„În urma unei avarii apărute la instalaţia electrică, în locaţia din strada Tudor Vladimirescu a Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu a fost întreruptă temporar alimentarea cu energie electrică”, au informat, luni, reprezentanții Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu.
Pe durata întreruperii curentului electric, urgențele medicale din cadrul mai multor secții precum Unitatea de Primiri Urgenţe, Secţia ATI şi Blocul Operator au fost alimentate cu ajutorul unui generator electric.
Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a aprobat acordarea unei autorizaţii europene de introducere pe piaţă pentru prima monoterapie orală pentru pacienţii adulţi cu hemoglobinurie paroxistică nocturnă (HPN) care suferă de anemie hemolitică, o boală genetică rară a sângelui, care distruge globulele roşii.
Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) a avizat medicamentul, iar EMA a recomandat Comisiei Europene să acorde o licenţă pentru iptacopan, o substanţă activă care funcţionează ca un inhibitor al complementului şi reprezintă un tip de imunoterapie utilizat pentru tratarea afecţiunilor inflamatorii cauzate de deficienţe ale sistemului complementului, o parte a sistemului imunitar, informează EFE, citată de Agerpres.
„Iptacopan vizează factorul B pentru a inhiba selectiv calea alternativă a complementului şi pentru a preveni distrugerea globulelor roşii în interiorul vaselor de sânge (hemoliză intravasculară) şi în ficat şi splină (hemoliză extravasculară)”, explică EMA.
Cele mai frecvente efecte secundare la pacienţii trataţi cu iptacopan au fost infecţii ale căilor respiratorii superioare, cefalee şi diaree.
HPN este o tulburare genetică rară care provoacă descompunerea prematură a celulelor roşii din sânge (anemie hemolitică) şi poate pune viaţa în pericol.
Această boală apare atunci când celulele responsabile de formarea celulelor roşii (care ajută la transportul oxigenului în organism) produc globule roşii defecte din cauza unei mutaţii în gena FIGA. Acest lucru declanşează activarea sistemului imunitar care vede acele celule defecte ca pe un inamic, le atacă şi le distruge.
Simptomele bolii includ oboseală, dureri corporale, cheaguri de sânge, sângerări şi dificultăţi de respiraţie, iar HPN se agravează de obicei în timp, iar pacienţii necesită adesea transfuzii de globule roşii.
Tratamentul standard pentru HPN constă în anticorpi monoclonali anti-C5 (eculizumab sau ravulizumab), administraţi prin perfuzie subcutanată sau intravenoasă. O minoritate de pacienţi trataţi cu inhibitori ai complementului suferă de anemie hemolitică reziduală şi necesită transfuzii de sânge.
În cazul în care Comisia acceptă avizul EMA, aceasta va emite o autorizaţie de introducere pe piaţă care va fi în vigoare în întreaga UE, deşi deciziile privind stabilirea preţului şi rambursarea medicamentelor sunt luate la nivel naţional.
Crucea Roșie Română alături de Crucea Roșie Italiană a inaugurat, la finele săptămânii trecute, Centrul Național de Coordonare și Comunicații (CNCC) pentru Intervenții la Dezastre; amplasat strategic la depozitele CTPark de pe Autostrada A1, km 13, acesta reprezintă un pas semnificativ în direcția eficientizării răspunsului și intervenției în situații de urgență.
CNCC a fost conceput pentru a facilita colaborarea și comunicarea, atât la nivel intern, cât și în relațiile cu autoritățile și partenerii, în timpul operațiunilor de intervenție la dezastre; echipat cu tehnologie modernă și spații de cazare, aici se vor coordona eforturile umanitare și fluxul de informații relevante în timp util pentru a răspunde eficient în fața situațiilor de urgență.
„Prin inaugurarea acestui Centru, reiterăm angajamentul nostru de a fi mult mai pregătiți și eficienți în fața situațiilor de urgență. Prin sporirea capacității de răspuns, consolidarea colaborării și adaptarea la schimbările din mediul înconjurător, putem contribui la construirea unei lumi mai rezistente și mai sigure pentru toți. Mulțumim Crucii Roșii Italiene pentru acest parteneriat și suntem încrezători că Centrul Național de Coordonare și Comunicații va aduce beneficii semnificative comunităților noastre”, a precizat Adrian Halpert, director general, Crucea Roșie Română, cu acest prilej.
Cele două Societăți Naționale au desfășurat acțiuni comune de ajutorare a cetățenilor ucraineni: astfel, în luna mai 2022, a fost inaugurată o bază operațională la Suceava, gestionată în comun de Crucea Roșie Italiană, Crucea Roșie Română și Crucea Roșie Monaco, cu scopul de a asista operațiunile de evaluare, logistică și intervenție umanitară în Ucraina.
După doi ani de activitate, în care au fost depozitate și transportate în Ucraina peste 1.400 de tone de ajutoare umanitare, depozitul din Suceava intră într-o nouă fază, fiind transferat în administrarea Crucii Roșii Române.
Hub-ul din Suceava, format din cinci corturi modulare de 200 de metri pătrați fiecare, a fost demontat și va constitui baza pentru dezvoltarea depozitelor zonale de intervenție în caz de dezastre ale Crucii Roșii Române din județele Iași, Dâmbovița și Covasna.
Pentru a veni în sprijinul populației în caz de dezastre, Crucea Roșie Română a inaugurat recent și Centrul Național de Instruire pentru voluntarii și personalul propriu, un spațiu unde se vor organiza sesiuni de training atât fizic, cât și online, contribuind astfel la dezvoltarea și pregătirea continuă a salvatorilor:
“Investițiile în tehnologie, logistică și pregătirea personalului permit Crucii Roșii Române să fie pregătită pentru a face față situațiilor de urgență într-un mod mai eficient. De asemenea, consolidarea capacității locale de răspuns, prin instruirea și echiparea personalului local și prin colaborarea cu comunitățile afectate, poate contribui la dezvoltarea unei abordări mai durabile și mai eficiente în gestionarea dezastrelor”, a declarat Ignazio Schintu, subsecretar general, director de operațiuni, urgență și salvare, Crucea Roșie Italiană
Crucea Roșie Română a efectuat în cadrul evenimentului și o simulare pornind de la un scenariu de inundație, în care au fost implicate de la distanță filialele de Cruce Roșie din Călărași, Giurgiu și Teleorman. După simulare, a fost prezentată cea mai mare bucătărie mobilă achiziționată și echipată de Crucea Roșie Română pentru intervenții în situații de urgență.
Centrul Național de Coordonare și Comunicații pentru Intervenții la Dezastre este găzduit de CTP, cel mai mare dezvoltator și proprietar listat de parcuri industriale din Europa, în parcul industrial CTPark Bucharest.
Crucea Roșie Română este cea mai mare organizație umanitară din țară, cunoscută pentru rolul său vital în intervenția în caz de dezastre. Cu o rețea extinsă la nivel național, acționează ca un pilon de sprijin în situații de urgență, oferind ajutor și asistență esențială pentru comunitățile afectate de dezastre. Rolul auxiliar este de a completa eforturile autorităților naționale și locale în intervenția la dezastre; este adesea una dintre primele care răspunde la crize, oferind ajutor imediat și coordonând resursele pentru a răspunde nevoilor urgente ale victimelor. Această intervenție se extinde de la distribuirea de alimente, apă și organizarea de tabere de sinistrați, furnizarea de prim ajutor de bază și suport psihologic pentru cei afectați.
Cursele care vor avea loc sunt următoarele:
Pentru a putea participa la cursele de semi-maraton, ștafetă, cursa de 10 km sau cea populară alergătorul trebuie să aibă cel puțin 18 ani împliniți în ziua cursei; primul pas pe care trebuie să îl facă este să completeze formularul online AICI. După înscriere, cei interesați vor primi un mail care va cuprinde următorii pași în ceea ce privește atât înscrierea propriu-zisă în cadrul evenimentului, dar și pagina de strângere de fonduri personalizată cu textul și pozele sale.
„Dacă reprezinți o companie și vrei să susții cauza noastră, îți mulțumim anticipat și te rugăm să ne trimiți mesaj la adresa adriana.zorila@salvaticopiii.ro . Vom stabili împreună toate detaliile necesare pentru ca experiența Semimaratonului București să fie una memorabilă! Fii alături de noi pentru ca anul acesta să salvăm cât mai mulți copii!” – mai precizează organizatorii.
Este necesară o reformă a spitalelor administraţiei din Bucureşti, a declarat, luni, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila. „Am avut foarte multe probleme cu aceste spitale din subordinea Primăriei”, a afirmat ministrul.
„Spitalele din subordinea Primăriei Capitalei au un coordonator în momentul de faţă, se numeşte ASSMB. Am avut foarte multe probleme cu aceste spitale din subordinea Primăriei. Spitalul Colentina funcţionează fără autorizaţie sanitară de funcţionare, a funcţionat două luni de zile. I-a expirat autorizaţia sanitară la sfârşitul anului trecut, în luna ianuarie şi cred că în februarie nu a avut autorizaţia sanitară. Imediat cum am aflat acest lucru am trimis DSP, avem un raport complet al evaluării activităţilor acolo în spitale. Între timp cred că a fost obţinută această autorizaţie. (…) Alte spitale au probleme serioase. (…) Sigur că o reformă a spitalelor din administraţia bucureşteană este necesară. Este clar că acolo sunt foarte multe lucruri care nu funcţionează”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
De asemenea, prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu a declarat, vineri, că Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) și spitalele aflate în administrarea Primăriei Capitalei trebuie reorganizate.
Potrivit ministrului Sănătății, abordarea managerului Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, cu privire la spitalele administrate de ASSMB este „binevenită”, însă trebuie să ţină cont de anumite particularităţi.
„Abordarea domnului profesor Cîrstoiu este binevenită, dar ea trebuie să ţină cont de anumite particularităţi. În primul rând că unificarea trebuie să ţină de secţiile existente în spitale multidisciplinare. Colentina are secţie de ortopedie. Este greu de crezut că poţi să unifici un spital de ortopedie cu un spital care are deja secţie de ortopedie. Dar asigurarea unor consorţii care să facă posibilă, din punctul meu de vedere, achiziţia centralizată ceea ce duce la costuri mult mai mici a principalelor materiale sanitare pentru toate spitalele din Bucureşti din subordinea ASSMB, pentru că sunt unele în subordinea Ministerului Sănătăţii, operarea unor baze comune de analize de laborator”, a afirmat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
Potrivit ministrului, nu se poate merge pe ideea că se vor desfiinţa spitale în Bucureşti.
„Toate aceste lucruri sunt raţionale, nu trebuie însă să mergem cu ideea că se vor desfiinţa spitale, pentru că din punctul acesta de vedere cred că opţiunea este clară – nu se vor desfiinţa în niciun fel spitale, pentru că Spitalul Foişor este un spital care, dacă o să îl vizitaţi, se compară sau chiar depăşeşte clinicile private din România şi poate şi din alte ţări din punct de vedere al infrastructurii, calităţii serviciilor, or modul în care fac controlul infecţiilor. (…) Eventuale consorţii de spitale să funcţioneze în sensul aducerii la nivelul mai înalt al celor care nu sunt acolo şi să nu pună în vreun fel probleme legate de înţelegerea acestui concept”, a precizat ministrul.
Lipsa de educaţie şi de informare sunt principalele cauze ale afecţiunilor stomatologice, a declarat, luni, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila. „În România accesul la servicii de stomatologie este limitat, pentru că este o activitate eminamente privată”, iar medicii stomatologi care sunt în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate au o sumă „insuficientă” pentru serviciile stomatologice, a subliniat ministrul.
„Lipsa de educaţie, lipsa de informare este cred în primul rând una din principalele cauze ale celor trei afecţiuni majore – caria, paradontopatiile şi consecinţa lor, respectiv edentaţia. (…) În România accesul la servicii de stomatologie este limitat, pentru că este o activitate eminamente privată, iar medicii stomatologi care sunt în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate au o sumă limitată, 6.000 de lei, dacă nu mă înşel, pe lună. Este suma pentru serviciile stomatologie, ceea ce în mod evident este o sumă mică. (…) Lucrul acesta este insuficient. Se poate vedea şi în raport cu alocările care există pentru acest tip de activitate procentual nu mă refer neapărat ca şi sumă în alte ţări din Uniunea Europeană”, a declarat ministrul Sănătăţii, la Conferinţa organizată de Colegiul Medicilor Stomatologi din România, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale.
„Ce putem să facem de la Ministerul Sănătăţii şi aici avem nu numai deschidere, ci şi determinarea să o facem este să dezvoltăm programe de prevenţie începând cu cele care se referă la screeningul pentru copiii, continuate cu tratamentul cariilor simple, sigilarea. (…) Aşteptăm de la dumneavoastră (n.r. CMSR) propuneri concrete ca să putem să îl începem dacă se poate de anul acesta pentru că evident timpul este important mai ales că discutăm despre o patologie care afectează în special copiii sau mă rog îi afectează atunci când sunt adolescenţi sau adulţi dar abordarea trebuie să înceapă din copilărie”, a adăugat ministrul.
Potrivit minitrului, este necesar şi suportul autorităţilor locale.
„Mai este un element care sigur că lipseşte, avem nevoie de suportul autorităţilor locale şi vă sugerez dacă se poate să invitaţi la reuniunile dumneavoastră şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, fie că discutăm de Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Oraşelor Mici pentru că acolo sunt problemele cele mai mari, accesul la servicii este foarte limitat, iar sprijinul sau conlucrarea cu autorităţile locale poate să ducă în mod evident la dezvoltarea unor servicii, fie în şcoli, fie la sediul unităţilor administrativ teritoriale. Se pot face servicii de medicină dentară pentru că există şi resurse pentru investiţii şi putem să gândim împreună un program care să facă accesibile aceste servicii”, a mai arătat Rafila.
Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) și spitalele aflate în administrarea Primăriei Capitalei trebuie reorganizate, a declarat prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu. “Acestea sunt entități juridice distincte, dar ele pot să fie un consorțiu, care să își asigure facilități comune“, a subliniat medicul.
“Nu poți să compari spitalul Foișor cu spitalul Colentina sau cu spitalul Colțea, ca și număr de angajați. Aici este o mare problemă, cu cele 17 spitale aflate în administrarea primăriei generale. Pentru că eu cred că această direcție (ASSMB n.r.) și opinia mea, si o sa fac lucrul acesta, ar trebui regândită puțin. Sunt entități juridice distincte, dar ele pot să fie un consorțiu, care să asigure își facilități comune“, a declarat prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, la Prima News.
Potrivit medicului, spitalele monaodisciplinare nu mai există “nicăieri în lumea civilizată“.
“Sunt spitale mici, spitale monodisciplinare. Există și o directivă europeană, noi avem și un angajament de aderare de a reduce spitalele monodisciplinare. Ele nu mai sunt pe nicăieri în lumea civilizată. Noi le avem în continuare. Dar ce facem cu ele? Că de la ora 4 încolo nu mai au laborator, nu mai au anesteziști. Trebuie sa regândim această structură medicală. În plus, n-am sa înțeleg nicioadata, mi-a fost foarte greu sa aflu cam care este bugetul acestui ASSMB raportat la aceste spitale și, mai mult de atât ,mi-a fost foarte greu să văd câte investiții s-au făcut în ultima perioadă, ce investiții s-au făcut. Unele sunt bune, începute acum“, a adăugat medicul.
România trebuie să aibă bănci pentru prelevare și conservare de țesuturi și organe, a subliniat prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu.
“În spitalele primăriei erau două bănci de țesuturi și organe: una la Colentina și una la Foișor. România trebuie să aibă neaparat aceste bănci pentru prelevare și conservare. Aceste bănci nu prea le-am văzut eu funcționale în realitate. E o întrebare mare de care am să mă preocup în perioada următoare. A început o investiție la Colentina, dar ar trebui o analiză mai profundă“, a mai spus prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu.
