Calitatile acustice inegalabile timp de trei secole ale celebrelor viori realizate de lutierul italian Antonio Stradivari sau Stradivarius, sunt date de densitatea lemnului din care sunt facute, conform descoperirii facute cu ajutorul unui scaner medical de un medic olandez, informeaza AFP receptionata de Agerpres.

Dr. Berend Stoel de la Facultatea de Medicina din Leiden, Olanda, a colaborat cu lutierul american Terry Borman, in descifrarea secretelor celebrelor viori obtinute de Stradivarius (1644-1737) dar si de lutierul Guarneri del Gesu (1698-1744).

Calitatea materialelor folosite pentru obtinerea acestor viori constituia pista evidenta a unei astfel de investigatii, insa cei doi au fost nevoiti sa identifice o modalitate de a examina aceste materiale fara a afecta in vreun fel viorile care costa peste 1 milion de dolari fiecare.

Cei doi au folosit un tomodensitometru, aparat medical conceput in special pentru evaluarea tesutului pulmonar, pentru a afla ce densitate are lemnul din care au fost lucrate aceste viori.

Sursa: Agerpres

Romania este pe ultimul loc din Europa in ceea ce priveste prevenirea bolilor cardiace, releva un studiu dat publicitatii joi la Londra.
Luxemburg si Franta se claseaza pe primele doua locuri ale cercetarii, intocmite de compania privata Health Consumer Powerhouse in 29 de tari de pe batranul continent.

Clasarea tarii noastre si a Bulgariei in coada clasamentului este pusa de Reuters pe seama saraciei din cele doua state est-europene.
Potrivit autorilor cercetarii, programele de prevenire, cum ar fi efectuarea periodica de electrocardiograme sau campaniile care ii ajuta pe fumatori sa se lase de fumat, aduc beneficii, in timp, atat pacientilor, cat si statului.

„Refuzand tratamentul preventiv adecvat, tarile pun viata cetatenilor in pericol si, in acelasi timp, cresc costurile din sistemul de sanatate”, a precizat unul dintre autorii cercetarii.

Studiul a luat in considerare o serie de factori in determinarea riscului de tara, printre care drepturile pacientilor, accesul la tratament, prevenirea, procedurile efectuate sau consecintele spitalizarii.

Sursa: Agerpres

Un grup consultativ de experti din cadrul Agentiei americane pentru medicamente (FDA) a anuntat ca este nevoie de teste suplimentare privind riscurile cardiace pe care le prezinta o noua generatie de medicamente impotriva diabetului ce urmeaza sa fie scoase pe piata, informeaza AFP receptionata de Agerpres.

Aceasta recomandare a fost adoptata cu 14 voturi pentru si 2 impotriva, la capatul a doua zile de deliberari cu privire la posibilele efecte nocive asupra inimii ale unor noi medicamente antidiabetice ce urmeaza sa fie lansate pe piata, conform unui purtator de cuvant al FDA.
Mai multe companii farmaceutice importante, printre care GlaxoSmithKline, Eli Lilly si Bristol-Myers Squibb sunt in concurenta pentru a lansa pe piata o noua generatie de medicamente impotriva diabetului.

ingrijorarea FDA cu privire la posibilele riscuri cardiace ale acestei noi generatii de medicamente a inceput sa se manifeste dupa ce la sfarsitul anului 2007 rezultatele a patru teste clinice privind efectele antidiabeticului Avandia, produs al grupului farmaceutic britanic GlaxoSmithKline, indicau o crestere a riscului cardiac cu nu mai putin de 42% dupa tratamente indelungate cu acest medicament.
Medicamentele antidiabetice sunt printre cele mai vandute medicamente din lume, la sfarsitul anului trecut inregistrandu-se vanzari in valoare de 6 miliarde de dolari in intreaga lume.

Sursa: Agerpres

Functionarea si echilibrul psihologic al familiilor cu copii nascuti in urma donarii de sperma sau ovocite sau din mama purtatoare se arata a fi putin diferite de familiile in care copiii au fost conceputi in mod natural, releva un studiu britanic, in cadrul caruia au fost analizate calitatea relatiilor familiale si bunastarea emotionala a familiilor cu copii ce nu au legatura genetica (donare de sperma sau ovocite) sau gestationala (mama purtatoare) cu cel putin un parinte.

Un studiu ce va fi prezentat duminica la Barcelona (Spania), in cadrul conferintei anuale a Societatii europene de reproducere umana si embriologie (ESHRE), demonstreaza ca relatiile familiale se dezvolta bine, prezentand mai multe similaritati decat diferente cu familiile obisnuite.

O echipa de cercetatori de la Universitatea din Cambridge a urmarit familii care au recurs la maternitate de substitutie (39), la inseminare cu sperma unui donator (43) sau donare de ovocite (46) si 70 de familii in care copiii au fost conceputi in mod natural.
Au fost interogati parintii, copiii in varsta de peste sapte ani si au fost efectuate teste psihologice.
„Am descoperit ca familiile nu prezinta diferente in ceea ce priveste calitatea globala a relatiilor mama-copil si tata-copil”, a declarat Polly Casey, sefa grupului de cercetatori.

S-a demonstrat totusi existenta, la mamele care au recurs la donare de ovocite sau la mame purtatoare, a unei „usoare tendinte” de sensibilitate la angoase si de preocupare pentru copiii lor. Mamele care au recurs la procreare asistata au manifestat de asemenea o „usoara tendinta” de superinvestitie emotionala si o mai mare indulgenta in planul disciplinei fata de copii.
Copiii insisi nu au prezentat diferente psihologice, au precizat cercetatorii. Numai profesorii au mentionat „un nivel mai ridicat de dificultate emotionala” la copiii rezultati din procreare asistata, fara insa ca acesta sa fie „anormal de ridicat”.

Sursa: Agerpres

Medicii britanici au reusit cu ajutorul geneticii sa determine ce embrioni nu prezinta factori ereditari care sa maresca riscul de aparitie a cancerului de san la un copil ce urmeaza sa se nasca, desi tatal sau detine o gena care odata transmisa copilului ar fi dus la o crestere cu peste 50% a riscului de imbolnavire de cancer mamar, daca copilul ar fi fost fata, iar in cazul unui baiat, acest ar fi purtat in continuare aceasta gena putand sa o transmita mai departe urmasilor sai, informeaza publicatia The Sunday Times consultata de Agerpres.

Medicii au reusit sa remarce absenta acestei gene la 5 embrioni produsi de un cuplu britanic, gena ce este prezenta atat in genomul viitorului tata, cat si al unor rude apropiate ale acestuia. Cuplul a produs 11 embrioni, dintre care 5 nu mai posedau aceasta gena, iar doi au fost introdusi in pantecele femeii care in prezent este insarcinata in 14 saptamani.

Prin eliminarea din bagajul genetic al embrionilor a genei BRCA-1, parintii se pot asigura ca viitorii lor copii nu vor mai fi amenintati de potentialul canceros al acesteia. Aproximativ 5% dintre cele 44.000 de cancer de san diagnosticate in fiecare an in Marea Britanie sunt declansate de genele BRCA-1 si BRCA-2, ambele detectabile din stadiul embrionar.
Medicii apreciaza ca in viitor mii de cazuri de cancer mamar vor putea fi evitate prin tehnica denumita „diagnoza preimplant” (PDG) – proces de selectie a embrionilor care nu detin aceaste gene..

Mama in varsta de 27 de ani, care a doriit sa ramana anonima, a declarat ca dupa ce a aflat ca toate femeile din familia sotului sau au suferit de cancer mamar, a simtit nevoia sa se asigure ca viitori sai copii nu vor avea aceleasi probleme.Orice fata nascuta cu aceasta gena intampina un risc de 50% pana la 85% de a se imbolnavi de cancer mamar.

Femeia si sotul sau in varsta de 28 de ani au fost nevoiti sa apeleze la tehnici de fertilizare in vitro, desi sunt perfect capabili de fecundare pe cale naturala, pentru a se asigura ca aceasta gena va fi exclusa din bagajul genetic al embrionilor.
Testele asupra celor 11 embrioni au fost conduse prin indepartarea si analizarea informatie genetice dintr-o singura celula, cand embrionii aveau doar 3 zile de la concepere. Doi dintre embrionii care nu detineau aceasta gena au fost implantati rezultand intr-o singura sarcina. Cei doi soti au putut opta pentru congelarea altor doi embrioni sanatosi pentru o viitoare eventuala sarcina.

in afara de riscul crescut de imbolnavire de cancer mamar, femeile care poarta aceasta gena infrunta un grad crescut de risc de imbolnavire de cancer ovarian, iar barbatii purtatori ai acestei gene risca imbolnaviri de cancer de prostata.

Sursa: Agerpres

Falsele credinte provenite din false perceptii sunt in continuare foarte raspandite, chiar si in aceasta era de apogeu a circulatiei informatiei. Conform unui sondaj recent, nu mai putin de 18% dintre americani continua sa creada ca Soarele se invarte in jurul Pamantului, iar conform unui alt sondaj, 10% dintre americani cred ca senatorul Barack Obama, candidatul democrat la presedintia americii si crestin de religie, ar fi de fapt musulman.

Staful de campanie al senatorului Obama a creat un site de internet pentru a dezminti astfel de informatii, insa aceasta actiune ar putea fi mult mai dificila decat pare la prima vedere pentru ca exista un fel special in care creierul nostru inmagazineaza informatii si prin care ne poate insela, conform unui material publicat in ultimul numar al cotidianului International Herald Tribune consultat de Agerpres.

Aceste concluzii constituie rezultatul unor studii realizate de Sam Wang, profesor de biologie si neurologie la Universitatea Princeton alaturi de Sandra Aamodt, fost redactor sef al revistei Nature Neuroscience. Cei doi si-au prezentat rezultatele studiilor in cartea „Welcome to Your Brain: Why You Lose Your Car Keys but Never Forget How to Drive and Other Puzzles of Everyday Life”. (Bine ai venit in creierul tau: Din ce motiv iti poti pierde cheile de la masina dar nu uiti niciodata cum sa o conduci si alte mistere ale vietii de zi cu zi).

Creierul nu doar aduna si stocheaza informatii in felul in care functioneaza spre exemplu hard-ul unui calculator. Creierul inmagazineaza informatii in prima instanta in regiunea hipocampusului. Aceasta informatie nu ramane in aceasta regiune a creierului. ori de cate ori ne reamintim aceasta informatie, ea este rescrisa si reinmagazinata. in acest proces informatia este si reprocesata. in timp, aceste informatii sunt transferate astfel catre cortexul cerebral si este despartita de contextul in care a fost initial dobandita. Spre exemplu, iti poti aminti ca statul California are capitala la Sacramento, dar nu-ti mai amintesti contextul in care ai dobandit aceasta informatie.

Acest fenomen cunoscut sub numele de „amnezia sursei”, ne poate face sa uitam daca o anumita informatie este adevarata sau falsa.
Odata cu trecerea timpului aceasta amnezie se accentueaza si astfel o informatie falsa dintr-o sursa lipsita la credibilitate, incepe sa capete credibilitate de-a lungul perioadei necesare reprocesarii sale si mutarii acesteia din hipotalamus in cortexul cerebral. Atunci cand sursa acestei informatii este uitata, mesajul si implicatiile sale devin mai puternice. Acest fapt este folosit de multe ori in campanii electorale. Chiar daca nu cunosc elementele de neurologie implicate in explicarea fenomenului „amnezia sursei”, strategii de campanie se folosesc de acest efect pentru a raspandi zvonuri impotriva contracandidatilor.

intr-un studiu, un grup de studenti de la Stanford a fost expus in mod repetat la informatia ca bautura Coca-Cola ar fi un diluant de vopsea foarte eficient. Studentii care au primit aceasta informatie de cinci ori au fost cu 30% mai inclinati sa o atribuie unei surse credibile decat studentii care au primit informatia aceasta de doar doua ori.
intr-un alt studiu, 48 de studenti, dintre care jumatate considera ca aplicarea pedepsei capitale este o masura necesara, iar cealalta jumatate se opune executiilor, au primit doua tipuri de dovezi – un tip care sustine eficienta aplicarii pedepsei capitale in ceea ce priveste scaderea criminalitatii si respectiv un tip de dovezi care sustine ca executarea criminalilor nu duce la scaderea infractionalitatii. Ambele grupuri de studenti s-au lasat convinse de informatia care nu le contrazicea pozitia lor initiala.
Psihologii sustin ca legendele circula de la o generatie la alta pentru ca ating o coarda sensibila, emotionala. in acelasi fel, ideile se pot raspandi prin selectie emotionala si nu pe baze factuale, persistand astfel de „mituri” despre Coca-Cola sau despre candidatul democrat la presedintie Barack Obama.

Astfel, jurnalistii si agentii de campanie electorala care incearca sa dezminta anumite dezinformari aducand argumente, nu fac de multe ori decat sa mareasca gradul de credibilitate al acestor speculatii prin repetarea lor. Astfel, in loc sa puna accentul pe infirmarea informatiei ca Obama este musulman, o strategie mai potrivita pentru a ajunge la efectul scontat ar fi bazata pe scoaterea in evidenta a faptului ca acesta a imbratisat crestinismul inca de la o varsta foarte frageda si ca a fost apoi un membru activ al comunitatii crestine din care facea parte.

Sursa: Agerpres

Interdictia privind fumatul in locurile publice a determinat cea mai mare scadere a numarului de fumatori inregistrata vreodata in Marea Britanie intr-un singur an, conform unui nou raport.

Potrivit studiului – preluat de Independent – de la introducerea interdictiei, in 2007, si pana in prezent, britanicii au fumat cu doua miliarde de tigari mai putin, in timp ce 400.000 de fumatori au renuntat la nesanatosul obicei.
Cercetatorii au precizat ca aceasta tendinta va preveni cel putin 40.000 de decese, in urmatorii 10 ani.
Fumatul a fost interzis in toate locurile publice inchise in Anglia, inclusiv in baruri si restaurante, la 1 iulie 2007, dupa dezbateri politice aprinse care au dezbinat guvernul si au inflamat multe spirite. Cu toate acestea, in prezent, peste 75% dintre britanici sunt de acord cu legea care interzice fumatul in locuri publice, in timp ce respectarea ei a fost de 100%.

Interdictii similare au fost introduse in Scotia la 26 martie 2006 si in Ţara Galilor la 2 aprilie 2007.
Autorii raportului au precizat ca au fost uimiti sa constate cate persoane au renuntat la fumat in urma adoptarii legii.
„Efectul a fost acelasi in toate grupurile sociale, atat in cazul saracilor, cat si in cel al bogatilor. Nu ne-am asteptat niciodata la un asemenea impact”, a declarat Robert West, membru al University College din Londra si autor al studiului.
in prezent, fumatorii reprezinta 22% din populatia Marii Britanii.

Sursa: Agerpres

Celebra tuse de care suferea compozitorul polonez Frederic Chopin provoaca controverse in randul publicului din tara natala, in Polonia purtandu-se o disputa legat de eventuala expertiza la care ar urma sa fie supusa inima acestuia, scrie ziarul german Sueddeutsche Zeitung.

Conform unor relatari ale contemporanilor, ultimii anii ai vietii lui Chopin au fost impovarati de accese violente de tuse, in rapoartele medicale ale vremii acesta fiind diagnosticat cu tuberculoza, diagnostic care se regaseste si in raportul medico-legal intocmit cu ocazia decesului sau la Paris, la doar 37 de ani, oras unde este de altfel inmormantat, in cimitirul numelor ilustre, Pere Lachaise, in timp ce doar inima sa odihneste in patrie, la biserica Sfintei Cruci din Varsovia. Despre Chopin se spune ca era complet slabit si epuizat, cantarind doar 40 de kilograme la o inaltime de 1,70 metri.
in momentul mortii lui Chopin, Varsovia era parte a imperiului tarist iar acolo era cantonat un regiment rusesc. Chopin si-a dedicat unele din compozitiile sale luptei pentru eliberarea Poloniei, motiv pentru care a dispus prin testament ca inima sa sa se odihneasca pe pamantul patriei. Inima marelui compozitor a fost conservata in cognac si expusa apoi intr-un relicviar din cristal in biserica Sfintei Cruci din Varsovia, la picioarele caruia sunt depuse zilnic de catre polonezi buchete de flori. Savantii polonezi ar dori insa acum sa afle daca intr-adevar cauza mortii compozitorului a fost tuberculoza – boala pentru care nu exista remediu la mijlocul secolului XIX (primul vaccin anti-TBC a fost descoperit in 1906 si experimentat pe oameni in 1921 in Franta. Vaccinul, creat de Albert Calmette si Camille Guerin – de la care vine si numele bacilului Calmette-Guerin – a fost realizat dintr-o tulpina atenuata a bacilului tuberculozei bovine, n.red.) – sau daca Chopin a murit de mucoviscidoza, o boala metabolica ereditara care face ca secretiile sa devina vascoase, ingreunand transportarea lor de catre organism, ceea ce produce acumularea de mucus in plamani si caile respiratorii si provoaca accese permanente de tuse.

Savantii intentioneaza in acest scop sa preleveze o portiune de tesut miocardic, in scopul analizarii materialului genetic al lui Chopin, intentia acestora facand insa sa se discute la Varsovia daca nu cumva ar fi mai bine sa fie lasata in pace inima compozitorului, mai ales ca, spun opozantii expertizei, cauzele mortii nu au prea mare relevanta pentru opera sa. Pana de curand, s-a considerat ca Chopin a murit de tuberculoza, boala pe care ar fi contractat-o chiar pe insorita insula Mallorca, corpul sau fiind asa de slabit ca nu s-a mai putut lupta cu agentii patogeni cauzatori de tuberculoza. Problema ar fi fost cauzata de faptul ca s-a dus pe insula intr-o perioada nepotrivita, iarna, atunci cand acolo este rece si ploios. Sentimentele sale de atunci sunt foarte bine redate de celebra piesa „Picatura de ploaie”, compusa chiar acolo si impregnata de o melancolie profunda. Chopin se afla la Mallorca impreuna cu iubita lui de atunci, scriitoarea franceza George Sand, pe care o cunoscuse la Paris, locul unde s-a refugiat in 1831, dupa inabusirea de catre trupele tariste a unei revolte antirusesti.

Dat fiind accesele de tuse din ce in ce mai grave de care suferea, Chopin s-a lasat examinat de medicii locali, remarcand cu ironie amara ca „a fost examinat de cei trei cei mai cunoscuti medici de pe insula, unul mirosindu-i sputa, altul ciocanind locul de unde aceasta izvora, in timp ce al treilea palpa si asculta cum scuipa, unul spunand ca este deja mort, al doilea fiind de parere ca este pe cale sa moara iar al treilea ca va muri oricum”. Chopin a parasit insula dupa 99 de zile iar la putina vreme mai tarziu s-a rupt si relatia cu George Sand. Medicul polonez Wojciech Cichy este de parere ca simptomele bolii lui Chopin arata clar ca acesta suferea de mucoviscidoza, inca de mic, si nu doar incepand cu episodul Mallorca, Chopin suferind de mici accese de tuse. La aceasta se adauga si faptul ca acest tip de boala duce la impotenta, ca dovada stand faptul inexistenta unor copii in cazul sau. Cichy a motivat dorinta de a realiza neaparat aceasta expertiza aratand ca, daca se va dovedi ca Chopin suferea de mucoviscidoza, acest lucru ar reprezenta o sursa imensa de inspiratie pentru cei bolnavi, mai ales copii, care ar afla astfel ca, in ciuda bolii, poti realiza lucruri mari.

Medicii s-au lovit in intentia lor de opozitia paznicilor inimii compozitorului, parohul bisericii Sfintei Cruci considerand ca astfel se tulbura linistea decedatului, sustinatorii expertizei argumentand in contrapartida ca prin extragerea cordului s-a tulburat deja linistea celui decedat. Cei de la Ministerul Culturii din Polonia, responsabil pentru relicva, au declarat ca ar dori sa mai afle inca odata opinia expertilor si sa astepte sfarsitul dezbaterii publice, mai ales ca Chopin nu este doar un compozitor ci si un erou national, ceea ce necesita timp pentru luarea unei decizii potrivite, asa cum se exprima un purtator de cuvant al Ministerului.

Sursa: Agerpres

Sexul este tabu in aceasta tara si in farmacii, dar piata neagra a „pastilei albastre” este in crestere in Afganistan. „Mare atentie! Daca esti diabetic te poate ucide, mai bine ia guma de mestecat ca are acelasi efect. Trebuie mestecata cel putin 30 de minute”. Karim da aceasta scurta explicatie in timp ce deschide cu grija un dulapior din lemn unde isi tine ultimele cutii de pastile Viagra, alaturi de Sexy chewing gum pe care scrie cu litere mari, in stilul anunturilor de pe pachetele de tigari „Interzis diabeticilor”, exact invers decat crede vanzatorul, noteaza ziarul La Verdad.
Aceasta guma a iubirii, impachetata in cutii cu scene pornografice, alaturi de mai traditionalele pastile albastre de citrat de sildenafil, au devenit produsele cele mai populare pe o piata la negru care incepe la portile bazei din Bagram, cea mai importanta pe care o fortele militare americane in Afganistan, situata la circa 50 de kilometri de capitala, Kabul.

Nici un vanzator nu explica originea unor produse practic imposibil de gasit in restul tarii, de aceea nu este greu de dedus ca provin din uriasa baza militara unde lucreaza peste 3000 de afgani. „Este ceea ce mai cade din camioane” sau este vorba de „ajutoare date soldatilor, pe care angajatii afgani ulterior le revand”, sunt cele doua teorii cele mai repetate pentru a explica un comert pe care unii incearca sa-l apere drept „legal”, in timp ce prezinta presupuse facturi si pentru alte produse expuse, precum bocanci militari, veste cu inscriptia US Army, ochelari Oakley, lanterne americane, ori saci de dormit nefolositi.

Cutiile de Viagra contin patru pastile de o suta de miligrame, originale din laboratoarele Pfizer din New York. Guma de mestecat a iubirii, „pentru barbati si femei”, nu are prospect, dar au tiparit pe cutie tipicul „Made in USA” partea din spate. „Vand in medie 30 de cutii de Viagra pe zi, este produsul cel mai vandabil dintre cele care ies din baza”, spune un tanar vanzator. in Afganistan circula dolarul, iar cutia de Viagra de patru bucati costa doi dolari (1,25 de euro) – pretul unei pastile de Viagra costa in medie in Spania 2,53 de euro, la cutia de zece bucati – in timp ce guma costa dublu (2,50 de euro).

Este insa imposibil sa le gasesti in farmaciile din Kabul. De cealalta parte a tejghelei, unii farmacisti invita politicos clientul sa plece daca incepe sa dea explicatii despre pastilele pe care le cauta. intr-o tara unde sexul este o tema absolut tabu, vanzarea pastilelor Viagra este clandestina si esti imediat trimis in vecinatatea bazei americane, unde nu mai e un secret pentru nimeni ca poti gasi peste tot celebra pilula albastra. Responsabilii bazei evita totusi sa dea orice explicatie.

Sursa: Agerpres

O echipa stiintifica americano-elvetiana, compusa din cercetatori de la Spitalul universitar al cantonului elvetian Vaud (CHUV, spitalul principal din Lausanne) si de la Şcoala politehnica federala din Lausanne (EPFL), a reusit sa cartografieze prin metode neinvazive conexiunile structurale din creierul uman, la scara macroscopica, scrie ziarul elvetian Le Temps.

in 1993, co-descoperitorul structurii moleculei de ADN, scria ca este rusinos faptul ca stiinta neurologiei face progrese din ce in ce mai rapide, fara a avea o harta a conexiunilor din creier, care sa permita o imagine clara a functionarii vastei retele neuronale. Aceasta lacuna a fost eliminata luni, in momentul cand echipa americano-elvetiana a reusit prin metode neinvazive sa elaboreze prima harta de inalta rezolutie a conexiunilor structurale din creierul uman, la scara macroscopica, structura denumita „conectom”, trimitere la „genom”, termen care desemneaza ansamblul materialului genetic al unui individ. Rezultatele cercetarii sunt publicate in revista PLoS Biology si deschid campuri de explorare in scopul mai bunei intelegeri a patologiei unor boli precum epilepsia sau schizofrenia.

Savantii au realizat modele neuro-informatice ale conexiunilor existente in cortexul cerebral la animale precum pisici, macaci sau sobolani, in timp ce experiente vechi deja de un secol au reusit, prin folosirea de coloranti, sa furnizeze o imagine de baza a organizarii creierului uman. insa descrierea finei panze de paianjen formate din cele 100 de miliarde de neuroni si bilioanele de conexiuni ale acestora este o sarcina imposibila, daca este sa ne gandim ca un astfel de studiu, realizat pe o rama, al carei sistem nervos contine 300 de celule, a durat un deceniu.

Din fericire insa, sistemul nervos uman este in asa fel organizat incat unele conexiuni sunt redundante, afirma Patric Hagmann, medic secundar la departamentul de radiodiagnostic si radiologie de la spitalul din Lausanne si autorul numarul unu al studiului. Acest lucru face posibila studierea conexiunilor unor fibre neuronale groase de unu sau doi milimetri in locul unor celule separate, ceea ce echipa sa a si facut, utilizand metoda imagisticii cu rezonanta magnetica nucleara (RMN). Din anii ’90, aceasta tehnica non-invaziva si neiradianta permite detectarea activitatii cognitive a zonelor cerebrale. Dat fiind ca inca tot nu s-a reusit sa se inteleaga rolul subiacent al structurilor anatomice cerebrale in generarea acestei activitati, s-a recurs la o versiune si mai sensibila a metodei si anume imagistica cu spectru de difuziune (DSI). Pentru a explica fenomenul, Hagmann a folosit o metafora gastronomica, invitand pe cei interesati sa-si imagineze macaroane in apa. Moleculele lichide circula in interiorul acestor mici tuburi de paste fainoase si difuzeaza mai mult in directie longitudinala decat laterala. Neuronii si prelungirile lor, axonii, functioneaza intr-o maniera similara, lasand sa circule si ei molecule de „apa”. in acest fel se poate cuantifica difuzia apei cu ajutorul metodei DSI si deci traiectoria pachetelor de informatii transmise de neuroni. Interesul este mai putin legat de orientarea axonilor si mai degraba de a sti care arii cerebrale sunt cele mai folosite. Pentru a afla acest lucru cortexul este divizat in mici careuri de 1,5 centimetri patrati, fiind masurata densitatea conexiunilor intre aceste arii. Pentru a studia proprietatile globale ale arhitecturii cerebrale se aplica instrumente matematice sofisticate, provenite din zona telecomunicatiilor.

in mod surprinzator, in creierul fiecaruia din cei cinci subiecti examinati se gasea o structura inalt conectata, nucleul conexiunilor aflandu-se in regiunea mediana posterioara a creierului, incalecand cele doua emisfere, asa cum arata Olaf Sporns, coresponsabil pentru acest studiu la universitatea din Indiana (California), si unul din parintii notiunii de „conectom”, impreuna cu Hagmann. in aceasta regiune este localizat asa numitul „default network” (retea standard in traducere aproximativa), o zona mai putin activa atunci cand este vorba de solicitarea creierului pentru operatiuni mentale dar care utilizeaza in mod paradoxal mai multa energie metabolica decat un organ in repaos, fara a se descoperi pana acum cauza acestui fenomen. Un lucru care i-a intrigat pe cercetatori a fost corespondenta dintre harta conexiunilor si imaginea RMN a acestei retele standard, motiv care a dus la continuarea cercetarilor. Ideea era aceea de a aplica in cazul hartilor de conexiuni cerebrale descoperite la un individ modele informatice ale activitatii neuronale, pentru a simula rezultatul unei masuratori realizate prin RMN-ul functional clasic. Rezultatele preliminare arata faptul ca exista o corelare mai degraba buna intre simulare si realitate, afirma Hagmann. Potrivit acestuia, aceste studii reprezinta un pas enorm catre o mai buna intelegere a creierului, ele sugerand ca structura retelei de conexiuni nervoase defineste functionalitatile creierului, lucru la prima vedere evident, dar care trebuie demonstrat.

Ambitia cercetatorilor de la Lausanne si din alte parti, in acest nou domeniu stiintific denumit „conectomie”, este aceea de a extinde cercul subiectilor analizati pentru a descoperi in hartile de conexiuni cerebrale particularitati ce ar putea fi puse in legatura cu unele stari patologice precum autismul, epilepsia sau schizofrenia. Savantii intentioneaza sa observe functionarea creierului in diferite stadii ale dezvoltarii individului pentru a vedea cum evolueaza conexiunile din creier in cursul dezvoltarii organismului si procesului de imbatranire, adauga Hagmann.

Sursa: Agerpres