi internaţionale.

Rezultatele finale, după contestații, se vor afișa marți, 25 iulie, iar candidații admiși își vor putea confirma locul în perioada 28 iulie – 11 august

„A fost un examen dificil pentru că avem un grad de exigență crescut, din dorința de a ne selecta cei mai buni candidați. La universitatea noastră, toate întrebările sunt la prima vedere, diferit față de restul universităților medicale din țară. Această selecție riguroasă își arată roadele nu numai pe parcursul facultății, dar mai ales la sfârșitul acesteia, când absolvenții noștri au, an de an, cele mai bune rezultate la concursul național de rezidențiat.
În acest an, am avut tineri candidați foarte bine pregătiți, dintre care unii au trecut examenul cu notă maximă, lucru foarte rar la un examen atât de dificil și mă bucur să constat că interesul pentru profesiile din domeniul sănătății rămâne ridicat.
Și în acest an, concursul de admitere s-a desfășurat în condiții impecabile, astfel încât candidații să își poată concentra atenția și emoțiile doar în scop constructiv, la rezolvarea grilelor. Le sunt recunoscătoare colegilor mei care, din nou, s-au mobilizat exemplar. Îi felicit și le urez mult succes viitorilor noștri studenți”, transmite prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul universității clujene.

Ceaţa cerebrală asociată cu „COVID-19 lung”, comparabilă cu îmbătrânirea cu 10 ani, potrivit unui nou studiu

Ceaţa cerebrală asociată cu COVID-19 de lungă durată este comparabilă cu îmbătrânirea cu 10 ani, relevă o cercetare efectuată de King’s College London.

Studiul, apărut în publicaţia eClinicalMedicine, investighează impactul COVID-19 de lungă durată, sau „COVID-19 lung”, asupra unor abilităţi cognitive, precum gândirea sau memoria.

COVID-19 de lungă durată este o afecţiune caracterizată prin persistenţa simptomelor sau prin apariţia unor noi simptome la peste patru săptămâni după infecţia iniţială, relatează agenţia DPA, preluată de Agerpres.

Echipa de cercetare a evaluat persoane incluse în baza de studiu „Covid Symptom Study Biobank” şi care au fost recrutate prin aplicaţia de smartphone Covid Symptom Study.

Participanţii la studiu au fost persoane care au fost infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2 şi au prezentat simptome în diferite grade şi persoane care nu au fost infectate. Ei au avut de efectuat 12 sarcini prin care le-au fost testate memoria, atenţia, raţionamentul, viteza de procesare a informaţiilor şi controlul motor.

Participanţii la studiu au fost împărţiţi în două cohorte, evaluate fiecare la nouă luni distanţă, respectiv 3.335 de persoane în perioada iulie-august 2021 şi 1.768 în perioada aprilie-iunie 2022.

Rezultatele au arătat că impactul COVID-19 de lungă durată este comparabil cu creşterea în vârstă cu circa 10 ani, iar scorurile cele mai slabe au fost observate la persoanele care au avut simptome de COVID-19 timp de 12 săptămâni sau mai mult.

De asemenea, nu s-a remarcat vreo îmbunătăţire semnificativă a scorurilor participanţilor din cel de-al doilea grup faţă de primul, deşi în perioada evaluării celui de-al doilea grup trecuseră, în medie, circa doi ani de la infectarea iniţială.

În schimb, persoanele care au declarat că se simt complet recuperate după boală, chiar dacă au prezentat simptome de COVID-19 timp de mai multe luni, au avut rezultate comparabile cu cele care nu au fost infectate deloc cu coronavirusul SARS-CoV-2.

„Rămâne un fapt că, la doi ani după prima infectare, unele persoane nu se simt recuperate complet şi viaţa lor continuă să fie afectată de efectele pe termen lung ale coronavirusului”, şi este nevoie de investigaţii suplimentare „pentru a înţelege de ce se întâmplă acest lucru şi ce se poate face pentru a ajuta”, constată Claire Steves, profesoară de geriatrie la King’s College London.

Potrivit conducătorului cercetării, Nathan Cheetham, „acest studiu arată nevoia de a monitoriza acele persoane ale căror funcţii cerebrale sunt cele mai afectate de COVID-19 pentru a vedea cum evoluează simptomele lor cognitive şi a le oferi susţinere în recuperare”.

Prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, despre candiații la admiterea la Medicină: Urmează un învăţământ care nu se termină niciodată pe parcursul unei lungi cariere

Admiterea la Medicină reprezintă un examen dificil pentru candidați, a declarat prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. „Cred că sunt conştienţi de faptul că urmează şase ani de învăţământ universitar, după care şase ani de Rezidenţiat şi urmează de fapt un învăţământ care nu se termină niciodată pe parcursul unei lungi cariere”, a apreciat prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu.

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti a organizat, duminică, examenul de admitere în ciclul de studii universitare de licenţă pentru ocuparea a 1.625 de locuri scoase la concurs, dintre care 1.245 finanţate de la bugetul de stat şi 380 cu taxă.

„Eu aş vrea doar să spun că sunt extrem de încântat şi mulţumit pentru faptul că există copii la 18 – 19 ani care învaţă şi care vin la un examen de admitere dificil, care are anumite cerinţe şi, iată, că aceşti copii aleg un drum nu uşor, un drum greu. Cred că sunt conştienţi de faptul că urmează şase ani de învăţământ universitar, după care şase ani de Rezidenţiat şi urmează de fapt un învăţământ care nu se termină niciodată pe parcursul unei lungi cariere”, a precizat prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu.

Decanul Facultății de Medicină din cadrul UMF „Carol Davila” a subliniat că învățământul trebuie să fie centrat pe student, „dedicat nevoilor studenţilor”.

„Mi-aş dori ca ei să trăiască vremurile când profesia medicală va fi considerată aşa cum trebuie la nivel social, iar noi, cadre didactice, împreună cu partenerii noştri deja studenţi, trebuie să realizăm că învăţământul trebuie să fie centrat pe student, dedicat nevoilor studenţilor şi poate aşa parteneriatul dintre noi şi ei va deveni unul durabil, unul de calitate, în care studenţii să ia de la mentorii lor, aşa spune şi jurământul lui Hipocrate, meseria pe care o vor face o viaţă.  Noi vom duce mai departe tradiţia în toate clinicile noastre universitare. În aproape toate spitalele din Bucureşti sunt specialişti, sunt clinici universitare ale Facultăţii de Medicină şi cred eu, în viitor, să putem avea o infrastructură destinată numărului de studenţi pe care îl avem”, a afirmat prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu.

Rcetorul UMF „Carol Davila”: 3.844 de candidați înscriși la examenul de admitere. Câți candidați au lipsit

Admiterea la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti reprezintă în fiecare an o provocare, a declarat, duminică, prof. univ. dr. Viorel Jinga, recotrul UMFCD, subliniind că „prin modul în care selectăm viitorii studenţi asigurăm viitorul medicinei româneşti de mâine”.

Rectorul UMF „Carol Davila” a precizat că la examenul de admitere, organizat duminică, s-au înscris 3.844 de candidaţi, „plus 143 de candidaţi la medicină militară, dintre care au lipsit 65 de candidaţi”.

„Admiterea la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti reprezintă în fiecare an o provocare pentru că prin modul în care selectăm viitorii studenţi asigurăm viitorul medicinei româneşti de mâine. În acest an sunt înscrişi 3.844 de candidaţi, plus 143 de candidaţi la medicină militară. Astăzi au lipsit 65 de candidaţi – 41 la Medicină, 14 la Stomatologie, opt la Facultatea de Moaşe şi Asistenta Medicală şi doi la Farmacie. Deci, considerăm că prezenţa este foarte bună. Probabil că examenul de ieri de la Braşov a făcut ca unii dintre candidaţi, care probabil au ieşit acolo, să nu mai vină astăzi la admitere. Dar, în general, considerăm că prezenţa este foarte bună”, a explicat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

Rectorul UMF „Carol Davila” a subliniat că aceşti candidaţi se pregătesc de circa doi ani pentru admiterea la medicină, încă din clasa a XI-a, menţionând că Asociaţia studenţilor în medicină din Bucureşti le-a asigurat o simulare a examnului. De asemenea, prof. univ. dr. Viorel Jinga a afirmat că cei care se îndreaptă spre Facultatea de Medicină trebuie să o facă din „vocaţie, înţelegând rostul de a îngriji mai târziu pacienţii”.

„Sigur că este o concurenţă bună, spunem noi. Mulţi spun că în anii trecuţi, în anii de înainte de 19889 erau şapte-opt pe loc, acum au crescut foarte mult numărul locurilor, fiind şi alte facultăţi în Alianța G6. Faţă de ceilalţi, noi am păstrat manualul de liceu, de asemenea am păstrat modalitatea de a alege între fizică şi chimie, alţii având doar biologie şi chimie la examen. Considerăm că acei 15%, care au venit şi dau proba la fizică sunt copii foarte buni în domeniul respectiv şi fizica este una disciplinele foarte importante în pregătirea unui medic, mai ales în anumite specialităţi”, a explicat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

Rectorul UMFCD: O să reducem foarte mult în anii viitori locurile de la taxă 

Rectorul UMF „Carol Davila” a arătat că în următorii ani numărul locurilor de la taxă va fi redus foarte mult.

„La medicină avem 250 de locuri la taxă, 100 la Stomatologie și mai puține la celelealte facultăți. O să reducem foarte mult în anii viitori locurile de la taxă, pentru că în fiecare an există disputa pentru note, de unde pleacă anumite nemulţumiri. Atunci o să reducem la minimul locurile cu taxă, pentru că aceste reclasificări anuale înseamnă supărări uneori din partea unor colegi studenţi care spun că nu este uniformitate în pregătire şi în mai ales în evaluare”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

În acest an, la UMF  „Carol Davila”, pe locurile bugetate concurenţa este de 3,7 candidați la stomatologie şi 3,5 la medicină.

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti a organizat, duminică, examenul de admitere în ciclul de studii universitare de licenţă pentru ocuparea a 1.625 de locuri scoase la concurs, dintre care 1.245 finanţate de la bugetul de stat şi 380 cu taxă.

Rafila, mesaj pentru participanții la concursurile de admitere din domeniul medical: Trebuie să existe multă muncă și vocație pentru îngrijirea pacienților

Dincolo de interes, trebuie să existe multă muncă și vocație pentru ajutorarea și îngrijirea pacienților, iar aceste calități se câștigă în timpul educației universitare, a transmis, duminică, minsitrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, participanților la concursurile de admitere din domeniul medical.

“Interesul pentru practicarea profesiunii în domeniul Sănătății este necesar pentru asigurarea resurselor umane din domeniu. Dincolo de interes, trebuie să existe multă muncă și vocație pentru ajutorarea și îngrijirea pacienților, iar aceste calități se câștigă în timpul educației universitare, împreună și de la cadrele didactice ale Universităților și Facultăților de Medicină. Mult succes participanților la concursurile de admitere din domeniul medical din întreaga țară!”, a transmis ministrul Sănătății.

Examen de admitere la UMF „Carol Davila”: 2.546 candidați, înscriși la Facultatea de Medicină 

Duminică, începând cu ora 9.00, are loc examenul de admitere la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.

În acest an, UMF „Carol Davila” înregistrează un nou record de candidați înscriși la concursul de admitere.

Astfel, pentru ocuparea celor 1.625 de locuri scoase la concurs (1.245 –finanțate de la bugetul de stat, 380 – cu taxă) s-au înscris 3.844 de candidați, în creștere cu 347, comparativ cu ediția din 2022.

2.546 candidați, înscriși la Facultatea de Medicină 

Pentru cele 735 de locuri scoase la concurs la Facultatea de Medicină s-au înscris 2.546 de candidați (față de 2.405 candidaţi – 2022), pentru Facultatea de Stomatologie, 748 de candidați (552 de candidaţi/2022) pentru 201 de locuri, pentru Facultatea de Farmacie 91 de candidați (115 de candidaţi/2022) pentru 119 de locuri, iar pentru FMAM (4 sau 3 ani de studiu), 459 de candidați(425 de candidaţi/2022) pentru 190 de locuri (Asistență Medicală Generală – 234, Moașe – 27, Balneofiziokinetoterapie și recuperare medicală – 99, iar Tehnică Dentară – 99).

Potrivit UMFCD, pentru candidații ale căror medii de admitere nu vor permite accederea la studiile universitare de licenţă pe locurile finanţate de la bugetul de stat sunt puse la dispoziţie 380 de locuri cu taxă.

Concursul de admitere la studiile universitare de licență din cadrul UMF „Carol Davila” în domeniile Medicină, Medicină dentară și Farmacie, precum şi la Facultatea de Moaşe şi Asistenţă Medicală (FMAM) se desfășoară în mai multe locații din capitală.

Candidații înscriși pentru ocuparea locurilor scoase la concurs la Facultățile de Medicină și Medicină dentară susțin concursul de admitere în spațiile special amenajate din cadrul Complexului Expozițional Romexpo din București (pavilioanele B1 și B2), iar pentru Facultatea de Farmacie și la FMAM, organizatorii le-au pus la dispoziție candidaților spațiile din cadrul Facultății de Farmacie, respectiv din Palatul Facultății de Medicină din București.

„Pentru admiterea la studiile de licență din cadrul Universității noastre asistăm și anul acesta la un nou record, în ceea ce privește numărul candidaților înscriși, 3.844 de absolvenți de liceu, cu 347 mai mulți în comparație cu cei care au concurat anul trecut și cu 417 în plus față de numărul celor înscriși la ediția din 2021, fapt care ne arată un interes amplificat și continuu al tinerilor față de profesia de medic”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București.

De asemenea, anul acesta, 19 olimpici au ales să își continue studiile la UMFCD, ei fiind admişi fără concurs, conform normelor Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

În ceea ce priveşte repartizarea cifrei de şcolarizare pe facultăţi pentru admiterea în anul universitar 2023-2024, aceasta creionează pentru Facultatea de Medicină (360 de credite, durată 6 ani de studiu) un număr de 735 de locuri finanţate de la buget şi 250 locuri cu taxă. Pentru Facultatea de Stomatologie (360 de credite, durată 6 ani de studiu) regăsim un număr de 201 locuri finanţate de la buget şi 100 locuri cu taxă, la Facultatea de Farmacie (300 de credite, 5 ani de studiu) sunt scoase la concurs 119 locuri finanţate de la buget şi 20 locuri cu taxă, în timp ce la FMAM, la specializarea Asistenţă Medicală Generală (240 de credite, 4 ani de studiu,) sunt 90 locuri finanţate de la buget şi 3 locuri cu taxă, iar pentru specializările Balneofiziokinetoterapie și recuperare medicală respectiv Tehnică Dentară (3 ani de studiu şi 180 de credite) au fost repartizate 43 de locuri finanţate de la buget şi 3 locuri cu taxă, respectiv 43 de locuri finanţate de la buget şi 3 locuri cu taxă, în timp ce pentru specializarea – Moașe-au fost scoase la concurs 15 locuri (14 /buget și 1 loc/taxă)”.

Anul trecut, la UMF „Carol Davila” au fost scoase la concurs  1.623 de locuri (1.245 –finanțate de la bugetul de stat, 378 – cu taxă)  și s-au înscris 3.497 de candidaţi (2.405-Medicină, Medicină Dentară-552, Farmacie-115, FMAM-425).