Un al doilea vaccin pentru prevenirea malariei, disponibil din 2024 în unele ţări africane, recomandat de OMS
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a recomandat un al doilea vaccin pentru prevenirea malariei, o boală periculoasă răspândită de unii ţânţari.
„În urmă cu aproape doi ani, OMS a recomandat utilizarea pe scară largă a primului vaccin din lume împotriva malariei, numit RTS,S”, a declarat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, transmite Reuters, citată de Agerpres.
„Îmi face o mare plăcere să anunţ că OMS recomandă un al doilea vaccin, numit R21/Matrix-M, pentru prevenirea malariei la copiii cu risc de îmbolnăvire”, a spus directorul OMS.
R21/Matrix-M, dezvoltat de Universitatea Oxford din Marea Britanie, urmează să fie lansat în unele state africane la începutul anului 2024 şi va fi disponibil şi în alte ţări la jumătatea aceluiaşi an, a precizat Tedros Adhanom Ghebreyesus, adăugând că dozele vor avea costuri cuprinse între 2 şi 4 dolari.
Premiul Nobel pentru medicină 2023: Katalin Kariko și Drew Weissman, laureați pentru vaccinurile ARN mesager împotriva COVID-19
sursa foto: www.nobelprize.org
Katalin Kariko și Drew Weissman sunt câștigătorii premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2023, pentru dezvoltarea vaccinurilor ARN mesager împotriva COVID-19.
Cei doi sunt laureații din acest an ai premiului Nobel „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel.
Katalin Kariko s-a născut în 1955 în oraşul Szolnok din Ungaria. Şi-a luat doctoratul la Universitatea Szeged în 1982 şi a făcut studii post-doctorale la Academia Ungară de Ştiinţe din Szeged până în 1985. A coordonat apoi cercetări post-doctorale în Statele Unite, la Temple University din Philadelphia şi University of Health Science din Bethesda. În 1989, a devenit profesor-asistent la Universitatea Philadelphia, unde a rămas până în 2013. Apoi, a fost numită în funcţiile de vicepreşedinte şi vicepreşedinte-senior la BioNTech RNA Pharmaceuticals. Din 2021, este profesoară la Universitatea din Szeged şi profesor-asistent la Perelman School of Medicine din cadrul Universităţii Pennsylvania.
Drew Weissman s-a născut în 1959 în oraşul Lexington din statul american Massachusetts. A obţinut diploma de doctor la Universitatea Boston în 1987. Şi-a făcut pregătirea în studii clinice la Beth Israel Deaconess Medical Center din cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii Harvard şi a realizat cercetări post-doctorale la National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite. În 1997, Drew Weissman a înfiinţat un grup de cercetare la Perelman School of Medicine din cadrul Universităţii Pennsylvania. El este profesor în cercetări asupra vaccinurilor şi directorul Penn Institute for RNA Innovations.
În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).
Premiul Nobel pentru Medicină dă startul în mod tradiţional seriei de anunţuri anuale ale celor mai prestigioase premii din lume, la începutul lunii octombrie.
Marţi şi miercuri vor fi anunţate premiile Nobel pentru fizică, respectiv chimie, în timp ce joi şi vineri, vor fi anunţaţi câştigătorii distincţiilor pentru literatură, respectiv pace. Ultimul premiu, cel pentru economie, va fi anunţat săptămâna viitoare, pe 9 octombrie, acesta nefiind însă bazat pe ultima dorinţă a celui care a iniţiat aceste premii, magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896).
Anul trecut, paleogeneticianul suedez Svante Pääbo a fost desemnat laureatul premiului Nobel pentru medicină pentru „descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană”.
Rafila: Avem doar un an la dispoziţie în care trebuie să pregătim profesori de biologie pentru a preda „Educaţia pentru sănătate”
Educaţia pentru sănătate trebuie sprijinită de specialişti, dar predată de profesori, a declarat, luni, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila. „Avem doar un an la dispoziţie în care trebuie să pregătim profesori de biologie, diriginţi pentru modulele din învăţământul primar, gimnazial şi licea”, a precizat minsitrul.
„Cred că asta este soluţia corectă. În anul 2002, a fost lansat Programul ‘Educaţie pentru sănătate’ în şcoala românească, dar de 21 de ani a rămas facultativ şi doar 5% dintre părinţii îşi trimit copiii la „Educaţie pentru sănătate”. Lucrul acesta a nu este deloc în regulă. Vedeţi, acum avem foarte multe provocări, consumul de substanţe psihoactive, consumul de droguri este una dintre ele. Dacă copilul învaţă încă din primii ani de educaţie în şcoală că acest consum este profund nociv şi îi va afecta viaţa în mod iremediabil, cu siguranţă, nu vom avea aceleaşi probleme”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, după ce a participat la deschiderea anului universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”din București.
Minsitrul a subliniat că, prin acest program, nu va putea fi eradicat consumul de droguri, „dar, cu siguranţă, un copil informat încă din primii ani referitor la nocivitatea consumului de droguri, la ce fel de riscuri este supus, va fi mult mai reticent”.
„Putem să-l învăţăm să fie suficient de abil încât să evite capcanele prin care traficanţii încearcă să-l atragă. Lucrurile astea se pot dobândi în şcoală, sigur, ca multe alte lucruri, începând cu deprinderi igienice, stilul de viaţă sănătos, mişcarea, educaţia fizică. Avem datoria către copiii noştri să facem acest lucru, iar opinia mea este că putem, anul viitor, să începem această activitate în mod sistematic printr-o disciplină curriculară care să fie prezentă la toate ciclurile de învăţământ, fără să aglomereze în mod excesiv programul elevilor, fără să mergem cu elemente coerciţie, ci cu elemente de educaţie şi de convingere. Sunt convins că şi părinţii, în marea lor majoritate, vor îmbrăţişa acest lucru. Noi am mai semnat un protocol cu Patriarhia Română care sprijină aceste demersuri ale Ministerului Sănătăţii”, a explicat ministrul Sănătății.
Ministrul Sănătății: Respingem total testarea antidrog în masă a elevilor
Respingem total testarea antdrog în masă a elevilor, a declarat, luni, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila. „Testarea trebuie făcută cu acceptul şi la solicitarea părintelui, cu acceptul elevului. Trebuie să existe consiliere psihologică înainte de testare şi după testare, dacă este pozitivă”, a precizat ministrul.
„Am făcut un grup tehnic cu specialişti la Ministerul Sănătăţii. Am primit de curând concluziile acestui grup şi opinia specialiştilor este ca testarea să se facă într-un centru specializat. Rămâne de văzut cum o punem în aplicare. (…) Au avut un punct de vedere medical şi aş vrea să-l respectăm. (…) Un lucru trebuie să fie foarte clar: respingem total screening-ul elevilor, adică testarea masă a elevilor. Testarea trebuie făcută cu acceptul şi la solicitarea părintelui, cu acceptul elevului. Trebuie să existe consiliere psihologică înainte de testare şi după testare, dacă este pozitivă. O să descriem şi parcursul, din punct de vedere medical, al unui copil, al unui adolescent care a consumat droguri, pentru că el poate avea nevoie de o asistenţă medicală de urgenţă dacă este vorba de faza acută a intoxicaţiei, fie de o activitate medicală împotriva adicţiei”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, după ce a participat la deschiderea anului universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din București.
Acţiunile Ministerului Sănătăţii trebuie integrate cu cele ale Ministerului Afacerilor Interne, pentru că prevenirea consumului de droguri are drept componentă extrem de importantă combaterea traficului de droguri, care afectează România, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări din Uniunea Europeană, a arătat ministrul.
Potrivit ministrului, un tânăr care consumă droguri este depistat „în primul rând” de părinte, „pentru că el poate să observe modificările de comportament”. „Poate că reticenţa unora dintre părinţi să îşi ducă copilul la testare, la tratament medical este legată de lipsa unui sistem de agregat şi suficient de extins la nivel naţional”, a adăugat minsitrul Sănătății.
În opinia sa, trebuie găsită o soluţie pentru ca Agenţia Naţională Antidrog să aibă cel puţin în fiecare judeţ câte o filială, „câte un centru specializat nu numai pentru adulţi, ci şi pentru copii şi pentru adolescenţi, pentru că ei sunt cei mai vulnerabili, fiind mai uşor influenţabili dacă nu au avut informaţia la şcoală sau în familie legată de respingerea consumului de droguri”.
„Asistăm la o situaţie care durează de foarte mulţi ani şi acum vrem să rezolvăm problema în 24 de ore. Problemele pe care le rezolvăm în 24 de ore sau într-o săptămână reflectă doar reactivitate, nu reflectă seriozitatea construcţiei unui sistem care să vină în întâmpinarea cerinţelor cetăţenilor. Eu prefer cea de-a doua variantă – a construcţiei unui sistem. Există şi acum posibilitatea testării la spitale unde există secţii de toxicologie, dar asta nu rezolvă problema. Problema consumului de droguri nu se rezolvă prin testare – testarea este doar un element care evidenţiază o intoxicaţie care poate să fie acută sau cronică, care are nevoie de asistenţă medicală. Problema consumului de droguri se poate rezolva prin educaţie şi prin combaterea traficului de droguri, Astea sunt elementele de bază care previn consumul”, a arătat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
Conform ministrului, există un raport preliminar referitor la fentanil după verificarea a 500 de farmacii, care va fi dat publicităţii.
Buzău: 200 elevi depistați, chiar la început de an școlar, cu păduchi, scabie sau infecții
Peste 200 copii au fost depistaţi cu boli infecto-contagioase după triajul epidemiologic organizat cu ocazia începerii noului an şcolar, informează Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Buzău; cele mai des întâlnire afecţiuni au fost anginele, pediculoza (infestarea cu păduchi) sau scabia.
La nivelul judeţului sunt înregistrate aproximativ 480 unităţi de învăţământ publice şi private, inclusiv unităţi conexe şi creşe unde inspectorii de sănătate publică au efectuat anchete epidemiologice, potrivit calendarului de activităţi organizate la început de an şcolar:
„Ca urmare a solicitării datelor privind triajul epidemiologic efectuat la începutul anului şcolar vă informăm că personalul medical efectuează zilnic triajul epidemiologic în unităţile de învăţământ cu grupe de nivel antepreşcolar şi/sau preşcolar prelungit şi după vacanţele şcolare, în unităţile de învăţământ preuniversitar.
La începutul noului an şcolar 2023 – 2024, în judeţul Buzău s-a făcut triajul epidemiologic pentru 29.441 copii şi tineri din mediul urban şi 16.284 din mediul rural. Incidenţa bolilor infecţioase în colectivităţile de copii şi tineri buzoiene a fost de 0.45% asemănătoare cu cea înregistrată la începerea anului şcolar 2022 – 2023.
În mediul urban au fost depistaţi 86 de copii cu boli infecto-contagioase, ceea ce reprezintă o incidenţă de 0,3%, iar în mediul rural au fost depistaţi 122 copii bolnavi, cu o incidenţă a bolilor transmisibile de 0,7% „, a transmis DSP Buzău, citat de Agerpres.
Persoanele depistate cu boli contagioase au fost izolate la domiciliu
„Copiii depistaţi cu afecţiuni contagioase au fost izolaţi la domiciliu, trataţi de medicii de familie, revenind în colectivitate cu aviz epidemiologic, după vindecare. Structura morbidităţii este asemănătoare cu cea a anului anterior, pe primele locuri fiind anginele, pediculoza, urmate de alte boli contagioase, scabia şi micozele. Nu au fost depistate cazuri de angină streptococică, gripă, rujeolă, varicelă, scarlatină, boala diareică acută, meningită, encefalită”, a transmis DSP Buzău.
SUUB, organizator al conferinței internaționale „Strategia regională de răspuns medical ca parte a managementului dezastrelor în caz de urgență radioactivă cauzată de războiul din Ucraina”


„Oferind șansa de a-i ajuta pe pacienții cu encefalită autoimună, ne propunem să onorăm memoria Teodorei, care a pierdut lupta cu această boală în 2017. Sperăm să putem duce mai departe măcar o fracțiune din bunătatea, dorința de a ajuta și dragostea de oameni pe care Teodora le-a răspândit în jurul ei.