Factori de risc pentru apariția cancerului colorectal
Cancerul colorectal: semne și simptome





Legea care prevede posibilitatea declarării, la cerere, a cabinetelor de medicină de familie şi a punctelor secundare de lucru ca unităţi sanitare de utilitate publică a fost publicată, marți, de preşedintele Klaus Iohannis.
Actul normativ modifică şi completează în acest sens Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
Potrivit actului normativ, „asistenţa medicală primară este asigurată prin cabinetul de medicină de familie, care poate fi unitate sanitară de utilitate publică”.
Statutul de unitate sanitară de utilitate publică se va acorda cabinetelor de medicină de familie la cerere.
„Cabinetele de medicină de familie pot deschide cel mult două puncte secundare de lucru dacă solicitantul asigură un program fracţionat de minimum 10 ore pe săptămână în norma lui de bază sau peste norma lui de bază. Punctele de lucru pot obţine, la cerere, statutul de utilitate publică”, se arată în actul normativ.
La dezbaterile din Parlament, deputatul Cristina Vecerdi, unul dintre iniţiatorii legii, a precizat că statutul de utilitate publică „permite darea în folosinţă gratuită a spaţiilor proprietate publică ale unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţie cabinete de medicină de familie”, potrivit Agerpres.
Centrele de arşi din Timişoara, Târgu Mureş şi „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti vor fi finalizate în anul 2025, a declarat, luni, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
„La Timişoara, proiectul este avansat, se construieşte, a început construcţia şi la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, cel de-al doilea centru de arşi, şi sperăm ca, până la sfârşitul acestui an, să înceapă efectiv lucrările şi la Târgu Mureş. (…) Am repornit proiecte care păreau abandonate şi lucrurile se desfăşoară în mod evident – cele trei noi centre de arşi vor fi gata în anul 2025″, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, în cadrul Conferinței „Împreună putem fi mai puternici decât un AVC! Prevenim, Recunoaștem, Tratăm!”, organizată de ALIA – Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral.
Ministrul Sănătăţii a afirmat că, la finalizarea celor trei proiecte, se va ajunge la 50 – 60 de paturi pentru mari arşi în România.
„Nu cred că există un standard. Vă spun că mai mărim capacitatea acum să ajungem până la cel puţin 50 – 60 de paturi demaraj la sfârşitul acestor trei proiecte. Există şi paturi de nivel intermediar nu numai paturile pentru mari arşi, pentru că pacienţii ulterior au nevoie de îngrijiri suplimentare. Cred că nici o ţară din lume nu are un număr suficient de mare încât în cazul unei catastrofe, unei tragedii să poate să trateze toţi pacienţii. Important este, însă, să putem să gestionăm activitatea curentă, dar trebuie să facem şi o educaţie şi o informare a populaţiei încât riscurile apariţiei unor astfel de accidente să fie cât mai mici. Nu există nicăieri o posibilitate să ai centru de mari arşi. Toată lumea speră să aibă un centru cu sute de paturi, în care oamenii de acolo să aştepte să se întâmple ceva. Nu, nu aşa funcţionează lucrurile. Trebuie să existe şi posibilitatea rotirii personalului, adică chirurgii plasticieni să poată să îşi facă activitatea curentă şi, periodic, să asigure şi funcţionarea acestor centre. Cel puţin modelul pe care eu l-am văzut în Franţa şi am fost special acolo încât să văd cum se lucrează şi mi-a părut bine că erau acolo şi colegi de la Spitalul de Urgenţă Floreasca, care fac training, periodic, în acest centru”, a explicat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
Conferința „Împreună putem fi mai puternici decât un AVC! Prevenim, Recunoaștem, Tratăm!”, organizată de ALIA – Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral, își dorește să atragă atenția asupra pericolului care îl reprezintă accidentul vascular cerebral (AVC).
Comunicarea și managementul evenimentului au fost asigurate de Sănătatea Press Group.
Prin intermediul noului sistem de telemedicină, specialiștii Compartimentului de Terapie Intensivă-Neonatologie din cadrul Secţiei Clinice Neonatologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Oradea se pot conecta la reţeaua naţională de telemedicină: aceștia pot comunica rapid cu specialişti din alte unităţi sanitare din ţară sau străinătate, pot transmite date medicale securizate, pot dezbate un diagnostic şi cere o a doua opinie, vor decide dacă pacientul trebuie transferat la o unitate de rang superior sau poate fi tratat în secţia în care se află. Acest schimb de informaţii accelerează luarea deciziilor medicale pentru nou-născuţii cu afecţiuni medicale grave internaţi în secţiile de nivel III, pentru care timpul este adesea un factor critic care poate face diferenţa între viaţă şi moarte.
Cele 17 secții nou incluse în rețeaua de telemedicină se află în spitale cheie din București (Maternitatea Filantropia, Spitalul de Copii Grigore Alexandrescu, Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului cu Maternitatea Polizu și secția de Pediatrie, Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon”, Spitalul Clinic „Dr. I. Cantacuzino”, Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan”, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. dr. Panait Sârbu”, Spitalul Universitar de Urgenţă); Bacău (Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău); Galați (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi); Oradea (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea); Sibiu (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu); Suceava (Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” Suceava); Târgovişte (Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte); Timișoara (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara și Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brânzeu” prin secția de Obstetrică-Ginecologie „Dr. Dumitru Popescu”).
Statul român are cea mai mare rată a mortalității infantile din Uniunea Europeana (UE) – cu 5,6 decese la 1.000 de nașteri vii, aproape dublu față de rata mortalității infantile în UE care este de 3,4 decese la 1.000 de nașteri vii: doar în 14 orașe din țară, acolo unde există secții de nivel III, dotate cu aparatura necesară terapiei intensive, nou-născuții cu probleme majore pot primi îngrijire adecvată, se menționează în comunicatul proiectului reţelei naţionale de telemedicină.
Potrivit sursei amintite, bebelușii cu riscuri majore nu pot fi tratați în restul de 169 secții și compartimente de neonatologie de nivel I și nivel II și trebuie transferați spre secțiile de nivel III. Pentru unii dintre ei, transferul înseamnă o întârziere a intervenției medicale și poate avea consecințe fatale; totodată, locurile din unitățile cu nivel III de competențe de îngrijire medicală în neonatologie sunt limitate și pot prelua cazurile doar în funcție de disponibilitate.
Proiectul reţelei naţionale de telemedicină este parte a programului Fondul „Viaţă pentru Nou-Născuţi”, finanţat de o companie privată cu 250.000 euro şi derulat de ACV România/Asociaţia „Cristi Vasiliu”, prin care 17 secţii de terapie intensivă neonatală de nivel III vor fi cuprinse, în acest an, în reţeaua de telemedicină existentă.
Secţia Clinică Neonatologie deține 85 paturi: 45 pentru nou născuţi la termen – normoponderali sau subponderali – amplasate la etajele II, III, în sistem rooming-in, 20 paturi pentru nou născuţi prematuri, amplasate la etajul III și 20 paturi de Terapie Intensivă Neonatală, pentru nou-născuţi care necesită îngrijiri speciale, amplasate la etajul III.
„Prin intermediul acestui proiect vom avea posibilitatea de a colabora în timp real cu specialişti din cadrul secţiilor de terapie intensivă neonatală de nivel III din toată ţara, în vederea luării deciziilor optime pentru diagnosticul şi tratamentul pacienţilor critici nou-născuţi. Suntem recunoscători pentru accesul la acest sistem, care ne va permite să creştem nivelul asistenţei medicale pentru nou-născuţii cu diferite patologii”, a transmis managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor, dr. Gheorghe Carp.
Cele 17 secții nou incluse în rețeaua de telemedicină se află în spitale cheie din București (Maternitatea Filantropia, Spitalul de Copii Grigore Alexandrescu, Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului cu Maternitatea Polizu și secția de Pediatrie, Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon”, Spitalul Clinic „Dr. I. Cantacuzino”, Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan”, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. dr. Panait Sârbu”, Spitalul Universitar de Urgenţă); Bacău (Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău); Galați (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi); Oradea (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea); Sibiu (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu); Suceava (Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” Suceava); Târgovişte (Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte); Timișoara (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara și Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brânzeu” prin secția de Obstetrică-Ginecologie „Dr. Dumitru Popescu”).
„Soluția de telemedicină implementată prin proiectul nostru este un sistem de videoconferință securizat, în care pot fi conectate aparate medicale de investigație și monitorizare a pacientului, permițând astfel evaluări la distanță în timp real pentru second opinion, pregătirea echipei medicale care primește prin transfer un pacient, reducerea timpului până la instituirea tratamentului adecvat pentru fiecare caz în parte.
Acest proiect este o primă etapă foarte importantă, către aceste secții de nivel III fiind transferate cazurile grave. O rețea comună de telemedicină între toate secțiile de Terapie Intensivă Nou-născuți din țară va contribui la reducerea semnificativă a transferurilor inutile, la reducerea timpului până la instituirea tratamentului adecvat pentru fiecare nou-născut critic și va facilita schimbul de experiență între medicii neonatologi. Obiectivul final al proiectului nostru este conectarea tuturor secțiilor de neonatologie și a principalelor secții chirurgicale în care sunt operați nou-născuți”, a declarat Delia Vasiliu, președintele ACV România.