27.5 C
București
vineri, septembrie 4, 2026
More

    Medicamentele expirate sau nefolosite vor putea fi colectate la spitalele publice sau private

    Pe ambalajul medicamentelor expirate sau neutilizate colectate – considerate deşeuri periculoase, potrivit noilor prevederi – va trebui menţionat: „Medicamentele expirate şi/sau neutilizate trebuie returnate la spitale publice sau private”.

    Preşedintele României a promulgat recent completările la Legea privind reforma în sănătăţii privind gestionarea medicamentelor expirate sau nefolosite; astfel,medicamentele expirate sau neutilizate provenite de la populaţie vor fi colectate la spitale publice sau private, care sunt obligate să le primească în scopul eliminării lor finale.

    Costurile acestor activități derulate de spitalele publice sau private sunt asigurate de la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătăţii, către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; metodologia se stabileşte prin norme aprobate prin ordin al ministrului.

    Ministerul Sănătății vrea extinderea centrelor de sănătate mintală în toate județele țării

    Conform datelor INSP, în România, prevalența tulburărilor mintale și de comportament aproape s-a dublat în ultimii zece ani, ajungând de la 1.566 cazuri diagnosticate/100.000 locuitori în anul 2012 și la 2.890cazuri /100.000 locuitori în anul 2021. În plus, prevalența bolilor psihice (reprezentând doar o parte a tulburărilor mintale și de comportament) a crescut de șase ori în ultimii zece ani, ajungând de la 218,3 cazuri la suta de mii de locuitori în anul 2012, la 1.303,5 cazuri la suta de mii de locuitori în anul 2021.
    10 octombrie – Ziua Mondială a Sănătății Mintale: în context, Ministerul Sănătății a organizat o masă rotundă cu tema “Serviciile de Sănătate Mintală, actualități și direcții strategice de dezvoltare”, o oportunitate care a adus împreună experți, profesioniști și persoane interesate să discute despre provocările și soluțiile în domeniul sănătății mintale. În cadrul evenimentului, s-a anunțat intenția de extindere a reţelei centrelor de sănătate mintală în fiecare judeţ al ţării, fapte care ar facilita accesul la consiliere psihologică şi tratament medical, fără stigmatizare, continuarea reformei legislaţiei în vigoare precum şi dezvoltarea de noi programe de psihiatrie.
    „Una dintre propunerile colegilor mei a fost să avem o Cartă Albă a Sănătății Mintale în România, care să conțină principii de neabătut, bune practici în sănătatea mintală, drepturile pacienților și ale medicilor și, astfel, să ne angajăm ferm că ele vor fi respectate. E vorba de o foaie de parcurs în domeniul sănătății mintale pe care m-aș bucura să o construim împreună, pentru că trebuie să existe o astfel de gândire integrată” a declarat ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
    „Domeniul Sănătății Mintale, neglijat în ultimii 20 de ani, a revenit în atenția publicului, mai ales în contextul pandemiei dar și a consumului îngrijorător de droguri” – menționează Ministerul Sănătății într-o informare publică.
    „Lipsa de informare și educație determină unele persoane să considere consumatorul de droguri un delicvent. De fapt, acesta este un om bolnav, care are nevoie de ajutor și de sprijin. Discutăm despre oameni care au o patologie și care au nevoie de vindecare, de recuperare și, foarte important, de reinserție socială” – a adăugat oficialul.

    Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu”: „Chirurgia coloanei vertebrale la copii”, conferință medicală cu participare internațională

    Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu” a fost gazda conferinței „Chirurgia coloanei vertebrale la copii”, eveniment la care au participat medici din cadrul unității sanitare administrate de Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), precum și de la alte spitale de stat și private din București – „Marie Curie”, „Grigore Alexandrescu” și Monza.
    Invitatul special al conferinței a fost prof. dr. Michael Ruf, renumit chirurg german cu peste 20 de ani de experiență în tratarea diferitelor afecțiuni ale coloanei vertebrale la copii, inclusiv deformări, tumori și afecțiuni degenerative; expertiza sa în ceea ce privește chirurgia coloanei este recunoscută la nivel european, intervențiile sale având o rată ridicată de succes. Din 2014, este șeful Centrului de chirurgie spinală, ortopedie și traumatologie din cadrul Clinicii SRH Karlsbad-Langensteinbach.
    „Este practic un schimb de experiență între noi și colegii noștri din Germania. Chirurgia coloanei la copil e un domeniu hiperspecializat și atunci cazurile foarte dificile cu greu își găsesc o soluție, chiar și în străinătate. Am găsit de cuviință că nu ar strica să avem o conferință pe teme de chirurgie a coloanei cu o echipă care e destul de avansată, echipa de la Clinica Karlsbad din Germania. Ca și performanță aceasta echipă este una dintre cele mai bune din Europa” – a transmis dr. Costel Vlad, medic primar Ortopedie, director medical Spitalul de Copii Dr. Victor Gomoiu.

    Chirurgia coloanei vertebrale la copii, o specialitate deosebit de importantă

    La Spitalul Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu se realizează anual peste 3.000 operații, dintre care aproximativ 10% vizează sfera neuromusculară, chirurgia coloanei vertebrale, tumorile, precum și alte patologii ortopedice.
    Specialitatea medicală amintită este cu atât mai importantă în condițiile în care afecțiunile de acest tip pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării celor mici și calității vieții lor pe termen lung:
    „Noi în spitalul Gomoiu am parcurs o bună bucată de drum în această direcție a chirurgiei coloanei. Dar pe măsură ce avansăm, întâlnim cazuri din ce în ce mai dificile. Operăm mulți pacienți cu patologie neuromusculară, pacienții noștri se prezintă târziu la medic, unii părinți refuză în mod conștient intervențiile salvatoare. Pentru noi, cei mai dificili pacienți sunt cei neuromusculari, pentru că sunt extrem de fragili din punct de vedere biologic și, în general, au deformări grave, ceea ce face dificilă și intervenția în sine” – precizează dr. Costel Vlad, Spitalul de Copii Dr. Victor Gomoiu.

    Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iași: Noi echipamente de ultimă generație pentru intervenții chirurgicale de precizie și diagnostice avansate

    Ministerul Sănătății anunță alocarea sumei de 5.899.000 lei pentru Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iași, în sprijinul neuroexcelenței, ceea ce va permite instituției să achiziționeze tehnică medicală de ultimă generație necesară unor intervenții chirurgicale de precizie și diagnostice avansate.

    „Echipamentele de ultimă generație vor salva sute de vieți și vor permite echipei medicale din Iași să atingă noi performanțe în tratamentul afecțiunilor neurochirurgicale. Aceste instrumente avansate vor asigura precizia necesară în timpul intervențiilor chirurgicale complexe și vor facilita diagnosticul precoce al afecțiunilor cerebrale, ceea ce va crește șansele de recuperare ale pacienților” – precizează reprezentanții spitalului.
    Astfel, până la sfârșitul anului, instituția va beneficia de următoarele echipamente de ultimă generație:
    • Două Aparate C-ARM 3D compatibile cu robotul Mazor X
    • Un ecograf performant, de ultimă generație
    • Un sistem computer tomograf cu 125 de slice-uri
    • Un aparat de radiologie fix digital
    „Conducerea Spitalului Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iași, personalul medical, dar si pacienții unității medicale aduc sincere mulțumiri Ministrului Sănătății, Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, pentru încrederea acordată specialiștilor neurochirurgi și pentru susținerea fără precedent a neuroexcelenței. Această investiție nu doar că aduce tehnică avansată în sistemul medical, ci și speranță și promite un viitor mai luminos pentru cei afectați de afecțiuni neurologice în România.

    Cu astfel de investiții, se deschide o nouă eră în medicina din Iași și în întreaga țară, în care salvarea de vieți și îmbunătățirea calității tratamentelor devin priorități absolute. Investiția marchează un pas semnificativ în evoluția medicinei românești și promite un viitor mai sănătos și mai fericit pentru toți cetățenii” – transmite conducerea instituției într-un comunicat.

    Foto: Facebook/ Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iași – Pagina Oficială

    Un bebeluș de doar două luni, decedat după ce s-a infectat cu SARS-CoV-2. Copilul avea comorbidități

    Un bebeluș de doar două luni, din județul Covasna, a murit din cauza COVID-19. Potrivit Ministerului Sănătății, bebelușul avea comorbidități.

    În ultima săptămână, în România au fost înregistrate 9.719 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19).

    În intervalul 02.10.2023 (10:00) – 08.10.2023 (10:00) au fost raportate de către INSP 37 decese (22 bărbați și 15 femei).

    Decesele au fost înregistrate: 1 la categoria de vârstă 0-9 ani (bebelușul de două luni, din județul Covasna), 1 la categoria de vârstă 40-49 de ani, 3 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 7 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 13 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 12 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Dintre pacienții decedați, 36 prezentau comorbidități, iar 8 erau vaccinați.

    De la începutul pandemiei, 68.409 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

     

    37 decese la pacienți cu COVID-19, în ultima săptămână. Peste 1.200 de persoane, internat în unități sanitare de profil

    Ministerul Sănătății informează că, în intervalul 02 – 08 octombrie, au fost înregistrate 9.719 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19). 3.474 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Până în prezent, pe teritoriul României, au fost înregistrate 3.478.091 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

    Incidența înregistrată la 14 zile este de 1.08.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 317 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Peste 1.200 de pacienți, internați în unități sanitare de profil 

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 în prezent este de 1.217. De asemenea, la ATI, sunt internate 75 persoane.

    Din totalul pacienților internați în prezent, 176 sunt minori, aceștia fiind internați în secții.

    Până astăzi, 68.409 persoane diagnosticate cu infecție cu Sars-CoV-2 au decedat.

    37 decese, în ultima săptămână

    În intervalul 02.10.2023 (10:00) – 08.10.2023 (10:00) au fost raportate de către INSP 37 decese (22 bărbați și 15 femei).

    Decesele au fost înregistrate: 1 la categoria de vârstă 0-9 ani, 1 la categoria de vârstă 40-49 de ani, 3 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 7 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 13 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 12 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Dintre pacienții decedați, 36 prezentau comorbidități, iar 8 erau vaccinați.

    În intervalul 02 – 08 octombrie 2023 au fost efectuate 3.800 teste RT-PCR și 47.963 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.941.202 teste RT-PCR și 14.169.728 teste rapide antigenice.

    UNICEF: Set de recomandări pentru îmbunătăţirea sănătăţii mintale în cazul copiilor din România

    Potrivit datelor UNICEF, aproximativ 22.000 copii şi adolescenţi trăiesc în România cu un diagnostic de boală mintală, iar mulţi alţii se confruntă cu dificultăţi de  emoţionale, cognitive sau de dezvoltare; de-asemenea, un număr mult mai mare de persoane cu nevoi psiho-emoţionale nu sunt diagnosticate şi nu beneficiază de tratament şi de îngrijiri adecvate.

    Conform sursei citate, sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor români este mult mai afectată decât cea a copiilor din alte ţări: 33% dintre adolescenţii cu vârste între 11 şi 15 ani se simt trişti de mai multe ori pe săptămână, faţă de o medie de 13% în cele 45 de ţări incluse într-un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Printre cele mai frecvente tulburări psihice diagnosticate în ultimii ani în rândul tinerilor români se numără tulburările de conduită (24,19%), hiperactivitate (22,65%), tulburările de anxietate (19,23%), tulburările din spectrul autist (14,47%), episod depresiv (9,14%), tulburări de ataşament (4,3%), fobia şcolară (3,1%) sau tulburările de comportament alimentar (2,88%).

    Recomandările experților UNICEF referitoare la România

    UNICEF a elaborat un set de recomandări pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor din țară din perspectiva sănătăţii mintală, printre acestea vizându-se și insuficiența datelor statistice privind sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor care determină lipsa unor măsuri adecvate.

    Speciliștii UNICEF sugerează ca serviciile de sănătate mintală pentru copiii vulnerabili să fie asigurate prin finanţarea serviciilor de e-medicină, e-consiliere, e-terapie sau cabinete mobile de sănătate mintală. Alte recomandări se referă la şcolile care nu au programe de promovare a sănătăţii mintale în condițiile în care implementarea programelor de psiho-educaţie pentru copii şi adolescenţi ar avea un potenţial transformator pentru întreaga comunitate. De asemenea, ar fi necesară introducerea de conţinuturi psiho-educaţionale la fiecare nivel educaţional şi dezvoltarea acestora pentru a include metode non-formale, într-o manieră acceptabilă pentru copii şi în conformitate cu nevoile lor curente iar cadrele didactice ar trebui să aibă competența necesară pentru a disemina conţinutul psiho-educaţional în şcoli.

    Alergarea poate funcţiona mai bine decât medicamentele împotriva depresiei, în unele cazuri, potrivit unui nou studiu

    Exerciţiile fizice au fost considerate ani la rând de către medici drept un „antidepresiv natural”, lucru confirmat recent de un nou studiu.

    Concluzia vine după o cercetare desfăşurată timp de patru luni, care a analizat impactul practicării alergării asupra anxietăţii şi depresiei în comparaţie cu un antidepresiv obişnuit, relatează UPI, citată de Agerpres.

    Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) acţionează prin creşterea nivelului de serotonină, un neurotransmiţător care reprezintă un factor esenţial în ceea ce priveşte reglarea stării de spirit, dar şi în cazul depresiei şi anxietăţii.

    În rândul a 140 de pacienţi cu depresie, cei care au practicat sesiuni de alergare în grup – două sau trei alergări de 45 de minute pe săptămână – nivelul de depresie a scăzut comparativ cu persoanele care au luat escitalopram, un medicament care aparţine clasei inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei.

    În plus, cei care şi-au tratat depresia cu exerciţii fizice au beneficiat de o recompensă suplimentară, cu îmbunătăţiri observate de asemenea la nivelul sănătăţii fizice. Acest grup „a slăbit, şi-a îmbunătăţit forma fizică şi şi-a redus ritmul cardiac şi tensiunea arterială”, a declarat autoarea studiului, Brenda Penninx. În cazul grupului care a luat medicamente nu au fost observate aceste beneficii.

    Brenda Penninx, profesor de epidemiologie psihiatrică şi vicepreşedinte al departamentului de psihiatrie de la Centrul Medical al Universităţii din Amsterdam, Ţările de Jos, şi-a prezentat concluziile în acest weekend la congresul Colegiului European de Neuropsihofarmacologie (ECNP). Studiul a fost publicat la începutul anului în Journal of Affective Disorders.

    Rezultatele cercetării sugerează că „ar trebui să acordăm mult mai multă atenţie îmbunătăţirii stilului de viaţă în îngrijirea sănătăţii mintale”, a spus autoarea.

    Toţi pacienţii incluşi în acest studiu erau afectaţi de depresie şi/sau de anxietate.

    Când li s-a oferit posibilitatea de a alege între cele două opţiuni, aproape două treimi au ales să îşi trateze depresia cu sesiuni de alergare programate pe o perioadă de patru luni. Grupul rămas a optat pentru escitalopram.

    Echipa de oameni de ştiinţă a notat că în ambele grupuri au existat pacienţi care nu au avut niciun beneficiu în ceea ce priveşte reducerea depresiei sau a anxietăţii. Puţin peste 4 din 10 pacienţi (44%), atât din grupul care a practicat alergarea, cât şi din grupul care a ales medicamentul, au experimentat o îmbunătăţire în ceea ce priveşte sănătatea mintală.

    Însă persoanele care au ales alergarea şi au observat efecte pozitive au continuat să scadă din greutate şi să îşi reducă circumferinţa taliei. S-au observat, de asemenea, îmbunătăţiri ale tensiunii arteriale şi ale funcţionării generale a inimii. Acesta nu a fost şi cazul celor care au luat escitalopram.

    Un dezavantaj observat în grupul subiecţilor care au optat pentru alergare a fost probabilitatea mai redusă ca aceştia să continue programul complet de exerciţii în comparaţie cu pacienţii care au ales medicamentul. Între 52% şi 58% dintre alergători şi-au menţinut rutina pe tot parcursul perioadei de studiu, comparativ cu 82% până la 85% în cazul grupului care a ales medicamentul. „Schimbarea stilului de viaţă se ştie că este dificilă”, a explicat Penninx.

    Cu toate acestea, pacienţii ar putea observa beneficii dacă li se oferă posibilitatea de a alege ceea ce consideră că ar putea funcţiona cel mai bine pentru ei, a spus ea. „Din păcate, nu ştim încă ce funcţionează pentru cine”, a recunoscut cercetătoarea, adăugând că o combinaţie a ambelor tratamente „poate fi cea mai bună” soluţie pentru creşterea şanselor de a gestiona depresia.

    Ahmed Jérôme Romain, profesor asistent la Şcoala de kineziologie din cadrul Universităţii din Montreal, care nu a făcut parte din echipa care a condus studiul, nu s-a arătat surprins de aceste constatări „pentru că este bine descris faptul că activitatea fizică poate fi folosită pentru atenuarea simptomelor depresive, dar şi pentru prevenirea depresiei”.

    El a remarcat, spre exemplu, că în Canada „activitatea fizică este inclusă în recomandările de gestionare a tulburărilor depresive”.

    „Aşadar, activitatea fizică precum alergarea reprezintă cu siguranţă o strategie importantă în cazul persoanelor cu depresie, deoarece poate ajuta la sănătatea mintală, dar şi (la) sănătatea fizică”, a spus Romain.

    Un alt lucru demn de luat în considerare, a remarcat Romain, este faptul că exerciţiile fizice nu au efectele secundare pe care le poate avea un medicament.

    În ceea ce priveşte modalităţile prin care se poate reduce abandonarea, în timp, a programului de alergare, el a sugerat câteva strategii pentru pacienţi. „În primul rând, este important să se concentreze asupra plăcerii în timpul exerciţiilor fizice, deoarece este probabil ca pacienţilor cărora nu le plac sesiunile de exerciţii fizice să le fie mai dificil să le menţină”, a spus Romain.

    El a subliniat, de asemenea, importanţa sprijinului social primit – cum ar fi prezenţa unui partener de exerciţii -, dar şi a stabilirii unor obiective pentru sporirea încrederii, a monitorizării simptomelor depresiei înainte şi după exerciţii şi a existenţei unui plan de activitate fizică.

    „Activitatea fizică este un medicament pentru sănătatea fizică, mintală şi psihologică, aşa că este timpul să începeţi”, a spus el. „Dacă este prea dificil, încercaţi să găsiţi un profesionist în educaţie fizică care să vă ajute în acest proces. Şi, mai important, găsiţi ceva plăcut. Cea mai mare (problemă) nu o reprezintă intensitatea exerciţiilor, ci menţinerea lor în timp”, a adăugat el.

    Ziua Mondială a Sănătății Mintale: Palatul Victoria va fi iluminat în verde

    Palatul Victoria va fi iluminat marţi în verde, culoare simbol a Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale.

    Prin acest demers, Guvernul României se alătură instituţiilor cu rol în creşterea conştientizării educaţiei pentru sănătate mintală, ministerelor de resort, agenţiilor din subordine.

    „Sănătatea mintală, mai mult decât oricând, a devenit o componentă esenţială a stării generale de sănătate. Nu există sănătate, fără sănătate mintală”, .

    Tema stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru anul 2023 este „Our minds, our rights”, un apel către respectarea deplină a drepturilor omului, respect pentru individualitatea fiecăruia şi incluzivitate socială.

    Cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale, Ministerul Sănătăţii organizează marţi consultări cu reprezentanţi ai principalelor instituţii partener – experţi, profesionişti în domeniu, reprezentanţi ai organismelor de monitorizare – cu tema „Serviciile de Sănătate Mintală, actualităţi şi direcţii strategice de dezvoltare”.

    INSP: Prevalența bolilor psihice a crescut de șase ori în ultimii 10 ani

    Prevalenţa tulburărilor mintale şi de comportament aproape s-a dublat în ultimii 10 ani în România, ajungând de la valoarea de aproximativ 1.566 cazuri la 100.000 de persoane în anul 2012 la aproximativ 2.890 cazuri la 100.000 de persoane (3 cazuri la 100 de persoane) în anul 2021, transmite Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), în contextul Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale.

    De semenea, prevalența bolilor psihice (reprezentând doar o parte a tulburărilor mintale și de comportament) a crescut de 6 ori în ultimii 10 ani ajungând de la valoarea de aproximativ 218 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2012 la aproximativ 1.303 cazuri la 100.000 de persoane, în anul 2021.

    „Spre deosebire de afecţiunile somatice, identificarea şi intervenţia timpurie în cazul tulburărilor neuropsihice sunt mai dificile din cauza unor factori precum natura subiectivă a acuzelor şi teama de stigmatizare. Persoanele care suferă de afecţiuni mintale au nevoie de suport şi asistenţă medicală, dar stigmatizarea, discriminarea şi încălcările drepturilor oamenilor cu afecţiuni mintale sunt larg răspândite în comunităţile de pretutindeni”, afirmă INSP.

    Conform, crizele în curs de desfăşurare în întreaga lume justifică tot mai mult prioritizarea sănătăţii mintale.

    „În ciuda importanţei sale, domeniul sănătăţii mintale primeşte doar o mică parte din atenţia şi resursele de care are nevoie. Rezultatul este acela că, pentru prea mulţi oameni, atingerea şi menţinerea sănătăţii mintale este o provocare”, susţin specialiştii.

    Conform sursei citate, pentru fiecare ţară este necesară identificarea acţiunilor prioritare, dar beneficiile investiţiei în domeniul sănătăţii mintale sunt clare: se reduce suferinţa şi sănătatea publică este îmbunătăţită, se realizează o mai puternică protecţie a drepturilor omului şi se obţin rezultate economice şi sociale mai bune.

    Informații relevante la nivel mondial (pentru anul 2019), conform INSP:

    • 970 milioane persoane trăiesc cu o afecțiune mintală (1 din 8 persoane);
    • 52,4% dintre persoanele cu afecțiuni mintale sunt de genul feminin;
    • se estimează că doar 29% din persoanele cu psihoză beneficiază de servicii de sănătate mintală;
    • în medie, sănătatea mintală primește doar 2% din bugetele de sănătate;
    • dintre persoanele care suferă de afecțiuni mintale 31% prezintă tulburări de anxietate, 28,9% tulburări depresive, 11,1% tulburări de dezvoltare, 8,8% deficit de atenție și tulburări de hiperactivitate, 4,1% tulburări bipolare, 4,1% tulburări de conduită, 2,9%, tulburări de spectru autistm, 2,5%, schizofrenie și 1,4% prezintă tulburări alimentare
    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.