UNICEF: Set de recomandări pentru îmbunătăţirea sănătăţii mintale în cazul copiilor din România

0
353

Potrivit datelor UNICEF, aproximativ 22.000 copii şi adolescenţi trăiesc în România cu un diagnostic de boală mintală, iar mulţi alţii se confruntă cu dificultăţi de  emoţionale, cognitive sau de dezvoltare; de-asemenea, un număr mult mai mare de persoane cu nevoi psiho-emoţionale nu sunt diagnosticate şi nu beneficiază de tratament şi de îngrijiri adecvate.

Conform sursei citate, sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor români este mult mai afectată decât cea a copiilor din alte ţări: 33% dintre adolescenţii cu vârste între 11 şi 15 ani se simt trişti de mai multe ori pe săptămână, faţă de o medie de 13% în cele 45 de ţări incluse într-un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Printre cele mai frecvente tulburări psihice diagnosticate în ultimii ani în rândul tinerilor români se numără tulburările de conduită (24,19%), hiperactivitate (22,65%), tulburările de anxietate (19,23%), tulburările din spectrul autist (14,47%), episod depresiv (9,14%), tulburări de ataşament (4,3%), fobia şcolară (3,1%) sau tulburările de comportament alimentar (2,88%).

Recomandările experților UNICEF referitoare la România

UNICEF a elaborat un set de recomandări pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor din țară din perspectiva sănătăţii mintală, printre acestea vizându-se și insuficiența datelor statistice privind sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor care determină lipsa unor măsuri adecvate.

Speciliștii UNICEF sugerează ca serviciile de sănătate mintală pentru copiii vulnerabili să fie asigurate prin finanţarea serviciilor de e-medicină, e-consiliere, e-terapie sau cabinete mobile de sănătate mintală. Alte recomandări se referă la şcolile care nu au programe de promovare a sănătăţii mintale în condițiile în care implementarea programelor de psiho-educaţie pentru copii şi adolescenţi ar avea un potenţial transformator pentru întreaga comunitate. De asemenea, ar fi necesară introducerea de conţinuturi psiho-educaţionale la fiecare nivel educaţional şi dezvoltarea acestora pentru a include metode non-formale, într-o manieră acceptabilă pentru copii şi în conformitate cu nevoile lor curente iar cadrele didactice ar trebui să aibă competența necesară pentru a disemina conţinutul psiho-educaţional în şcoli.

Articolul precedentAlergarea poate funcţiona mai bine decât medicamentele împotriva depresiei, în unele cazuri, potrivit unui nou studiu
Articolul următor37 decese la pacienți cu COVID-19, în ultima săptămână. Peste 1.200 de persoane, internat în unități sanitare de profil