Simularea unei operații în spațiu: Un robot chirurgical, aflat la bordul ISS, controlat în premieră de pe Pământ
sursa foto: nasa.gov
O echipă de chirurgi de pe Pământ a reuşit să controleze un mic robot chirurgical aflat la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) şi să simuleze de la distanţă tehnici de bază utilizate în timpul operaţiilor.
Această premieră reprezintă un nou pas în dezvoltarea chirurgiei în spaţiu, care ar putea deveni necesară pentru a trata urgenţele medicale apărute în timpul călătoriilor cu echipaj uman cu durata de mai mulţi ani, spre exemplu, spre Marte, transmite AFP, citată de Agerpres.
Aceste progrese ar putea contribui, de asemenea, la dezvoltarea chirurgiei la distanţă pe Pământ, în beneficiul locuitorilor din zone îndepărtate, privaţi de acces la medici chirurgi.
Robotul, dezvoltat de compania Virtual Incision şi de Universitatea din Nebraska, SUA, este denumit spaceMIRA. El a fost lansat către ISS la sfârşitul lunii ianuarie, la bordul unei rachete a companiei SpaceX.
Dispozitivul a fost plasat într-o cutie de mărimea unui cuptor cu microunde, fiind uşor de transportat astfel.
Joia trecută, robotul a fost pornit şi inspectat de astronauta Loral O’Hara, aflată în prezent la bordul laboratorului orbital.
Experimentul a avut loc apoi sâmbătă, condus de la sediul Virtual Incision din Lincoln, Nebraska. Acesta a durat aproximativ două ore şi a implicat şase chirurgi.
Chirurgii au reuşit să controleze de la distanţă robotul, echipat cu o cameră şi două braţe.
„Experimentul a testat tehnici chirurgicale standard, cum ar fi apucarea, manipularea şi tăierea ţesuturilor”, a declarat Virtual Incision. Ţesutul biologic a fost simulat printr-o bandă elastică.
În imagini video distribuite de companie se poate vedea cum un braţ echipat cu un cleşte apucă elasticul pentru a-l întinde, iar celălalt braţ echipat cu o foarfecă îl secţionează, imitând o tehnică de disecţie.
Dificultatea unei astfel de operaţiuni a constat în decalajul de 0,85 secunde dintre Pământ şi ISS.
Pentru evaluarea impactului procedurii, datele complete colectate vor fi comparate cu cele de la sarcini similare efectuate cu acelaşi echipament pe Pământ.
Cu toate acestea, experimentul a fost deja descris drept „un mare succes de către toţi chirurgii şi cercetătorii şi au existat puţine probleme sau chiar deloc”, a precizat Virtual Incision.
„Chirurgii sunt de părere că acest experiment va schimba viitorul chirurgiei”, a notat compania.
Proiectul a beneficiat de sprijin financiar din partea agenţiei spaţiale americane NASA.
Agenţia americană estimează că, odată cu misiunile mai lungi de explorare a spaţiului, cu echipaj uman, va „creşte nevoia potenţială de îngrijiri de urgenţă, inclusiv proceduri chirurgicale, de la simple copci în caz de tăieturi, până la activităţi mai complexe”.
Două studii recente arată efectele de durată ale fumatului asupra sănătăţii: Imunitatea, mai afectată decât se credea
Atunci când oamenii renunţă la fumat, organismul nu revine imediat la normal. Două studii recente arată efectele de durată ale fumatului asupra sănătăţii noastre. Imunitatea, în special, pare să fie chiar mai afectată decât se credea până acum.
„Fumatul modifică imunitatea adaptivă într-un mod persistent”, au concluzionat autorii unui studiu publicat în revista Nature, , informează AFP, citată de Agerpres.
Noul studiu marchează un progres important în înţelegerea efectelor nocive ale fumatului asupra sănătăţii, care, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), ucide anual aproximativ opt milioane de persoane în întreaga lume.
El a pus în evidenţă un element până acum ignorat: imunitatea adaptivă, care se construieşte pe măsură ce apar infecţiile, rămâne deteriorată timp de mulţi ani după ce oamenii se lasă de fumat.
Aceste concluzii se bazează pe un eşantion compus din o mie de persoane. Ele au fost selecţionate în urmă cu peste 10 ani, în cadrul unui proiect coordonat de Institutul Pasteur din Paris, iar imunitatea lor a fost apoi examinată cu regularitate prin diverse analize, în special sangvine.
Acest tip de proiect, denumit studiu de cohortă, este extrem de solid pentru a evalua măsura în care diferiţi factori influenţează de-a lungul timpului sănătatea şi metabolismul.
Şi, în acest caz, fumatul este cel care a avut cea mai mare influenţă, mai mult decât alţi factori, cum ar fi durata somnului şi nivelul de activitate fizică, potrivit cercetătorilor conduşi de specialista în biologie Violaine Saint-André.
Însă, rezultatul nu reprezintă chiar o noutate. Medicii ştiau deja că fumatul afectează imunitatea înnăscută – comună tuturor oamenilor – prin agravarea reacţiilor inflamatorii.
Noul studiu a confirmat acest lucru, constatând că acest efect dispare imediat după renunţarea la fumat. Dar, nu la fel se întâmplă în cazul imunităţii dobândite.
Aceasta rămâne afectată, pentru anumiţi indivizi, timp de ani sau chiar de decenii după renunţarea la fumat, chiar dacă eşantionul a fost prea redus şi reacţiile prea variabile pentru a calcula o durată medie precisă.
Efecte care dispar
Cercetătorii au mers şi mai departe de atât, arătând că aceste perturbări sunt asociate cu un efect „epigenetic”: ADN-ul oamenilor rămâne bineînţeles acelaşi, însă expunerea la fumat afectează modul în care anumite gene se exprimă în practică.
Nu trebuie în niciun caz să se tragă concluzia că renunţarea la fumat nu serveşte la nimic. Efectele negative sfârşesc totuşi prin a dispărea în cele din urmă.
Dar „pentru a vă păstra imunitatea pe termen lung, este mai bine să nu vă apucaţi niciodată de fumat”, a subliniat Violaine Saint-André în cadrul unei conferinţe de presă.
Studiul, care se bazează pe analize biologice, nu poate totuşi să spună care sunt consecinţele acestor variaţii imunitare asupra sănătăţii.
Potrivit autorilor săi, ar putea exista efecte asupra riscului de infecţii, cancere sau boli autoimune. Dar ele reprezintă, în acest stadiu, doar o ipoteză.
Un alt studiu, publicat săptămâna trecută, a încercat să determine în ce măsură riscurile pentru sănătate persistă cu adevărat după ce o persoană se lasă de fumat.
Publicat în NEJM Evidence, studiul s-a bazat pe date medicale obţinute de la aproximativ 1,5 milioane de persoane din Canada, Statele Unite, Norvegia şi Regatul Unit.
Autorii lui au comparat mortalitatea între mai multe grupuri: fumători activi, persoane care nu au fumat niciodată şi foşti fumători.
Pentru cei din urmă, riscurile medicale au nevoie de timp înainte să dispară complet. Odată ce o persoană a renunţat la fumat, ea trebuie să aştepte zece ani pentru a avea din nou o speranţă de viaţă comparabilă cu cea a unei persoane care nu a fumat niciodată.
Dar, chiar şi în acest caz, nu trebuie să se tragă concluzia că renunţarea la fumat nu merită toate eforturile: „beneficiile apar deja după trei ani”, au constatat autorii studiului, cu o medie de cinci ani de supravieţuire recâştigată în acest grup, adică jumătate din drumul spre o speranţă de viaţă normală.
Iar efectul benefic este vizibil indiferent de vârsta la care se renunţă la fumat, deşi este mai accentuat la persoanele sub 40 de ani.
