Proiect de ordonanță privind asistența medicală operațională

Potrivit unui proiect de OUG care completează Legea 95/2005 privind reforma în domeniul Sănătăţii, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii, asistenţa medicală operaţională se asigură de formaţiunile medicale de tratament şi de evacuare medicală specifice, înfiinţate şi organizate în acest scop de către Ministerul Apărării Naţionale; astfel, unităţile sanitare cu paturi din subordinea ministerelor şi instituţiilor din sistemul naţional de apărare alocă paturi destinate pentru situaţiile de boală şi accidente cauzate în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, prin ordin al conducătorilor ministerelor şi instituţiilor respective.

„Domeniul asistenţei medicale operaţionale este reprezentat de serviciile de protecţie medicală a forţei armate, de serviciile de evaluare, tratament şi evacuare medicală, de asistenţă medicală de hemotransfuziologie furnizate de personalul medico-sanitar militar şi auxiliar sanitar militar din Ministerul Apărării Naţionale, în scopul prezervării stării de sănătate, protejării şi salvării vieţii personalului militar şi civil propriu, precum şi cel al forţelor participante din cadrul ţărilor partenere, care participă (…) la acţiuni militare pe timpul executării misiunilor, acţiunilor militare şi exerciţiilor naţionale/multinaţionale pe timp de pace, în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu şi la declararea stării de război”, se menționează în document.

Astfel, asistenţa medicală umanitară se referă la asigurarea serviciilor de asistenţă medicală operaţională şi de transport medical, ce se acordă de personalul Ministerului Apărării Naţionale în colaborare cu structurile Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, relatează Agerpres.

Pe de altă parte, obiectivele asistenţei medicale operaţionale implică:

  • protecţia medicală a forţei armate;
  • triajul, salvarea şi evacuarea rapidă a bolnavilor şi răniţilor;
  • stabilirea diagnosticului şi efectuarea tratamentului pentru răniţi/bolnavi pe timpul acţiunilor militare;
  • reabilitarea medicală şi recuperarea militarilor şi a civililor răniţi, pe timpul acţiunilor militare.

Personalul medico-sanitar militar este reprezentat de cadre militare active, soldaţi şi gradaţi profesionişti absolvenţi ai unei forme de învăţământ superior sau postliceal, militar sau civil în domeniul medical şi farmaceutic acreditat, cu drept de liberă practică medicală, care deţine competenţe în asistenţa medicală operaţională; pentru dobândirea competenţelor specifice medicinei operaţionale, personalul medico-sanitar militar şi auxiliar sanitar este acreditat în cadrul programelor de formare profesională în instituţiile de învăţământ şi în centrele de formare specializate aflate în structura Ministerului Apărării Naţionale şi/sau în alte centre de formare autorizate şi acreditate aflate în structura instituţiilor publice naţionale şi internaţionale, în concordanţă cu standardele NATO, prin ordin comun al ministrului Apărării Naţionale şi al ministrului Sănătăţii.

Cursuri de oncologie medicală pentru studenții la medicină din anii 4 și 5 din orice țară

Societatea Europeană de Oncologie Medicală anunță organizarea cursurilor de oncologie medicală pentru studenții la medicină din anii 4 și 5 de studii, din întreaga lume.
Cursurile vor avea o durată de patru zile și se vor desfășura anul acesta, în perioada 19-23 iulie, la Valencia, în Spania, respectiv în 2-6 septembrie, la Napoli, în Italia.
Înscrierile online sunt deschise până la data de 15 aprilie: sunt disponibile 60 de locuri, iar studenții selectați vor beneficia de înscriere și cazare gratuite, precum și de o bursă de călătorie.
„Aceste cursuri își propun, pe de o parte, să ofere o perspectivă asupra oncologiei medicale și să prezinte cazuri clinice cu o abordare multidisciplinară. Pe de altă parte, scopul acestora este să inițieze un dialog cu studenții, care să contribuie la educația și experiențele de învățare ale acestora” – se precizează pe pagina de Facebook a Universităţii de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.
Pentru mai multe detalii și înscrieri, accesați ACEST link.

România, pe podiumul UE… la numărul de mame minore

Potrivit unei recente informări a Institutului Național de Statistică, România avea, în anul 2021, cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, respectiv 8.024, din care 3.446 aveau 17 ani, 2.424 – 16 ani, 1.409 – 15 ani şi 745 – între 10 şi 14 ani.

La nivelul blocului comunitar, numărul mamelor minore era de 27.845, din care 14.010 aveau 17 ani, 8.268 – 16 ani, 3.903 – 15 ani şi 1.664 – între 10 şi 14 ani, Luxemburg fiind statul cu cele mai puţine mame minore în 2021, respectiv 14.

Statistici șocante publicate și de Organizația Salvați Copiiii despre abuzurile și sărăcia micuților din România

La jumătatea lunii ianuarie, Organizația Salvați Copiiii atenționa asupra situaţiei minorilor în România, în 10 puncte esenţiale care nu pot fi ignorate – ce cuprind statistici alarmante despre neparticipare școlară ridicată, acces discriminatoriu la servicii echitabile de sănătate, precaritate a bunăstării emoționale, abuz sexual, decalaj semnificativ urban/rural – și solicită Guvernului un plan de măsuri imediate:

Potrivit datelor menționate care pot fi consultate AICI, deși trăiesc în Uniunea Europeană, copiii din România se confruntă cu situații comparabile cu cele din țările subdezvoltate:

  • Mulți copii români au probleme frecvente legate de somn;
  • Procentul neparticipării școlare crește odată cu vârsta, atingând 13,25% în cazul copiilor de 14 ani, 17,26 % în cazul celor de 15 ani și 19,01% în cazul celor de 16 ani;
  • Anual, peste 7.000 de copii se nasc din mame minore;
  • Peste jumătate de milion de copii (536.000) au avut recent cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate;
  • 46% dintre copii declară că părinții lor recurg la pedeapsa corporală, un procent mult mai mare decât cel al părinților care admit că folosesc astfel de pedepse .
  • Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) își doresc să plece din țară și să se stabilească peste granițe;
  • Conform OCDE , România este unul dintre statele în care diferența de performanță generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel.
  • Dintre sesizările cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore, mai puțin de 20% sunt finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor.

România, 2o24: „Peste jumătate de milion de copii au avut recent cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate”

În trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului.

Potrivit analizei organizației, unu din cinci copii români nu ajunge să finalizeze școala la timp, România fiind statul membru al UE cu cel mai scăzut nivel de participare în educație la vârsta finalizării învățământului obligatoriu (81%); anual, peste 7.000 de copii români se nasc din mame minore, aproape 1.200 dintre aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naștere; peste jumătate de milion de copii au avut recent cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate; în mediul rural, rata mortalității infantile continuă să fie sensibil mai ridicată în comparație cu mediul urban (6,5 vs. 4,2 la mie).

Ținând seama de datele îngrijorătoare care reflectă situația copilului din România, Organizația Salvați Copiii atrage atenția Guvernului României că este nevoie de politici sociale integrate, care să restabilească imediat dreptul tuturor copiilor la sănătate și educație de calitate și în condiții de echitate.

Salvați Copiii România prezintă analiza principalilor indicatori care reflectă situația copilului român:

  1. Sărăcie și excluziune socială

Copiii României continua să fie cei mai vulnerabili la nivelul Uniunii Europene, 41,5% dintre ei aflându-se în risc de sărăcie sau excluziune socială. În ceea ce privește diferențele generate de mediul de locuire, datele anului 2022 ne indică în continuare mari decalaje, indicatorul atingând (pentru toate grupele de vârstă) un nivel de 18,9% în marile orașe, 30,8% în orașele mici și 47,9% în mediul rural.

Datele statistice ilustrează în mod clar efectul sărăciei și inflației asupra traiului zilnic, mai ales în cazul familiilor cu copii. Analizând din perspectiva imposibilității de a-și permite, măcar o dată la două zile, o masă cu pește, carne sau proteină vegetală echivalentă, observăm că tendința este una îngrijorătoare la nivelul întregii populații (procentul crescând de la 19,2 în 2021 la 22,1 în 2022), familiile cu copii fiind cele care au
suportat în principal acest impact (cu o creștere de la 17,7% în 2021 la 22,9% în 2022 a proporției celor confruntate cu această imposibilitate), în timp ce situația familiilor fără copii s-a îmbunătățit ușor (de la 21,2% în 2021 la 20,9% în 2022).

Cu toate acestea, situația a ajuns să fie de-a dreptul dramatică în rândul familiilor cu trei sau mai mulți copii, peste o treime dintre acestea (37,7%) dintre acestea neputându-și permite o hrană adecvată în 2022, față de 17,5% în 2019 și 23,6% în 2021.

Peste un sfert dintre familiile cu trei sau mai mulți copiii nu își permit să mențină locuința adecvat încălzită.

Analizând evoluția acestui indicator, în funcție de structura familiei, observăm că familiile cu copii au fost semnificativ mai afectate de criza energetică (cu o creștere de la 9,7% în 2021 la 17,2% în 2022), în comparație cu familiile fără copii (10,6% în 2021 și 12,6% în 2022), iar familiile cu 3 sau mai mulți copii înregistrează o dublare a valorii acestui indicator de vulnerabilitate energetică (de la 13,3% în 2021 la 27,4 în 2022).

2. Participarea la educație

Conform OCDE9, România este unul dintre statele în care diferența de performanță generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel. Variația de performanță explicată strict prin statutul socioeconomic al elevului (eliminând toți ceilalți factori) atinge, în România, nivelul de 25,8%, în comparație cu o medie OCDE de 15,5% și în creștere față de valoarea înregistrată de țara noastră la testarea anterioară (18%).

Diferența de punctaj mediu, la matematică, între elevii cei mai avantajați și cei mai dezavantajați este de 132 de puncte în cazul României (față de o medie OCDE de 93 de puncte), în creștere cu 24 de puncte față de ediția anterioară a testării. De altfel, România este indicată și printre țările în care această diferență generată de statutul socioeconomic s-a adâncit semnificativ în ultimii 10 ani, ca excepție de la tendința generală la
nivelul OECD (unde această diferență a suferit doar o creștere minoră).

Cuprinderea în educația timpurie este extrem de scăzută pentru nivelul antepreșcolar, în condițiile în care studiile arată că o intervenție susținută de la cele mai mici vârste ar putea aduce o egalizare a șanselor, cu investiții reduse. În România, doar 0,8% dintre copiii sub doi ani au acces la educație timpurie (înjumătățit față de 1,6% în 2020 și comparat cu 9,2% media UE), iar procentul ajunge la doar 15,1% în cazul celor care au împlinit 2 ani (în scădere drastică față de 21,1% în 2020 și față de 33,3% media UE).

Probleme semnificative legate de participarea la educație apar încă de la gimnaziu, cu un procent de 12,2% dintre copiii români care au vârsta corespunzătoare acestui nivel de educație, dar nu sunt cuprinși în școală, iar procentul crește odată cu vârsta, atingând 13,25% în cazul copiilor de 14 ani, 17,26 % în cazul celor de 15 ani și 19,01% în cazul celor de 16 ani.

Un copil din cinci nu ajunge să finalizeze școala la timp, România fiind statul membru al UE cu cel mai scăzut nivel de participare în educație la vârsta finalizării învățământului obligatoriu (81%).

Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani au competențe scăzute la matematică (48,6% versus 29,5% media UE), procente similare înregistrându-se și în cazul științelor (44% versus 24,2% media UE) sau lecturii (41,7% versus 26,2% media UE).

Pentru România, procentul elevilor cu performanțe de top în cel puțin o arie curriculară testată este de 5%, în timp ce o treime dintre elevi (33,2%) au obținut rezultate slabe (sub nivelul 2 PISA) pentru toate cele trei arii testate (procentul este în creștere față de 29,8% în 2018).

Nu doar rezultatele testării PISA ilustrează nevoia urgentă a unei serioase reforme curriculare, ci și opinia elevilor. Astfel, conform unui sondaj reprezentativ la nivel național, în zece ani (între 2013 și 2023), în România, s-a înjumătățit proporția elevilor care consideră că materia învățată la școală le va fi de folos în viitor (de la 66% la 33% – pe primele două niveluri de satisfacție), o tendință similară înregistrându-se și în ceea ce privește rolul școlii în dezvoltarea intereselor și pasiunilor personale (de la 62% la 34%).

Un capitol nevralgic separat este cel al copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES). În peste jumătate (54,7%) dintre școlile unde învață și elevi cu cerințe educaționale speciale, consilierul școlar vine doar săptămânal/ocazional, în vreme ce doar 44,3% beneficiază de serviciile unui consilier școlar permanent, arată o anchetă Salvați Copiii România. În anul școlar 2022-2023, au fost cuprinși în învățământul de masă 46.779 de copii și adolescenți cu cerințe educaționale speciale și 19.023 de copii și adolescenți în învățământul special, arată datele Ministerului Educației.

Conform noii Legi a Învățământului Preuniversitar, orientarea școlară pentru acești elevi se va realiza în ciclurile primar, gimnazial și liceal, pe baza unui sistem complex de sprijin educațional organizat pe patru niveluri: bazal, suplimentar, intensiv și special. Pentru implementarea acestei abordări, e nevoie de echipe multidisciplinare formate din profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, kinetoterapeuți, consilieri școlari, psihologi școlari, analiști comportamentali, asistenți sociali și cadre didactice de sprijin și itinerante. Din
experiențele relatate de specialiști, reprezentanții școlilor ori de către părinți, nu doar în mediul rural, ci și în comunitățile urbane dezvoltate economic, programele școlare adaptate și ghidurile pentru părinți lipsesc, școlile nu dispun de spații speciale pentru derulare de activități specifice și este menționată absența serviciilor de sprijin psiho-educațional pentru a fi integrați și menținuți în învățământul de masă.

3. Protecția copiilor cu părinți plecați la muncă în alte țări

Peste jumătate de milion de copii (536.000) au avut recent cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, iar consecințele acestui fapt asupra fenomenelor de risc la care sunt expuși copiii sunt semnificative:
• Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de cinci ori mai mare de a consuma frecvent alcool, în comparație cu ceilalți copii;
• Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate dublă, prin comparație cu ceilalți copii, de a fuma frecvent;
• Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de șase ori mai mare de a genera conflicte cu ceilalți copii;
• Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de peste șase ori mai mare de a consuma etnobotanice sau substanțe interzise, în comparație cu ceilalți copii;
• Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de două ori mai mare decât în rândul celorlalți copii să aibă un comportament agresiv față de alți copii

4. Violența împotriva copiilor

Conform unui raport reprezentativ la nivel național, 46% dintre copii declară că părinții lor recurg la pedeapsa corporală, un procent mult mai mare decât cel al părinților care admit că folosesc astfel de pedepse. Unu din 10 copii mărturisește că este victimă a acestei forme de violență des sau foarte des, cu o incidență mai mare în cazul copiilor din mediul rural. Mai mult decât atât, răspunsurile copiilor indică persistența unor forme severe de violență din partea adulților din familie, cum ar fi: obligarea de a sta în genunchi (5%), arsurile intenționate (1%) sau pedepsele fizice care necesită spitalizare (1%).

În ceea ce privește abuzul sexual, același raport al Organizației Salvați Copiii arată că 3% dintre părinți cunosc faptul că unul dintre copiii lor a fost victimă a abuzului sexual în ultimul an, în 2/3 dintre cazuri agresorul indicat fiind o persoană străină. Răspunsurile copiilor indică o incidență a abuzului sexual care variază între 1% și 5%, în funcție de dimensiunea/forma de abuz măsurată, iar, indiferent de tipul de abuz, incidența crește
odată cu vârsta copiilor.

Pe lângă incidența îngrijorătoare, fenomenul abuzului sexual împotriva copiilor generează îngrijorare și în ceea ce privește cadrul instituțional și procedural de sancționare a acestor fapte. Astfel, potrivit unui raport realizat de Salvați Copiii pe baza consultărilor cu profesioniștii din domeniu:
– În interacțiunea cu personalul judiciar și extra-judiciar implicat în procedurile aferente cazului, copiii victime ale abuzului sexual sunt nevoiți să relateze evenimentele traumatice de cel puțin 6, ajungându-se însă și la 10 repetări în unele situații.
– Faptul că nu toți profesioniștii implicați sunt formați în comunicarea cu victimele copii generează ”pierderea” a numeroase cazuri pe traseul procedural. Astfel, în 50% dintre cazuri nu se ajunge la urmărirea penală, 25% dintre plângeri sunt închise datorită insuficienței probelor, în 5% dintre dosare acuzatul este găsit nevinovat, 12% dintre dosare se încheie cu acorduri de recunoaștere a vinovăției și în doar 8% dintre dosare se ajunge la pronunțarea unei pedepse.

5. Bullyingul

Deși tot mai multe incidente grave, inclusiv sinucideri, cu victime printre copii sunt puse pe seama bullyingului, fenomenul continuă să crească atât ca incidență, cât și ca gravitate, în lipsa unor măsuri adecvate de răspuns.

Astfel, potrivit unei consultări20 realizate de Organizația Salvați Copiii cu aproape 4500 de elevi:
• 99% dintre elevi sunt familiarizați cu termenul de bullying;
• 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, 28% dintre respondenți afirmând că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații;
• Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă,
21% afirmând că frecvența acestor situații a fost ridicată;
• În grupul de prieteni – incidența fenomenului pare a fi mai redusă, aproape jumătate dintre elevi (45%) spunând că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni, în timp ce frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii;
• Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de
bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situații, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des;
• Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații;

• Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2%;
• Trei sferturi dintre copii (74%) susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar
22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar;
• Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care
intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alți elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.

6. Accesul la servicii de sănătate

Anual, peste 7.000 de copii se nasc din mame minore. Deși neajunse încă la vârsta majoratului, aproape 1.200 din aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naștere.

Deși semnificativ mai mică față de acum 20 ani, rata mortalității infantile înregistrată de țara noastră continuă să fie mult peste media Uniunii Europene (5,2 la mie versus 3,2 la mie) și depășește media înregistrată la nivelul anului 2004 în cele 27 de state membre în configurația actuală a Uniunii.

În mediul rural, rata mortalității infantile continuă să fie sensibil mai ridicată în comparație cu mediul urban (6,5 vs. 4,2 la mie). Analizând situația copiilor și familiilor din mediul urban și cel rural, observăm că persistă disparitățile severe în accesul la sănătate, în condițiile în care în mediul rural se află doar:
– 10% din spitale
– 0,2% din cabinetele stomatologice școlare
– 13,5% din cabinetele medicale școlare
– 40% din cabinetele de medicină de familie și 32,8% din medicii de familie
– 33% din farmacii

Discrepanțele pe medii de rezidență privind asigurarea populației cu personal medical sunt evidențiate de numărul mai mare de locuitori care au revenit unui cadru medico-sanitar, comparativ cu mediul urban, astfel: în mediul rural au revenit de 11,0 ori mai mulți locuitori unui medic (de 1,9 ori unui medic de familie), de 7,7 ori mai mulți locuitori unui medic stomatolog și de 5,3 ori mai mulți locuitori unui farmacist.

Confruntate cu o dublă vulnerabilitate (mediul de locuire și statutul socioeconomic), gravidele din medii dezavantajate reprezintă o categorie care necesită atenție și sprijin de urgență din perspectiva asigurării accesului la sănătate, atât pentru ele, cât și pentru viitorii lor copii:
– una din 10 gravide nu a fost la control la medicul de familie în timpul sarcinii;
– 34% dintre gravide nu au fost la control la medicul ginecolog în cazul sarcinii curente din cauza lipsei
banilor sau din cauza distanței mari până la primul cabinet;
– 50% dintre gravidele care au fost la control la medicul ginecolog în timpul sarcinii menționează că
analizele, ecografiile, consultațiile nu au fost gratuite;
– 70% dintre gravide afirmă că nu au utilizat nici o metodă contraceptivă până în prezent

7.Bunăstare emoțională și comportamentele de risc

Nivelul bunăstării emoționale în cazul copiilor români (măsurat conform indexului Organizației Mondiale a Sănătății, pe o scală de la 0 la 100 scade semnificativ odată cu vârsta: în cazul fetelor, de la un scor mediu de 65,6 la vârsta de 11 ani, la 52 la vârsta de 13 ani, respectiv 49,4 la 15 ani, iar în cazul băieților de la 71,8 în cazul celor de 11 ani, la 65,4 în cazul celor de 13 ani și 61,7 în cazul celor de 15 ani.

Același raport al OMS relevă o serie de probleme legate de bunăstarea emoțională a copiilor români: mulți dintre ei au probleme frecvente legate de somn (cu o incidență care ajunge la peste 41% în cazul fetelor de 15 ani) se simt frecvent nervoși (cu o incidență de până la 57% tot în cazul fetelor de 15 ani), se simt singuri frecvent sau în permanență (32% din fetele de 15 ani).

Datele disponibile cu privire la comportamentele de risc la copii și adolescenți argumentează solid nevoia unor intervenții rapide, prin programe solide de prevenție și limitare a riscurilor la care sunt expuși cei mai tineri dintre cetățenii României:
– Peste un sfert (27,3%) dintre adolescenții români fumează produse din tutun24;
– Peste jumătate (50,1%) dintre adolescenții români consumă alcool25;
– 14% dintre copii au recunoscut că au practicat jocuri de noroc pe bani, dar impactul fenomenului este mult mai amplu, 40% dintre ei menționând că au prieteni implicați în astfel de activități.

8.Copiii români vor să emigreze

În ultimii 20 de ani, numărul copiilor din România a scăzut cu mai mult de un milion (de la aproape 4.800.000 la 3.740.30027). Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) își doresc să plece din țară și să se stabilească peste granițe, în vreme ce o treime dintre aceștia și-ar dori să-și continue studiile în străinătate. Printre principalele motive
care i-ar determina să emigreze se numără oportunitățile legate de educație (26,3%), neîncrederea sau nemulțumirea față de condițiile de viață din România (21,9%).

Deși în funcție de mediul de locuire, copiii României sunt egal distribuiți între orașe și sate, măsura în care le sunt asigurate drepturile continuă să fie marcată de semnificative disparități, în detrimentul celor din mediul rural.

9. Protecția copiilor împotriva abuzului sexual

Consiliul Europei a estimat în 18 noiembrie 2020 (Ziua europeană a protecției copiilor împotriva exploatării și abuzurilor sexuale) că, în Europa, „unul din cinci copii cade victimă unei forme a abuzului sexual”, și se constată faptul că majoritatea agresiunilor sexuale (între 70 și 85%) sunt inițiate de o persoană pe care copilul o cunoaște și care aparține cercului său social, iar 90% dintre aceste cazuri nu ajung în atenția poliției
ori a instanțelor judecătorești. Dovadă sunt datele statistice ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în 2022 fiind înregistrate la nivelul serviciilor de asistență socială 1.485 de abuzuri sexuale asupra copiilor (804 cazuri între 1 ianuarie 2023–30 iunie 2023), în cazul cărora doar pentru aproximativ trei sferturi s-a inițiat urmărirea penală a agresorului (1.108 cazuri în 2022 și 622 în primele șase luni ale anului 2023).

În România, conform Consiliului Superior al Magistraturii (2020), în medie, 80% dintre cele 18.549 de sesizări cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore (1 februarie 2014-29 iulie 2020), mai puțin de 20% (3.496) au fost finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor, iar pentru două treimi (12.636) au fost adoptate soluții de clasare. De asemenea, a fost evidențiat faptul că instanțele judecătorești și parchetele nu urmează o „practică stabilă și coerentă”, conform solicitării Consiliului Europei, încadrarea abuzului sexual comis asupra copilului la „viol” ori „act sexual cu un minor” fiind supusă hazardului.

În mediul online, conform analizei Salvați Copiii, 29% dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conținut care înfățișează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet și 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfățișeze nud sau într-o ipostază sexuală. De altfel, în cadrul liniei de raportare organizate de Salvați Copiii, esc_ABUZ (www.oradenet.ro), ce vizează conținutul dăunător pentru
copii și tineri în mediul online, au fost primite 3.415 astfel de raportări, din care 42,82% (1254) ilustrau imagini cu abuz sexul asupra copiilor (CSAM) sau materiale cu minori în ipostaze sexualizate, iar 653 dintre ele reprezentând materiale generate chiar de către minori (CSAM). Din 2016 până la sfârșitul anului 2023, au fost primite 33.281 de notificări. Materialele identificate sunt trimise de către specialiștii Salvați Copiii către IGPR, unde acestea sunt investigate, urmărindu-se eliminarea conținutului de pe internet, identificarea și asistența oferită victimei, precum și anchetarea agresorilor.

Salvați Copiii a solicitat Guvernului României, Președinției și Parlamentului demararea urgentă a unui proces de reconsiderare și reelaborare a dispozițiilor Codului Penal prin crearea unui grup de lucru. Salvați Copiii își oferă disponibilitatea de a contribui la găsirea celor mai adecvate soluții juridice de combatere a abuzului sexual împotriva copiilor.

10. Dreptul la participare a copiilor în luarea deciziilor care-i privesc

În ceea ce privește implicarea copiilor în viața comunității, conform legislației actuale, nu există obligativitatea înființării unor structuri consultative ale copiilor. Autoritățile locale au făcut eforturi sporadice de înființare a unor structuri de consultare a tinerilor, omițând dreptul la participare a copiilor.

Asociațiile și consiliile elevilor au solicitat, de-a lungul anilor, implicarea lor în procesele decizionale, prin asigurarea participării lor în consiliile de administrație ale unităților de învățământ. Noua lege a educației (Legea 198/2023) nu a integrat solicitările elevilor și ale Salvați Copiii de a permite participarea reală a copiilor în deciziile școlilor. La fel ca în anii trecuți, din cota rezervată părinților, poate fi prezent în ședințele consiliilor de
administrație ale școlilor un singur elev, cu condiția ca acesta să fi împlinit 18 ani, legislația nerespectând principiul fundamental al participării copiilor.

În domeniul protecției mediului, copiii pot deveni cei mai importanți actori ai schimbărilor pozitive. Cei mai mulți dintre copiii români (67%) sunt îngrijorați de calitatea aerului, trei sferturi dintre ei (78%) sunt dispuși să facă schimbări în viața lor pentru a reduce daunele aduse mediului, iar aproape două treimi (63%) nu sunt de acord cu afirmația că politicienii români acționează pentru a preveni și reduce probleme climatice și de mediu.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite, la propunerea Save the Children International și a altor organizații neguvernamentale, a adoptat, în 9 februarie 2012, Protocolul al treilea la Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului pentru crearea unui mecanism de plângeri cu privire la încălcările drepturilor copilului. Noul protocol va permite Comitetului pentru Drepturile Copilului de la Geneva să examineze plângerile provenite de
la copii si reprezentanții lor. După ratificarea de către 10 state (14 aprilie 2014), Protocolul a intrat în vigoare. Trebuie reținut că, potrivit procedurii, copiii din statele care nu au ratificat Protocolul (chiar dacă a fost semnat de reprezentantul Statului respectiv) nu pot trimite nicio plângere Comitetului. România nu a ratificat acest instrument internațional.

Recomandări imediate ale Salvați Copiii:

  • Consolidarea serviciilor de asistență socială pentru identificarea precoce a situațiilor de risc pentru copii, printr-o bugetare constantă și în acord cu nevoile locale;
  • Întărirea cooperării inter-instituționale dintre serviciile de asistență socială și școli pentru asigurarea de servicii de suport pentru copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate;
  •  Dezvoltarea serviciilor de educație timpurie, în special în mediul rural;
  • Creșterea investițiilor economice în comunitățile rurale;
  • Extinderea programului național „Masă sănătoasă în școli”, începând cu anul școlar 2025-2026, pentru fiecare copil în creșele, grădinițele și școlile din comunitățile vulnerabile economic (în special în unitățile de învățământ din mediul rural și urban mic);
  • Reglementări pentru asigurarea de către autoritățile locale, în fiecare comună, a unei echipe mixte de informare și intervenție integrată formate din: asistent medical comunitar, asistent medical și asistent social;
  • Acoperirea, din surse bugetare centrale sau locale, a costurilor de transport spre orașe la medicul specialist pentru gravidele vulnerabile din comunitățile dezavantajate;
  •  Educație pentru sănătate începând cu perioada preșcolară și pentru sănătatea sexuală și a reproducerii cât mai timpuriu (după modelul de intervenție dezvoltat de Salvați Copiii);
  • Îmbunătățirea calității și echității în educație prin atragerea și reținerea în mediile dezavantajate socioeconomic a cadrelor didactice pregătite și motivate profesional;
  •  Asigurarea predictibilității în alocarea resurselor financiare în educație și respectarea obligației legale de alocare bugetară a minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru educație;
  •  Sprijinirea școlilor în procesul de creare a grupurilor de acțiune anti-bullying din școli;
  •  Asigurarea numărului optim de medici și asistente de neonatologie şi moaşe, pentru a combate mortalitatea infantilă;
  • Dezvoltarea serviciilor sociale și a instituțiilor implicate în protecția copiilor împotriva abuzului sexual și pregătirea specialiștilor (asistenți sociali, psihologi, polițiști, procurori, judecători) în acest sens;
  •  Extinderea la nivel național a programului Barnahus dezvoltat de Salvați Copiii și DGASPC Sector 6, singurul în măsură să asigure audierea și protecția copiilor victime ale abuzului sexual;
  • Adoptarea de către Parlamentul României a celui de-al 3-lea Protocolul facultativ privind Procedura comunicării la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului.
  • Crearea de echipe multidisciplinare formate din profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, kinetoterapeuți, consilieri școlari, psihologi școlari, analiști comportamentali, asistenți sociali și cadre didactice de sprijin și itinerante, pentru elevii cu CES

UMFST: Două locuri la Medicină pentru viitorii angajați ai SRI

Ca urmare a acordului de colaborare semnat cu Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, începând cu anul universitar 2024/2025, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș își va extinde oferta de școlarizare la programul de Medicină cu două locuri, destinate viitorilor angajați ai Serviciului Român de Informații, se arată într-o postare pe Facebook.

Aceste locuri se adaugă celor 45 de locuri alocate deja Ministerului Apărării Naționale pentru programul de studii de Medicină militară.

Candidații interesați se pot înscrie în procesul de selecție, prin transmiterea unui CV (model Europass) la adresa de e-mail: hr.tehnic@sri.ro până la data de 31.03.2024.

Informații privind condițiile de înscriere se pot obține AICI.

SCJU Braşov: Există riscul ca pacienții internați să fie nevoiți să vină cu medicamente și mâncare de acasă

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov înregistează datorii de peste 40 milioane lei către furnizori.

Instituția are datorii atât la furnizorii de materiale sanitare şi de medicamente, cât şi la cel de hrană, astfel că există riscul ca urgenţele medicale să fie afectate, a avertizat, miercuri, pentru Agerpres, managerul unităţii sanitare, Emil Mailat:

„Dacă nu vom găsi soluţii pe termen scurt, vom avea din nou probleme de aprovizionare. (…) Suntem în situaţia în care furnizorii ne pot spune: nu vă mai trimitem marfă, materiale sanitare, medicamente. Îi ţinem foarte aproape, vorbim cu ei aproape zilnic, le explicăm situaţia. Din discuţiile cu ei, nici ei nu pot să o mai ducă aşa foarte mult şi atunci vor limita furnizarea către spitale – ‘cui a plătit îi dau, cui nu, nu’.

S-ar putea să se ajungă şi la situaţia să trebuiască să-şi cumpere pacienţii medicamente şi mâncare. Problema nu o văd, însă, atât de mult pe medicamente şi pe hrană. Dacă chiar se întâmplă, o să-i rambursăm pacientului banii pe care i-a cheltuit ulterior.

Adevărata problemă va fi pe partea de urgenţe. Dacă îţi vine un pacient cu politraumatisme şi tu nu ai ace, aţă etc. atunci va fi o problemă. Când am oprit pentru trei zile operaţiile programate (la sfârşitul lunii trecute – n.r.), tocmai de aceea am făcut-o, să nu fie afectate urgenţele”, a declarat reprezentantul SCJU Braşov pentru sursa citată..

Potrivit conducerii SJU, renegocierea contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate ar putea aduce unităţii sanitare între 300.000 şi 700.000 de lei în plus, bani din care ar putea fi plătite o parte din datorii iar şefilor de secţii li s-a solicitat să identifice modalităţile prin care se poate eficientiza activitatea fiecărei secţii sau prin care se pot obţine surse de venit suplimentar.

Anul anterior, SCJU Braşov a avut 32.946 pacienţi, cu aproape 5.000 mai mulţi faţă de anul anterior:

„Deşi am avut pacienţi mai puţini, am avut un buget mai mare, cheltuielile au fost mai mari şi asta deoarece, pe lângă inflaţie, au crescut toate costurile, inclusiv cele cu medicamentele şi hrana”, a menţionat managerul SCJU Braşov.

În urmă cu trei săptămâni, blocul operator a fost închis pentru trei zile, pacienţii fără urgenţe fiind reprogramaţi la date ulterioare.

Valori depășite ale radiațiilor într-un spital din centrul Timișoarei. Autoritățile susțin că nu există victime

Alertă maximă la Timișoara: Pompierii militari au descins la Spitalul „Victor Babeș”, unde s-a raportat un risc de radiații. 
Anumiți parametri de siguranță au fost depășiți, însă decoamdată, autoritățile nu fac referiri asupra eventualelor victime.
Verificările din această săptămână au indicat o creștere îngrijoratoare a  nivelului de radiații din curtea Institutului de Igiena Radiațiilor, din subordinea Direcției de Sănătate Publică Timiș (str. Victor Babeș, nu departe de centrul Timisoarei); cercetarea s-a efectuat în prezența și sub îndrumarea unui inspector de la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) iar echipe ale pompierilor specializați în decontaminare biologică, chimică, radiologică și nucleară precum și  de control a activității nucleare din Capitală au venit miercuri la sediul regional al DSP.

Autoritățile asigură că nu există riscuri pentru populație

Pompierii transmit că „nu au fost persoane contaminate și nu există risc pentru populație, deoarece zona este în curtea laboratorului”.
Totodată, polițiștii Serviciului Arme Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul I.P.J Timiș efectuează cercetări in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii de nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive după ce, la locul amintit, ar fi fost identificată prezenței unei surse de radiații.
Cele mai recente masurători radiologice au indicat că nu există, la această oră, niciun risc pentru populație: „Un fond natural de radiatii este de 0.9 – 0.10 micro Sievert, iar intr-o zona de cca 1 m² avem o radiatie crescuta 2.83 micro Sievert (unitatea de masura pentru radiatii)” – informează specialiștii, citați de presa locală.

O nouă sală de intervenții chirurgicale la SJU Ilfov. Va diminua timpul de așteptare, în medie, cu trei zile

Au început lucrările pentru o nouă sală de intervenții chirurgicale în Spitalul Județean Ilfov, una modernă, care să răspundă nevoilor pacienților – anunță instituția într-un recent comunicat:

„Ce înseamnă sală modernă? Concret, va fi dotată cu un sistem nou în România, unul pentru sterilizarea cu lămpi ultraviolete de tip C, cu ozon și fără ozon. Acest sistem va asigura conformitatea aerului din sala de operație la standarde internaționale, crescând astfel, considerabil, siguranța sanitară în timpul intervențiilor.
Care sunt avantajele? Timpul de așteptare se va diminua, iar gradul de siguranță va crește. Practic, medicii vor efectua în această nouă sală intervenții minim invazive, artroscopice și laparoscopice, cu ajutorul aparaturii de ultimă generație, într-un timp mult mai scurt, iar pacienții nu vor mai fi nevoiți să aștepte zile în șir până să intre în operație” – precizează reprezentanții SJU.

Funcționarea acestei noi săli va diminua timpul de așteptare, în medie, cu trei zile

În prezent, spitalul are două săli în care se pot efectua intervenții chirurgicale. Pe calculele realizate de conducerea SJU, funcționarea acestei noi săli va diminua timpul de așteptare, în medie, cu trei zile.Datele Spitalului Județean Ilfov arată că, doar anul trecut, au fost realizate nu mai puțin de 2.832 de intervenții chirurgicale iar potrivit noilor estimări, cu cea de-a treia sală de operație, timpii de așteptare s-ar reduce la aproape jumătate față de anul trecut ceea ce reprezintă timp prețios pentru viața pacientului: 

„Anul acesta, până la finalul lunii mai, avem cea de-a treia sală în care medicii vor salva viețile pacienților. Proiectul este finanțat prin intermediul unei sponsorizări private în valoare de peste 4 milioane de lei. Iată că se poate să realizăm proiecte vitale cu sprijinul partenerilor privați! Mulțumesc tuturor celor care au contribuit și au înțeles că suntem o comunitate și doar împreună construim proiecte cu și pentru oameni!” – a declarat Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma.

1
3

Expert în boli tropicale, la conducerea Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor

Fosta deputată austriacă de centru-stânga Pamela Rendi-Wagner va conduce Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) din Stockholm; înainte de numirea sa oficială, urmează să fie confirmată de Parlamentul European. Rendi-Wagner s-a impus în cursă împotriva altor trei candidați pentru un mandat cu durata a cinci ani.

Experta cu experiență în boli tropicale, care a fost anterior lider al partidului federal al Partidului Social Democrat din Austria (SPÖ), a spus că este „onorată și recunoscătoare” într-o declarație:

„Sunt profund onorată și recunoscătoare Consiliului de Administrație pentru că mi-a încredințat rolul de Director al ECDC. Aștept cu nerăbdare să preiau poziția în urma audierii de la Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a Parlamentului European”.

Membrii Consiliului și-au exprimat votul prin vot secret

Înainte de numirea ei, dr. Pamela Rendi-Wagner va fi invitată să facă o declarație în fața Parlamentului European și să răspundă la întrebările membrilor acestuia.

Acesta s-a bucurat de sprijinul a peste două treimi din Consiliul de conducere al ECDC format din 27 de reprezentanți ai statelor UE, doi reprezentanți ai Parlamentului European și trei reprezentanți ai Comisiei Europene. Urmează ca ea să se adreseze deputaților europeni din Comisia de Sănătate.

„„Sunt încântat să anunț că dr. Pamela Rendi-Wagner a fost nominalizată pentru a fi următorul director ECDC de către Consiliul de administrație al ECDC. Consiliul este convins că experiența, viziunea și planurile ei vor servi bine Centrului în următorii cinci ani. Așteptăm cu nerăbdare următoarea audiere a ei în Parlamentul European în martie”, a declarat dr. Anni Virolainen-Julkunen, președintele Consiliului de administrație al ECDC.

„În numele consiliului de administrație, aș dori, de asemenea, să-i exprim mulțumirea și aprecierea Dr. Andrea Ammon pentru munca excelentă pe care a făcut-o în calitate de director ECDC. Îi urăm numai bine Andreei, deoarece se retrage în iunie 2024”, a adăugat oficialul.

Din 2018 până în 2023, a fost prima femeie care a condus SPÖ austriac. Dar în 2023 a pierdut votul pentru conducerea partidului și s-a retras din politică – notează presa autohtonă.

Misiunea ECDC este de a consolida protejarea Europei împotriva bolilor infecțioase

La rândul său, ministrul austriac al Sănătății, Johannes Rauch, a spus că „experiența sa politică îndelungată” și „expertiza extinsă în domeniul epidemiologiei” au făcut-o candidatul perfect pentru această sarcină; Rendi-Wagner o înlocuiește pe germanul Andrea Ammon, care conduce ECDC din 2017.

Foto: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor

Agenția Națională de Transplant: Maraton pentru viață al echipelor medicale de prelevare și transplant în 24 ore

Agenția Națională de Transplant își exprimă recunoștința pentru două familii care au acceptat donarea de organe și țesuturi, astfel că cinci oameni au primit o nouă șansă la viață prin transplant de organe:
„Mulțumim din inimă, cu profund respect și recunoștință, acestor familii pentru gestul altruist și generos pe care au ales să îl facă, transformând durerea și suferința lor într-un alt început pentru alți pacienți a căror unică șansă este un transplant” – transmit reprezentanții organizației de specialitate, aflată în subordinea Ministerului Sănătății.

Maratonul salvării a început chiar de duminică dimineața

Maratonul pentru viață a început duminică dimineață, 18 februarie, la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti – SUUB, unde familia unui pacient aflat în moarte cerebrală a fost de acord cu donarea de organe. Astfel, echipa ATI şi de coordonare a spitalului a făcut posibil să fie pornite resorturile speranţei pentru alţi pacienţi.
Astfel, un pacient în stare critică a fost salvat datorită intervenției de transplant hepatic realizat la Institutul Clinic Fundeni , iar datorită intervențiilor de transplant renal realizate tot la Institutul Clinic Fundeni, alți 2 pacienți vor scăpa de chinul lungilor ședințe de dializă.
Câteva ore mai târziu, la Spital Clinic Județean de Urgență Bihor – Oradea, familia îndurerată a unui pacient aflat în moarte cerebrală, găsea puterea de a ajuta alți oameni, de a oferi altor familii șansa de a-i avea pe cei dragi alături, fiind de acord cu donarea de organe; Ca de fiecare dată, echipa ATI și de coordonare a spitalului orădean, a făcut dovada profesionalismului şi, împreună cu echipa chirurgicală de prelevare a ICUTR Cluj pentru rinichi, au încheiat cu succes una din etapele activității de transplant. Astfel, alți doi pacienți erau salvați prin transplant renal la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal (ICUTR) Cluj.
„În spatele acestor victorii pentru viață stau miile de ore de muncă, de abnegație și dăruire a unor profesioniști care și-au dedicat viața și cariera acestei activități. Încă o data, mulțumim cu profund respect familiilor donatorilor pentru gestul neprețuit, gest ce demonstrează că, prin bunătate și iubire, oamenii pot schimba destine și înfăptui minuni pentru semenii lor. De asemenea, mulțumim tuturor echipelor de medici și asistenți care fac posibilă salvarea celor pentru care transplantul reprezintă singura șansă la viață, precum și conducerilor unităților sanitare pentru susținerea Programului Național de Transplant” – transmit reprezentanții Agenției Naționale de Transplant.

Mii de vizitatori în primele săptămâni de la deschiderea Muzeului Farmaciei

  • În prima lună după redeschidere, Muzeul Farmaciei a atras un număr impresionant de vizitatori, o creștere notabilă față de cei 10.000 de vizitatori în ultimele 12 luni înainte de renovare.
  • Muzeul Farmaciei pregătește o gamă variată de evenimente speciale pentru a aduce comunitatea mai aproape de istoria și importanța sănătății.

Misiunea Muzeului clujean al Farmaciei este de a prezenta și cerceta atitudinea față de sănătate, boală și corp de-a lungul timpului în Transilvania, punând în atenția publică importanța igienei și prevenției bolilor. Instituția păstrează și valorifică un patrimoniu specializat, rar, care constă din peste 7000 de bunuri legate de istoria farmaciei și peste 200 de piese de aparatură medicală veche, fiind un obiectiv turistic și cultural reprezentativ pentru Cluj-Napoca – important centru medical și farmaceutic al României.

„Muzeul Farmaciei, un tezaur al istoriei medicale și farmaceutice, își redeschide porțile după o perioadă de renovare și extindere. Această oază de cunoaștere adăpostește peste 7000 de obiecte autentice, care spun povestea evoluției farmaciei și medicinei în Transilvania. Vă vom ghida prin galerii unde veți putea admira aparatură medicală veche și artefacte prețioase, ce reflectă atitudinea față de sănătate și boală de-a lungul secolelor. Locația noastră, Casa Hintz, cu decoruri farmaceutice unice din secolul XVIII, reprezintă spațiul ideal pentru a explora acest segment fascinant al istoriei. Vă vom purta prin officina, sala unde se vindeau produsele, camera materialis, laboratorul și alte spații care reconstituie atmosfera unei farmacii tradiționale. Așteptăm cu nerăbdare să vă întâmpinăm și să sărbătorim împreună acest moment important din istoria muzeului și a orașului nostru” – îi invită pe vizitatori echipa MNIT.

Printre medicamentele păstrate se numără şi unele care erau foarte scumpe, la echivalentul greutăţii lor în aur: „Despre praful de mumie se credea că prelungeşte viaţa şi că vindecă toate bolile, era panaceu şi se vindea contra greutăţii sale în aur. Acesta este un exemplu de asociere nebazată pe nimic. Am avut recent un proiect de cercetare şi le-am trimis la super spectrometrie de masă şi analiză vreo 14 probe, printre care şi mumia. Aici scrie pulvis mumiae verae şi am trimis-o să vedem dacă e ceea ce se pretinde, dar analiza a ieşit ca neconcludentă”, a precizat muzeograful Ana Maria Gruia pentru Agerpres.

Prin multitudinea medicamentelor din colecția muzeului se află şi anumite medicamente foarte complexe, cum este cazul anticul Teriaca, ce era preparat din 64 ingrediente, după o macerare ce dura de doi ani: „Dintre preparatele celebre avem Teriaca, care este cel mai complex medicament pe care îl avem şi cel mai celebru. Din antichitate erau reţete secrete, dezvoltate în medieval şi premodern. Veneţia producea Teriaca cea mai scumpă, cea mai fină, se făcea cu ritual public, în piaţă, avea până la 64 de ingrediente şi dura doi ani să se macereze cum trebuie. Conţinea tot felul de plante, răşini şi minerale diverse. Elementele importante sunt carnea de viperă, dar, de fapt, elementul activ este opiul. Deci, dacă nu vindecă, măcar nu te doare… Era pentru toate – ciumă, holeră, pentru toate incurabilele”, a explicat Ana Maria Gruia pentru sursa citată.

Vizitatorii vor găsi și afrodisiace, unul dintre acestea fiind numit chiar Elixirul dragostei: „Elixirul dragostei e un afrodiziac. Era mai degrabă ca un cadou deosebit, care de fapt e un vin fiert şi condimentat cu scorţişoară, cuişoare, cardamol, nucşoară, piper, coajă de portocală şi zahăr sau miere, dar se vindea în aceste sticluţe produse în Transilvania, la glăjăriile locale, emailate, pictate manual, cu porumbei, cu inimioare, cupluri, iar în spate cu inscripţii. Era un cadou deosebit, putea să fie la ocazii romantice, dar şi la aniversări sau orice alte ocazii”, a mai precizat Ana Maria Gruia.

Sanatatea.TV
Revizia intimitatii
Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.