21.4 C
București
sâmbătă, septembrie 5, 2026
More

    Minsitrul Rafila: Toți pacienții au fost retransferaţi în cursul zilei de joi la Spitalul „Nicolae Robănescu”

    Toţi pacienţii găzduiţi la Spitalul „Marie Curie” au fost retransferaţi în cursul zilei de joi la Spitalul „Nicolae Robănescu”, după ce marţi seară au fost evacuaţi din unitatea medicală, ca urmare a unui incendiu la un transformator din curtea spitalului, a declarat ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    „De ieri am luat legătura şi am încercat să găsim o soluţie sustenabilă până se realizează două lucruri acolo, că sunt gata reparaţiile şi ancheta pe care o desfăşoară Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, împreună cu Poliţia şi cu Parchetul. Este vorba despre alimentarea de la spitalul din imediata apropiere, pe care îl cunoaşteţi cu toţii, Spitalul „Marie Curie”. Iar astăzi, în cursul zilei, toţi pacienţii au fost retransferaţi în Centrul Robănescu, deci nu mai există o problemă legată de alimentarea cu energie electrică. Şi, de asemenea, pagubele minore care au fost la clădirea care a fost afectată de incendiu, nu mă refer la locul în care se găsea transformatorul respectiv, ci la clădirea spitalului, vor fi remediate într-un timp foarte scurt”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Ministrul a precizat că „nimeni din Spitalul Robănescu nu avea acces” la camera transformatorului electric care a explodat luni seară, fapt care a dus la declanşarea incendiului.

    „Un singur lucru pot să vă spun, apropo de chestiunea asta, camera în care se găsea acel transformator era o cameră în care nimeni din Spitalul Robănescu nu avea acces, ci doar cel care opera şi asigura mentenanţa acelui transformator. O firmă agreată de furnizorul de energie, de Enel, nu ştiu numele firmei, astea sunt detalii pe care ancheta le va constata”, a declarat ministrul Sănătății.

     

    Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății: „Planul de Combatere a Cancerului nu se poate implementa peste noapte”

    Guvernul a aprobat, joi, două acte normative privind implementarea Planului Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului din România; premierul României, Marcel Ciolacu, a transmis în cadrul Ședinței Executivului de astăzi că Planul Național de Control al Cancerului(PNCC) a fost adoptat asigurând astfel populației finanțare în diagnosticarea și tratarea bolii și în plus, vor fi aduse noi măsuri pentru reorganizarea sistemului de asistență medicală pentru pacienții de cancer dar și a marilor centre de oncologie pediatrică.
    Cu acest prilej, Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, preşedintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătăţii, conf. univ. dr. Michael Schenker și dr. Patriciu Achimaș Cadariu au explicat în cadrul unui briefieng după ședința Executivului că Planului Naţional de Combatere a Cancerului nu poate fi implementat rapid, fiind vorba despre începutul unei reforme a sistemului oncologic:

    „Aş dori să punctez şi eu o idee. Planul de Combatere a Cancerului nu se poate implementa peste noapte. Nu putem lua nişte măsuri şi de mâine, cum spunea domnul ministru, lucrurile să se schimbe. Este vorba practic de o reformă a sistemului oncologic. Asta aduce Planul Naţional de Combatere a Cancerului. Legea 293, de anul trecut, asta statutează – practic începutul unei reforme, nu o reformă cu totul, pentru că lucruri de făcut vor mai fi cu siguranţă şi în momentul în care vom încheia de pus în aplicare acest Plan de Combatere a Cancerului. Acum s-a venit cu documentele care statuează măsurile care vor fi implementate. Când vor fi toate actele publicate, va trebui să implementăm măsurile respective. Deci practic venim cu măsurile care trebuiesc luate”, a declarat Michael Schenker, la finalul şedinţei Executivului.

    Referitor la investigaţiile imagistice pentru pacienţii oncologici, acesta a apreciat o accelerare a procesului de efectuare a acestor investigaţii:

    „În momentul de faţă, şi asta vă spunem din activitatea noastră de zi cu zi, adică ieri, săptămâna trecută, pot să vă spun că am văzut rezulte din investigaţii imagistice efectuate de pacienţi în intervalul pe care ni-l doream, adică de câteva zile din momentul în care noi am eliberat formularul special de trimitere către această investigaţie. Fie că este vorba de computer tomograf, fie că este vorba de rezonanţă magnetică. Bineînţeles mai sunt altfel de situaţii organizatorice, o rezonanţă magnetică poate să dureze o oră şi ceva. Intervalele de programare depind foarte mult şi de aglomerarea care survine la anumiţi prestatori de aceste servicii de imagistică.

    Eu cred că sunt situaţii punctuale, situaţii care ţin de managementul local şi de organizarea locală a instituţiilor respective, ţin de managementul centrelor oncologice şi de felul adaptării fiecăruia în funcţie de numărul de pacienţi pe care îi ai în grijă de a trimite către mai mulţi furnizori de investigaţii imagistice sau să aglomerezi un singur furnizor. În momentul de faţă sunt destul de mulţi, cel puţin în centrele universitare, facilităţi de diagnostic imagistic suficient de multe. Cel puţin în Craiova şi cred că şi în celelalte oraşe mari situaţia este destul de bine în momentul de faţă. Cel puţin de când a fost implementată această măsură – Monitor 2 – noi putem să ne monitorizăm pacienţii noştri pe care îi avem în tratament specific oncologic aşa cum recomandă echipele internaţionale, la două-trei luni de zile pentru pacienţii care sunt în curs de terapie specifică, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum”, a mai declarat Preşedintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătăţii.

    „Iar în ceea ce priveşte investigaţie PET-CT, tomografie cu emisie de pozitroni, într-adevăr lucrurile au intrat de două luni într-o situaţie foarte bună pentru că pacienţii noştri pot beneficia, fără niciun fel de întârziere, înainte exista necesitatea acelei aprobării din partea comisiei specifice de la Casa Naţională, nu de la Ministerul Sănătăţii, pentru decontarea investigaţiei, acum investigaţia aceasta se întâmplă numai în baza recomandării medicului specialist. Există criterii elaborate în acest sens de către grupul de lucru de la Ministerul Sănătăţii. Aceste criterii fac parte şi ele tot ca norme ale Planului Naţional de Combatere a Cancerului, aşa cum este normal”, a conchis Michael Schenker.

    Ministrul Sănătății, despre vaccinul HPV: Va fi compensat din această toamnă

    Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a anunțat, joi, că vaccinul HPV va fi compensat din această toamnă, „probabil din septembrie – octombrie”.

    „Compensarea devine operaţională din această toamnă, probabil luna septembrie, septembrie-octombrie, va deveni operaţională. Nu e vorba doar de vaccinul HPV, e vorba şi de alte tipuri de vaccinuri de interes pentru public, cum e vaccinul gripal sau de vaccinuri pentru pacienţii cu boli cronice. E o schimbare şi aici, totală, de sistem. În primul rând, că nu era niciun sistem pentru pacienţii cu boli cronice. Îşi cumpărau vaccinurile şi păcat că nu sunt cei de la Asociaţia Pacienţilor cu Boli Cronice aici, să vă spună ce eforturi financiare trebuiau să facă, ca să se vaccineze. Din această toamnă, sigur că depinde foarte mult şi de fluxurile financiare, dar vă garantez că în această toamnă vaccinul HPV va fi compensat”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    „Ceea ce este cel mai important va fi compensat, parţial, e adevărat, şi pentru femeile între 18 şi 45 de ani şi pentru băieţi”, a adăugat ministrul Sănătății.

    Ministrul Sănătății, despre Planul Național de Control al Cancerului: E un Plan care durează cinci ani, e un proces

    Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului ”este un plan, nu este un document prin care să aprobe astăzi normele şi de mâine lucrurile să se schimbe spre perfecţiune”, a declarat, joi, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila. ”E un plan care durează 5 ani, e un proces”, a subliniat ministrul.

    ”Adoptarea acestor norme este un proces, o parte din ele au fost adoptate la 30 iunie, cum era prevăzut în Planul Naţional, astăzi am operaţionalizat o parte din acele norme care nu puteau fi operaţionalizate datorită imposibilităţii de finanţare şi am extins serviciile de radioterapie pentru pacienţii oncologici. De asemenea, a intrat în vigoare şi a putut să fie operaţionalizat Programul Naţional de Oncologie, care introduce testarea genetică şi terapia personalizată”, a declarat ministrul Sănătăţii.

    ”Vreau să înţelegeţi ceva, acest Plan de Control al Cancerului este un plan, nu este un document prin care noi aprobăm astăzi normele şi de mâine lucrurile se schimbe spre perfecţiune. E un plan care durează 5 ani, e un proces. Noi facem legislaţia care permite accesul mai bun al pacienţilor. Atunci când putem să realizăm lucrurile imediat, o facem, acces mai bun la terapie genetică, la radioterapie, la medicamente, dar constituirea unui nou sistem de tratament al pacienţilor oncologici, care integrează serviciile medicale, fie că discutăm despre copii sau adulţi, este un proces. Trebuie să pregătim resurse umane, trebuie să completăm dotarea”, a mai precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Ministrul a precizat că Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului va fi aplicat integral ”când putem să facem funcţionale toate structurile care tratează ierarhizat pacienţii oncologici”.

    ”E un parcurs, trebuie să pregătim medici, să dotăm spitale. M-aş fi bucurat dacă Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, aveau o baghetă magică şi dintr-o dată toate lucrurile se schimbau în România”, a completat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Rafila: Astăzi s-au adoptat două acte normative privind implementarea Planului Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului din România

    Normele la Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului din România reprezintă „o evoluție cât mai rapidă a accesului pacienţilor atât la măsuri de prevenţie, la detecţia precoce, la diagnostic şi la tratament şi, nu în ultimul rând, la paliaţie, pentru că România are, în continuare, un deficit serios în privinţa acordării serviciilor paliative, pentru cei aflaţi în boli terminale, dintre care mulţi sunt pacienţi oncologici”, a declarat, joi, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Guvernul a aprobat, joi, două acte normative privind implementarea Planului Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului din România.

    „Astăzi s-au adoptat două acte normative, în primul rând o Ordonanţă de urgenţă care a deblocat banii, ca să ne înţelegem, şi permite finanţarea unor activităţi care deja erau prevăzute în contractul cadru. În paralel, Guvernul României a aprobat o Hotărâre de Guvern privind programele de sănătate, inclusiv programul de oncologie”, a precizat prof. univ. Alexandru Rafila, după şedinţa de Guvern.

    Ministrul a menţionat că sunt câteva elemente „aduse practic la zi” şi „devin operaţionale multe dintre normele Planului Naţional de Control al Cancerului”.

    „E vorba de testările gratuite extinse, un pachet de testări gratuite extinse pentru diagnosticul şi monitorizarea cancerului. Operaţionalizarea banilor despre care vă spuneam că este deja la Casa Naţională de Asigurări Sănătate pentru testarea genetică şi aţi văzut care sunt tipurile de pacienţi oncologici care beneficiază de acest tip de testare şi implicit de tratamentul personalizat. Decontarea serviciilor de radioterapie avansată este o astfel de metodă, care protejează, dacă vreţi, pacientul oncologic şi oferă un beneficiu terapeutic superior, şi nu în ultimul rând (…) s-a creat un program pentru inovaţie, de fapt un fond pentru inovaţie, care, sigur, trebuie să aibă nişte principii de funcţionare şi mai ales de includere a diverselor tipuri de medicamente de care pot beneficia pacienţii mai repede faţă de metoda, să spunem, clasică de introducere a medicamentelor în listă. Deci practic şi românii vor avea acces la medicamente inovative, mult mai repede, iar pacienţii oncologici vor fi principalii beneficiari”, a precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    În şedinţa de Guvern au fost dezbătute, în primă lectură, „două hotărâri care completează acest pachet de norme, menţionând că acestea, probabil, vor fi intra în dezbatere şi în aprobare săptămâna viitoare”, a arătat ministrul.

    „Ele se referă la reorganizarea şi ierarhizarea reţelei de oncologie pe baze regionale, adică se referă la centrele de competenţă şi care oferă acces, dacă vreţi, integrat pacienţilor cu boli oncologice (…), dezvoltarea standardelor de calitate pentru serviciile acordate pacienţilor oncologici, un lucru foarte important, dezvoltarea de centre integrate de oncologie pediatrică şi, în sfârşit, traseul pacientului specific fiecărui tip de cancer. Nu este doar vorba despre o decizie administrativă, ci de un parcurs, pentru că noi, în perioada care a trecut, am făcut o evaluare a resurselor umane, a echipamentelor care există la fiecare unitate medicală, încât să ştim dacă realizăm această reţea de centre oncologice, ce tip de servicii poate oferi fiecare, unde putem să ajutăm, cum putem să completăm resursele umane în fiecare dintre aceste centre”, a explicat ministrul Rafila.

    Ministrul a subliniat că elemente deosebit de importante sunt legate de programele de screening pentru principalele patologii oncologice care beneficiază de o astfel de politică de sănătate.

    „E vorba despre col uterin şi cancerul mamar, le cunoaşte toată lumea, în plus, cancerul rectal, cel bronhopulmonar şi de prostată, dezvoltarea Registrului Naţional de Cancer. În momentul de faţă nu avem un astfel de Registru ca să putem să ne adaptăm politicile de sănătate. Există practic un singur Registru funcţional la Cluj, un Registru regional. Planul de dezvoltare a serviciilor paliative, vă spuneam că ne preocupă în cel mai înalt grad, oferirea acestor servicii care în momentul de faţă nu răspund nevoilor reale în România. Încurajăm şi măsura pe care a luat-o deja Ministerul Sănătăţii, împreună cu Casa Naţională Asigurări de Sănătate, să scoatem paturile care realizează servicii paliative din numărul total de paturi aprobate pentru România, încât să încurajăm înfiinţarea de astfel de centre”, a adăugat ministrul.

    O măsură mult aşteptată este acordarea de servicii psihologice pentru pacienţii oncologici, a mai spus ministrul.

    „Toate documentele tehnice care stau la baza acestor propuneri care au fost incluse în aceste proiecte de hotărâre de guvern, care a fost în prima lectură, sunt realizate, în mare parte din punct de vedere tehnic, de către experţii din Comisia de oncologie sau de către alte grupuri de lucru, dacă ne referim la îngrijirile paliative”, a mai precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Primăria Municipiului București: Reduceri de 50% la metrou pentru donatorii de sânge. Care sunt condițiile

    Primăria Capitalei va decide, vineri, încheierea unei convenţii cu Metrorex ce vizează decontarea cu 50% din valoarea titlurilor de călătorie eliberate celor care au donat sânge la o instituţie de profil din București.

    Cei ce vor beneficia de aceste facilități trebuie să locuiască sau să lucreze în Bucureşti, în baza actelor doveditoare, pentru o perioadă de o lună.

    Metrorex va elibera abonamente lunare la jumătate de preț pentru donatori şi va transmite lunar PMB factura fiscală aferentă acestora

    După ce Metrorex a adus în instanță autoritățile locale pentru plata sumelor restante aferente acestor abonamente eliberate începând cu ianuarie 2014, Curtea de Apel a dispus, la începutul anului trecut că decontarea cheltuielilor de transport în comun trebuie realizată din bugetul Municipiul Bucureşt pe care l-au obligat la plata sumelor solicitate de compania de transport, a penalităţilor şi cheltuielilor de judecată.

    „Pentru ca Municipiul Bucureşti să îndeplinească obligaţia de decontare şi pe viitor, astfel încât să nu mai fie acţionat în instanţă şi să fie obligat şi la plata penalităţilor şi cheltuielilor de judecată, este necesar să se stabilească o procedură între cele două instituţii, cu privire la transmiterea documentelor justificative necesare efectuării plăţii”, se menționează în proiect.

    Aplicație mobilă destinată persoanelor cu dizabilități din centre rezidențiale sau spitale de psihiatrie

    Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice – organizație neguvernamentală de drepturile omului, au dezvoltat în cadrul proiectului „AdaptJust” o aplicație mobilă destinată persoanelor cu dizabilități închise în centre rezidențiale, unități medico-sociale și secții sau spitale de psihiatrie, denumită ,,Ceasul bun” ce permite ca utilizatorul să înregistreze o plângere în nume propriu sau al altei persoane; reclamaţiile înregistrate se transmit automat către instituţiile relevante.

    Proiectul beneficiază de un grant oferit de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, obiectivul fiind de a facilita accesul la Justiţie al persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi/sau cu probleme de sănătate mintală.

    Aplicaţia include şi o zonă de resurse educative cu informaţii detaliate despre diferite tipuri de abuzuri, cât şi numere de apelare rapidă în caz de urgenţă.

    Potrivit unui comunicat, platforma este concepută pe baza nevoilor specifice ale interacţiunii digitale pentru o gamă largă de dizabilităţi; are integrate funcţii precum speech-to-text, care transformă vocea utilizatorului în text, screenreading – citirea ecranului pentru persoanele cu deficienţe de vedere, iar acţiunile şi ecranele aplicaţiei sunt dezvoltate astfel încât să fie evitaţi factorii declanşatori, un detaliu esenţial pentru persoanele cu epilepsie, de exemplu.

    Code for Romania va asigura mentenanţa şi dezvoltarea continuă a aplicaţiei, care poate fi descărcată gratuit din AppStore sau PlayStore.

    Festivitatea de absolvire a promoției 2023 UMF „Iuliu Hațieganu”: Mesajul profund transmis de dr. Tudor Codreanu (VIDEO)

    Protocol devenit tradiție: în fiecare an, la festivitatea de absolvire, UMF „Iuliu Hațieganu” invită un absolvent de excepție al universității clujene.
    În acest an a venit pentru a fi alături de noua generație de medici români, tocmai din Australia, dr. Tudor Codreanu, pentru a le adresa în persoană, mesajul său pentru #promoția2023.
    Dr. Tudor Codreanu a absolvit Facultatea de Medicină în anul 1993 iar în 1999 și-a început cariera în medicină de urgență în Scoția, devenind Șeful secției de profil a Spitalului Dr. Gray’s din Elgin. În paralel, a obținut specializarea în medicina dezastrelor la Università degli Studi del Piemonte Orientale din Italia, urmată de un doctorat în acest domeniu la The University of Western Australia. Din 2009, locuieşte în Australia, unde și-a continuat cariera în medicină de urgență dar și în cea a dezastrelor.
    În timpul pandemiei a fost numit comandant al Centrului de Coordonare a Incidentelor în Australia de Vest, adaugând și funcţia de comandant al Diviziei de Asistenţă medicală de urgenţă în regiunea Pacificului de Sud-Est pentru misiuni complexe, Australia de Vest.
    A fost primul australian care s-a urcat la bordul vasului Diamond Princess în Yokohama (Japonia) de unde a condus repatrierea a 200 de australieni și mai apoi a organizat și supravegheat carantina lor în Darwin, Northern Territory.
    În noiembrie 2022, a fost numit director al nou înființatei Disaster Management and Response Division din Ministerul Sănătății, misiune despre care Tudor Codreanu menționează: „Rolul este foarte simplu – de a pregăti un stat de zece ori mai mare decât Marea Britanie, dar în care trăiesc numai 2,5 milioane de suflete, pentru orice dezastru.”
    „Medicina nu este doar un loc de muncă, este o vocație a cărei chemare ați simțit-o cu mult înainte să intrați în primul laborator de anatomie. Medicina și Farmacia cer un angajament pe tot parcursul vieții.
    Drumul pe care îl aveți în față nu este deloc ușor, ziua nu se termină la 05 p.m. și vă mai spun un secret: dacă în timpul sesiunii ați simțit că nu sunt destule ore într-o zi, de azi începând veți simți astfel în fiecare zi iar faptul că nu mai am păr pe car vă poate da un indiciu…
    Chiar dacă azi sărbătoriți terminarea facultății, veți continua să studiați știința medicală o viață întreagă: vă rog să căutați oportunități de educație continuă și dezvoltare profesională, să fiți la curent cu tot ce este nou, cu tot ce este progres medical. Medicina evoluează constant și este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să rămânem actuali și informați”  – le-a transmis specialistul, tinerilor medici.

    Guvernul aprobă programe naționale pentru dotarea cu echipamente a cabinetelor medicilor de familie

    Guvernul va aproba patru programe naţionale pentru dotarea cu echipamente a cabinetelor medicilor de familie, cabinetelor de planificare familială, precum și a centrelor comunitare integrate, a declarat, premierul Marcel Ciolacu.

    „Aprobăm astăzi patru programe naţionale prin care dotăm cu echipamente cabinetele medicilor de familie, cabinetele de planificare familială şi centre comunitare integrate. Utilăm unităţi mobile de terapie intensivă pentru nou-născuţi şi unităţi mobile de screening pentru cancer. Toate cu fonduri din PNRR”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de Guvern.

    De asemenea, Guvernul va aproba, în ședința de joi, o ordonanţă şi o hotărâre prin care se deblochează finanţarea serviciilor de diagnostic genetic şi tratament personalizat pentru pacienţii oncologici.

    „Astăzi încheiem o etapă importantă şi aşteptată odată cu elaborarea normelor Planului naţional de control al cancerului. Aprobăm o ordonanţă şi o hotărâre de Guvern care includ programul de oncologie prin care deblocăm finanţarea serviciilor de diagnostic genetic şi tratament personalizat, asigurând astfel acces la radioterapia de ultimă generaţie pentru toţi pacienţii oncologici. Practic, toţi bolnavii de cancer sunt incluşi acum în noile programe de diagnostic şi tratament”, a precizat Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.

    Dr. Cristina Cornoiu: Terapia PRP (Platelet Rich Plasma) și indicațiile sale în tratarea afecțiunilor din domeniul obstetrică și ginecologie

    Terapia PRP (Platelet Rich Plasma – plasmă bogată în trombocite) face parte din tehnicile medicinei regenerative, cu aplicații în multiple domenii ale medicinei: în ortopedie (în tratamentul leziunilor musculoscheletale), în dermatologie (în tratamente de rejuvenare a pielii, în tratamentul cicatricilor și alopeciei – căderii părului) și, nu în ultimul rând, în ginecologie și în obstetrică, dar și în specialități de proximitate, precum uroginecologia sau medicina reproductivă.
    Cum se obține plasma terapeutică
    Metoda PRP utilizează în scop terapeutic plasma proprie fiecărei paciente. Plasma este foarte bogată în factori de creștere și în trombocite, care stimulează regenerarea și repararea țesuturilor, precum și producerea locală de colagen – principala proteină structurală care se găsește în spațiul extracelular în diverse țesuturi conjunctive animale.
    Plasma necesară în cadrul terapiei PRP se obține prin recoltare de sânge periferic în recipiente speciale. Ulterior, urmând un anumit protocol, se produce concentrarea trombocitelor și activarea factorilor de creștere extrași, ce vor fi separați prin centrifugare și apoi injectați în zona vizată pentru tratament.
    Procedura se realizează cu cremă anestezică și, în 90% din cazuri, pacienta nu simte niciun disconfort. Înainte de efectuarea terapiei PRP sunt necesare analize de sânge / culturi de col uterin / consult ginecologic complet, asociat unei ecografii transvaginale, astfel încât să se realizeze o evaluare amănunțită și un tratament în limite de siguranță.

    Afecțiuni din domeniul obstetrică și ginecologie în care se recomandă terapia PRP

    Injectarea de plasmă bogată în trombocite și factori de creștere se poate realiza în scop terapeutic și / sau în scop de rejuvenare locală, în cazul unor probleme de obstetrică și ginecologie, precum:
    • vulvovaginite recidivante;
    • uscăciune vulvovaginală;
    • atrofie vaginală – sindrom caracterizat prin modificări atrofice (regresive) ale mucoasei vaginale, de obicei secundare unui deficit de estrogeni;
    • cicatrici postoperatorii după cezariană / post-naștere spontană;
    • infertilitate;
    • dispareunie – durere survenită la femeie în timpul raporturilor sexuale;
    • vaginism – afecțiune caracterizată printr-o contractură spasmodică involuntară a mușchilor vaginali și perivaginali în momentul penetrării penisului în vagin, astfel încât penetrarea devine imposibilă sau dureroasă;
    • laxitate vaginală;
    • lipsa orgasmului.
    Numărul de ședințe de terapie PRP recomandat diferă în funcție de patologie și, uneori, de la un caz la altul. Pentru rejuvenare locală, tratamentul standard presupune trei ședințe, câte o ședință la un interval de patru-șase săptămâni. Tratamentul de revenire, pentru împrospătarea efectului obținut, se poate face după 6 luni, maximum un an. Însă, dat fiind faptul că procedura terapeutică se folosește pentru numeroase patologii, indicațiile sunt adaptate de medic în funcție de nevoile fiecărei persoane care a apelat la PRP.

    Procedură sigură, lipsită de efecte secundare

    Terapia PRP este un tratament natural, perfect adaptat organismului. Pentru că terapia PRP folosește doar sângele persoanei care va fi tratată, fără a adăuga vreo altă substanță, poate fi considerată o procedură sigură și fără riscuri asociate, dacă se respectă toate celelalte măsuri de precauție.

    Contraindicații ale terapiei PRP

    Nu este permisă terapia femeilor care se regăsesc în cel puțin una dintre următoarele situații:
    • au o sângerare vaginală de cauză necunoscută;
    • au fost diagnosticate cu neoplazii vulvovaginale și / sau utero-ovariene;
    • sunt însărcinate;
    • au leziuni dermice vulvovaginale;
    • au infecții cu transmitere pe cale sexuală;
    • au infecții ale tractului urinar;
    • suferă de o afecțiune hematologică;
    • se confruntă cu boli autoimune;
    • urmează tratamente cu anticoagulante (cu aspirină sau cu derivate ale acesteia).
    Persoanele care doresc să beneficieze de efectele terapiei PRP trebuie să se pregătească pentru procedură și să aibă în vedere o pauză ulterioară acesteia – o săptămână înainte de tratament și o săptămână după tratament – întrerupând administrarea oricărui medicament din clasele de corticosteroizi sau de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofen. De asemenea, trebuie întrerupt orice tratament cu antiagregante plachetare (aspirină), cu antibiotice sau cu suplimente alimentare (multivitamine, ulei de pește etc.) și se va opri administrarea oricărei medicații pe cale vaginală. Oricare dintre acestea ar putea influența negativ procesul care se dorește a fi activat prin intermediul terapiei PRP.
    Această metodă a devenit din ce în ce mai utilizată și în România pentru tratamentul afecțiunilor din sfera obstetricii și ginecologiei.
    (Material informativ realizat de dr. Cristina Cornoiu – medic specialist medicină de familie, Cabinet Planificare familială, Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu)
    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.