Oficiul European de Brevete a acordat ieri la Berlin Premiile Inventatorului European 2014, pentru contributiile la progresul social, economic si tehnologic. La categoria Cercetare, „Oscarul pentru inovatie tehnologica” a fost acordat profesorului Christofer Toumazou, pentru testul rapid de ADN, care poate determina in doar cateva minute alcatuirea genetica a indivizilor, fara analize de laborator, ceea ce reprezinta o etapa importanta spre o asistenta medicala inovativa, cu accent pe preventie.

Inovatia se bazeaza pe un microcip care detecteaza deviatiile genomului uman. Astfel, testul poate determina predispozitia genetica spre afectiuni mostenite precum boala Alzheimer, dar si capacitatea pacientului de a metaboliza anumite medicamente. Inovatia cercetatorului este cu atat mai speciala cu cat cipul poate fi introdus intr-un stick USB, care incarca rezultatele intr-un computer in cel mult 20 de minute. Un astfel de test ADN autoadministrabil ar putea in viitorul apropiat in farmacii, ca un laborator de buzunar.

Interesul lui Toumazou fata de bolile genetice se datoreaza in principal fiului sau, care sufera de o afectiune genetica renala rara: „Am dorit sa aplic aceasta tehnologie pentru diagnostic precoce. Daca putem detecta o problema suficient de devreme, atunci medicina devine preventiva, iar oameni ca fiul meu ar fi putut avea un cu totul alt stil de viata”, a declarat cercetatorul.

Inventia profesorului Toumazou face ca testarea ADN sa devina mult mai accesibila pentru clinici si spitale care trebuiau sa cheltuiasca peste jumatate de milion de dolari pe echipamente standard de secventiere a ADN-ului. in plus, ofera pacientilor rezultate in cateva minute, in loc de cateva saptamani. Cost-eficienta noii tehnici va fi deosebit de utila pentru tarile cu resurse limitate, precum cele din din Africa subsahariana, unde clinici slab utilate ar putea acum sa realizeze astfel de teste fara ajutorul laboratorului.

intr-un interviu in exclusivitate pentru sanatateatv.ro, prof. dr. Kenneth Eaton, presedintele Platformei europene pentru o sanatate orala mai buna, indica problemele sistemului romanesc de asigurare a sanatatii orale si propune cateva solutii, descrie modelele europene de succes si explica rolul pe care-l joaca UE in domeniu.

Domnule profesor, ce stiti despre starea sanatatii orale in Romania?

Pot incerca sa fac niste comparatii. Una din probleme in Romania, ca si in majoritatea tarilor europene, e ca exista foarte putine studii epidemiologice de calitate. Este asadar discutabil in ce masura pot fi generalizate studiile existente; dar se pot gasi tendinte, asa ca, desi unele date sunt defectuoase, putem face comparatii generale. Şi se pare ca din mai multe motive, sanatatea orala in Romania nu se afla la un nivel inalt, comparativ cu celelalte tari ale UE. Ține de aspecte economice, de istorie, cultura si multe alte lucruri. Iar toate acestea sunt greu de imbunatatit. Nu exista raspunsuri usoare, dar va pot spune ce s-a intamplat in alte tari. De exemplu, Letonia, o tara mica, care in 1990 probabil ca era la acelasi nivel economic cu Romania, a inregistrat imbunatatiri uriase ale sanatatii orale. Este interesant: tocmai pentru ca este o tara mica, cu o singura facultate de medicina dentara, majoritatea celor care iau decizii in acest domeniu ii cunosc foarte bine pe politicieni si administratori, ceea ce e un mare avantaj, pentru ca vorbind cu acesti oameni, poti sa aduci argumente, este mai probabil sa primesti finantare si sa schimbi legislatia.

„in Romania, ati produs mult prea multi medici dentisti”

Dar cum au reusit letonii aceste salturi in privinta sanatatii orale?

in esenta, au avut niste personalitati foarte puternice. Şi profilul profesiei acolo este foarte interesant. Aproape 90% dintre medicii dentisti in Letonia sunt femei si in general abordarile dentistilor femei sunt diferite de cele ale dentistilor barbati – ei sunt adesea mai interesanti in stomatologia mecanica, in a face lucruri, pe cand ele sunt adesea mai interesate de societate. Şi este mai probabil ca ele sa nu lucreze full-time, din diverse motive. Aceasta este o prima mare diferenta culturala. O alta este ca, desi a existat rezistenta, acum este acceptat ca imbunatatirea sanatatii orale este nu doar responsabilitatea medicilor dentisti, ci a unei echipe extinse. Asa ca acum 20 de ani au inceput sa formeze igienisti dentari, iar acestia au mers in scoli, au tinut ore de preventie dentara si majoritatea scolilor fie au un cabinet, fie au acces la un serviciu mobil.

Una din intrebarile dvs este despre cum pot fi acoperite regiunile rurale ale Romaniei. Unul din raspunsuri este sa ai cabinete mobile bine echipate. Ele trebuie intretinute si trebuie sa ai administratia si infrastructura care sa le sustina. Daca nu le ai, cheltui mult pe cumpararea lor si nu se intampla nimic, deci trebuie intretinute si folosite corespunzator. Letonii au facut asta, deci ar fi interesant sa va ganditi la asa ceva.

in Romania, ati produs mult prea multi medici dentisti. Ştiti cati au absolvit anul trecut? Cam 1.600, iar in ultimii 10 ani ati produs cu mult mai multi dentisti decat ar putea lucra vreodata in Romania. si ce se intampla: multi dintre ei nu reusesc sa se angajeze, daca nu cumva familia are un cabinet dentar, iar altii vin sa lucreze in Europa de Vest; in Marea Britanie sunt peste 600, sunt multi si in Italia, etc. Şi este o risipa uriasa de bani sa pregatesti atatia oameni, cand nu au perspectiva de a se angaja.

Pe de alta parte, exista o mare rezistenta la ideea ca altcineva decat dentistul sa faca ceva legat de medicina dentara, sentimentul este ca „daca eu n-am un loc de munca, de ce sa pregatim igienisti dentari, care chiar daca nu vor putea face tot ce tine de medicina dentara si ar putea fi foarte buni in preventie, mi-ar lua mie din munca?”. Deci trebuie sa depasiti aceasta mare problema, sa acceptati conceptul de a avea o echipa, nu doar dentisti. Nu este nevoie de 6 ani de facultate pentru a face majoritatea lucrurilor pe care le face un dentist, poti invata in 6 luni sa faci 50% din toate lucrurile pe care le face un dentist si sa le faci bine.

Lipsa finantarii publice pentru sanatatea orala, un dezastru

Care sunt tarile cu succes in domeniul sanatatii orale?

Ţarile de succes sunt cele din Nord-Vestul Europei: Danemarca, Suedia, acolo se cheltuie destul de multi bani publici pe medicina dentara. Banii vin din taxe centrale si locale, iar clinicile publice (in Finlanda si Danemarca, circa 40% din medicii dentisti lucreaza in sectorul public si primesc salarii rezonabile) sunt detinute de orase, nu de guvern – deci deciziile se iau foarte mult la nivel local. Rezultatul este ca cei sub 18 ani primesc asistenta stomatologica integral gratuit, iar adultii, cu siguranta in Suedia si Finlanda, pot merge in clinici publice si trebuie sa plateasca, dar este totusi o optiune fata de cabinetul privat. Iar anumite grupuri, de pilda veteranii de razboi si persoanele cu mari probleme sociale si medicale primesc asistenta gratuita. Rezultatul este ca in Danemarca, aproximativ 95% din copii sunt vazuti de un dentist sau igienist in fiecare an, iar prevalenta cariilor la copii in Danemarca este sub 0,6 la cei de 12 ani. Iar multe din cariile active nu sunt la danezii indigeni, ci la migrantii care venit recent in tara. Deci sistemul public bine dezvoltat este o optiune, dar este una destul de costisitoare: populatia trebuie sa fie dispusa sa plateasca taxe, iar politicienii trebuie sa fie dispusi sa-i cheltuie pe medicina dentara. in Romania stiu ca acum un an a fost data o hotarare de guvern prin care practic nu se mai cheltuiau deloc bani pe medicina dentara publica, ceea ce este un dezastru pentru persoanele mai sarace din comunitate.

Sunt tot felul de sisteme in Europa, dar pare sa existe o corelatie intre banii din taxe – nationale sau locale – care merg catre asistenta stomatologica si sanatate orala a populatiei, masurata prin prevalenta cariilor la copii si proportia celor de peste 65 de ani edentati complet. in Marea Britanie, doar 6% din populatia adulta nu are deloc dinti, pe cand acum 40 de ani proportia era de 37%, deci cred ca acesta este un bun indicator al imbunatatirii situatiei, tinand cont si ca speranta de viata a crescut foarte mult.

Dar daca traiesti intr-o tara saraca, n-o sa-ti convina sa platesti mai multe taxe…

Da, aici este dificultate. Dar procentul din PIB cheltuit pe sanatate in general este de 10% in Germania si Suedia, 9% in Marea Britanie, iar pentru Romania din cate stiu este cam 5-6%. Deci oricum cheltuiti o proportie mai mica din buget pe sanatate in general, pana sa va ganditi la sanatatea orala. De obicei, este foarte dificil ca sanatatea orala sa-i convinga pe politicieni sa cheltuie mai mult. Or sa spuna ca sunt probleme mai mari cu diabetul, obezitatea sau varstnicii, asa ca se va cheltui mai mult pe aceste probleme, si, oricum, nu se moare din cauza problemelor din gura. La care eu raspund ca unul din cele trei tipuri de cancer care omoara anual din ce in ce mai multi oameni in Europa (nu din ce in ce mai putin, ca majoritatea cancerelor) este cancerul oral, ca multi varstnici care se opereaza de pilda de sold in spital si mor de pneumonie, iar microbii vin din gura – in Marea Britanie 3.000 de oameni au murit in felul acesta anul trecut. Deci sunt situatii in care gura chiar omoara oameni, si sunt situatii prevenibile.

Ce poate face Europa pentru sanatatea orala?

Europa nu are mare influenta in ce priveste tratamentul. Dar in ce priveste preventia, poate oferi recomandari si politici, si acesta este scopul actualei Actiuni comune pe boli cronice, la fel si scopul Actiunii comune pe planificarea si prevederea fortei de munca. De pilda, aceasta din urma se refera la toate profesiile din sectorul de sanatate, in care cele din sanatatea orala reprezinta o proportie destul de mica. Nu este ciudat ca exista niste cote europene care limiteaza cantitatea de peste care poate fi pescuita din Mediterana, Marea Neagra si Marea Nordului, dar suntem fericiti sa instruim o multime de doctori, asistente si dentisti care nu vor putea sa se angajeze? Nu este deci logic sa existe recomandari europene in acest sens? Este in continuare decizia fiecarei tari europene, dar pune un pic de presiune pe politicieni, ca sa afle ce se intampla. Asa influenteaza Europa, facand recomandari si oferind sfaturi, dar nu de a reglementa in acest domeniu.

Nevoile de sanatate orala ale populatiei trebuie riguros analizate

Spuneati despre Romania ca ar avea prea multi dentisti – exista vreo norma in aceasta privinta?

Este foarte discutabil, OMS sugereaza ca pentru tarile dezvoltate ar fi necesar un dentist la 1.500 de oameni, dar de fapt e o proportie complet nebuna. Grecia are cei mai multi dentisti raportati la populatie, 1 la fiecare 400 oameni in Atena, dar daca mergi intr-o insula izolata de langa granita cu Albania, nu gasesti niciun dentist. Asta se leaga de intrebarea pe care o aveati despre zonele rurale: am fost in Delta Dunarii, si desi nu am mers prin Carpati, dar sunt sigur ca la cativa kilometri de Cluj sau Targu Mures exista zone foarte izolate, care nu sunt acoperite. Deci nu este foarte usor sa vii cu un raport. in plus, in Olanda, de pilda, sunt pregatiti anual la fel de multi medici dentisti si terapeuti orali (oral therapists- n.r), care sunt igienisti cu responsabilitati extinse. Deci amestecul de profesionisti care oferi servicii de sanatate orala este foarte diferit, iar prin definitie, olandezii probabil ca nu vor dori sa aiba acel raport de 1 medic la 1.500. in Danemarca, tinerii au o sanatate orala tot mai buna, iar pe masura ce vor imbatrani, cativa vor suferi traumatisme sau probleme majore, dar multi nu vor avea nevoie de tratament stomatologic complex, asa ca nu ai nevoie de dentisti in situatia asta. Asadar, din cauza problemelor legate de distributia geografica dintr-o tara si a nevoilor diferite ale populatiei, este foarte periculos sa lucrezi cu o astfel de proportie. Trebuie sa analizezi nevoile actuale si viitoare si apoi sa determini care este cea mai buna combinatie de personal medical pentru acele nevoi. Iar acest lucru este arareori facut.

Da, iar pentru asta ai nevoie de acel gen de date…

Pe care nu le avem.

De ce nu se fac aceste studii epidemiologice, despre care vorbeati si la inceput?

in primul rand, din motive financiare: cine plateste pentru un studiu? in Maria Britanie, la fiecare 10 ani se face un studiu despre sanatatea orala a adultului si unul pentru sanatatea orala a copilului. Iar ultimul a costat cam 3,6 milioane de euro, ceea ce nu-i o suma enorma, dar trebuie totusi sa negociezi cu Ministerul Sanatatii pentru a primi banii acestia. in Germania, studiul este desfasurat de Camera Dentistilor, dar ei au 65.000 de dentisti activi si 80.000 daca ii socotesti si pe cei pensionati, asa ca e nevoie de o contributie mica/dentist pentru a plati studiul. Danemarca si Suedia nu fac studii, deoarece considera ca, cel putin pentru copii, pentru ca oricum ii vad pe toti. Deci exista date bune pe care sa se faca o planificare.

Dar in tarile din sudul Europei, daca exista studii, acestea sunt mici, organizate de universitati intr-o anumita regiune. Cunosc studiile desfasurate in Constanta si cred ca au fost unele si in Cluj, dar ele analizeaza doar populatia din zona si nu neaparat o mostra aleatorie, ci una care cuprinde poate doar pe cei care se intampla sa vina la clinica universitatii sau la clinicile de stat, iar in felul acesta nu obtii o imagine corecta. Sa va dau un exemplu: in Portugalia, prin 1999-2000 au fost doua studii nationale, unul desfasurat de o facultate de medicina dentara si altul, de Institutul de Sanatate Publica. in primul studiu, indicele DMFT (indice al numarului de dinti cariati, lipsa sau obturati – n.r) a fost de 1,6 , iar in cel de-al doilea de 3,1 – o diferenta uriasa. Motivul este ca in studiul facultatii au fost recrutate 15 scoli din cele 5 regiuni ale Portugaliei continentale, nu si Insulele Azore, iar selectia scolilor nu a fost aleatorie: au fost alese scolile in care dentistii erau in relatii bune cu profesorii, si probabil ca acestea erau in zonele mai instarite, asa ca populatia studiata era foarte diferita. in schimb, studiul national putea fi gresit in anumite privinte: de pilda, marimea esantionului in Lisabona, a carei zona metropolitana are o populatie de 2,5 milioane, a fost de 300 de copii, in timp ce pentur Azore, care are 300.000, esantionul a fost tot de 300 de copii – vedeti care e dificultatea aici. in orice caz, cand vezi asemenea diferente, intelegeti de ce am preocupari legate de calitatea studiilor. Ele trebuie sa fie atent monitorizate si sa respecte o metodologie europeana unica si acceptata. Dar nu suntem singurii cu probleme, situatia este aceeasi si pentru alte boli cronice: specialistii spun ca nu exista date bune, comparabile, in afectiuni precum fibrilatia atriala sau diabet… Deci nu suntem unici, e o problema generala, si este genul de problema la care Comisia Europeana poate oferi recomandari.

Preventia si urgentele trebuie finantate de stat, facultatile de medicina dentara trebuie sa se reorienteze

Avem deci in Romania o combinatie de sanatate orala proasta, probleme cu forta de munca, o situatie financiara precara. Ce sfaturi ati da ministrului sanatatii – care, apropo, este si el medic dentist – sau guvernului?

I-as spune ministrului ca trebuie sa demonstreze ca gura este parte din corp si ca problemele din gura trebuie privite la fel ca cele din alte parti. Sa nu ai deloc finantare publica pentru sanatatea orala pentru mine este nebunie curata. Daca ministrul ar avea o menajera, iar fiicei menajerei i s-ar umfla fata si nu ar putea plati pentru extractia dentara si ar suferi complicatii majore, cred ca s-ar simti foarte prost. Asadar, ca un minimum absolut, trebuie ca preventia sa fie finantata public si ca urgentele sa fie disponibile gratuit pentru toata populatia. in ce priveste forta de munca din domeniu, cred ca politicienii trebuie sa spuna: destul!, bagam bani publici in universitati ca sa ofere pregatire, si este o risipa sa instruim toti acesti oameni daca nu-i putem angaja pe toti – si evident nu putem. si asta-i o decizie dificila, pentru ca exista toate interesele din universitati, decanii facultatilor…

Nu credeti ca prietenii dumnevoastra decani din Romania se vor supara pe dumneavoastra?

Multi dintre stiu deja ce parere am, trebuie sa accepte, si multi sunt de acord. Ţi-ai sustine copilul sa mearga 6 ani la facultate si apoi sa nu se angajeze? Nu ai face-o – aceasta-i problema si acesta-i raspunsul.

Şi se poate investi in alte arii…

Da, in facultate nu trebuie sa pregatesti doar tineri dentisti. Ai si specialitatile, educatia medicala continua, cercetarea, pregatirea asistentelor, tehnicienilor si igienistilor, deci de fapt discutia ar fi: „nu va inchidem facultatea, insa mai finantam doar jumatate din numarul studenti la medicina dentara, iar daca poti sa dezvolti toate celelalte zone, o sa ne gandim sa le finantam pe acelea”. E o alta abordare, nu-i asa? si e mai pozitiva, pentru ca raspunde si problemelor populatei, nu doar ale managerului facultatii de medicina dentara.

Cea mai recenta versune a unui pancreas bionic a fost testata cu succes in cadrul a doua studii clinice – unul la adulti, celalalt la adolescenti – cu durata de cinci zile care a presupus doar restrictii minime asupra activitatii pacientilor, potrivit rezultatelor publicate in revista stiintifica New England Journal of Medicine. Dispozitivul controleaza nivelul glicemiei la pacientii cu diabet de tip 1, folosind atat insulina, cat si glucagonul (hormon cu efect hiperglicemiant).

Cercetatorii de la Universitatea din Boston si de la Spitalul General Massachusetts publicasera deja in 2010 un studiu in care descriau succesul primei variante a dispozitivului in controlul glicemiei la adult vrme de 27 de ore. insa respectiva cercetare se desfasurase intr-un mediu spitalicesc controlat, iar pentru a putea fi testat in afara spitalului, programul sau a fost imbunatatit pentru a se putea adapta la variatia dozelor necesare fiecarui individ – adolescent sau adult.

Dispozitivul este format dintr-un smartphone conectat la un monitor al glicemiei si doua pompe care elibereaza doze de insulina si glucagon (vezi imaginea, oferita de Departamentul de Inginerie Biomedicala al Universitatii Boston) . La fiecare cinci minute, telefonul primeste valoarea glicemiei, pe care o foloseste pentru a calcula si administra fie insulina, fie glucagon. Telefonul are si o aplicatie prin care pacientul poate introduce anumite date inainte sa manance: daca masa este mic-dejun, pranz sau cina si daca continutul de carbohidrati va fi obisnuit, mai mic sau mai mare decat de obicei.

Cele doua studii (realizate pe 20 de adulti si 32 de adolescenti) au comparat datele culese de la pacienti pe parcursul a cinci zile in care si-au folosit obisnuitele pompe de insulina cu cele culese in cinci zile in care au folosit pancreasul bionic. in ambele, cercetatorii au constatat nu doar scaderea glicemiei, ci si reducerea situatiilor de hipoglicemie. Astfel, daca in mod normal, nivelul mediu al glicemiei a fost de 159 mg/dl, acesta a scazut la 133 mg/dl la adulti si 142 mg/dl la adolescenti, prin folosirea pancreasului bionic.

Potrivit cercetatorilor, succesul acestui dispozitiv ar insemna ca pacientii nu ar mai fi nevoiti sa ia in mod constant decizii cu privire la tratament si ar elimina teama ca in timpul somnului se va instala hipoglicemia. Alte studii, desfasurate de aceasta data pe o perioada de 11 zile, urmeaza sa se desfasoare in urmatoarea perioada.

in curand, medicii dentisti ar putea ajuta dintii cariati sa se autorepare prin remineralizare, datorita unui nou dispozitiv aflat in dezvoltare si care a fost conceput de cercetatori londonezi.

in mod normal, tratamentul cariei presupune indepartarea – adeseori sub anestezie – cu freza a tesutului compromis si obturarea (sau plombarea) cavitatii cu amalgam sau rasina compozita estetica. Dar noua metoda in doi pasi conceputa de profesorul Nigel Pitts si doctorul Chris Longbottom de la Kinga€™s College din Londra presupune mai intai prepararea zonei de smalt dentar afectate, dupa care cu ajutorul curentului electric de mica amplitudine care nu este simtit de pacient, mineralele sunt conduse spre dinte pentru a repara la locul defectului.

Metoda accelereaza deci procesul natural prin care calciul si fosfatul reintra in dinte pentru a repara caria, fiind de altfel botezata Remineralizare Electrica Accelerata si Intensificata. Potrivit comunicatului companiei care se ocupa de dezvoltarea metodei, produsul ar putea face ca anestezia, frezele si materialele de obturatie sa devina inutile. El ar putea fi disponibil pe piata in urmatorii trei ani.

Profesorul Pitts, de la Institutul Dentar din cadrul Kinga€™s College, a declarat ca „felul in care tratam astazi dinti nu este ideal: cand reparam dintele printr-o obturatie, el intra intr-un ciclu de frezare si reobturare, deoarece, in cele din urma, orice reparatie esueaza. Dispozitivul nostru este nu doar mai suportabil pentru pacient si mai bun pentru dinti, dar ne asteptam sa fie cel putin la fel de cost-eficient ca si actualele tratamente dentare. Pe langa combaterea cariei dentare, dispozitivul nostru poate fi folosit pentru albirea dintilor”.

Nu este insa clar daca metoda cercetatorilor londonezi a fost pana in prezent testata la pacient, nici daca dispozitivul ar fi util si pentru cariile mai profunde, care au depasit deja smaltul si au avansat la nivelul dentinei.

Diagnosticarea corecta si rapida, inrolarea intr-o schema de tratament completa, cu medicamente antituberculoase de calitate, dublata de aport nutritiv adecvat si suport psihologic, sprijin financiar acordat familiei, asistenta pentru reinsertia profesionala si masuri pentru reducerea stigmei, sunt cele mai acute nevoi ale bolnavilor de tuberculoza si tuberculoza multidrog rezistenta (TB-MDR) din Romania, conform studiilor intreprinse in prima parte a anului de Fundatia Romanian Angel Appeal (RAA) si Asociatia pentru Sprijinirea Pacientilor cu Tuberculoza Multidrog Rezistenta din Romania (ASPTMR).

Boala ucide anual 1.200 de persoane si atinge alte 15.000 pe an, in majoritate din randul populatiei tinere si active in Romania, care este tara din Uniunea Europeana cu cel mai mare numar de cazuri de tuberculoza. Potrivit RAA si ASPTMR, bolnavii primesc insa diagnosticul tarziu, nu beneficiaza de tratament complet si de calitate si nici de masuri de protectie sociala: zeci de mii de oameni si familiile lor, aproape lasati in voia sortii. si, la fel de grav, alte milioane de oameni expusi la boala si riscand sa o dezvolte, fara a sti daca si cum ar putea sa previna acest lucru.

Studiul realizat de cele doua asociatii a relevat mai multe probleme cu care se confrunta pacientii romani cu TB. Astfel, experienta diagnosticului de tuberculoza si managementul bolii si al co-morbiditatilor sunt greu de suportat. Comunicarea diagnosticului – in special a celui de TB-MDR – nu este insotita intotdeauna de informatii pe intelesul pacientilor, despre cauze, boala si exigentele tratamentului. De asemenea, perioada indelungata de diagnosticare a TB-MDR creeaza pacientului un sentiment de confuzie si de neincredere in competenta cadrelor medicale. Tratamentului TB are efecte secundare dificil de suportat (atat fizice cat si psihologice), iar tratamentul si spitalizarile indelungate ii forteaza pe pacienti la perioade lungi de inactivitate. Reinsertia pe piata muncii poate fi dificila, ca urmare a capacitatii reduse de munca dar si a stigmei asociate cu tuberculoza, astfel ca si imaginea de sine a pacientilor are de suferit din cauza excluderii sociale.

in ceea ce priveste aderenta la tratament, studiul arata ca 13 din 80 de subiecti (16%) au intrerupt tratamentul cel putin o data (7 – pentru cel mult o saptamana, 3 – intre 2 si 4 saptamani, 3 – pentru mai mult de o luna). Motivele intreruperii tratamentului au fost fie ca „m-am simtit rau” (30%), „m-am simtit mai bine” (23%), fie alte motive (47% ; ex.: „am fost plecat din localitate”, „nu am vrut sa mai merg la dispensar”). Principalele nevoi pentru cresterea aderentei si incheierea cu succes a tratamentului s-au aratat a fi: sustinerea familiei (46%), o alimentatie mai bogata (32%), bani / ajutor social / o forma de venit (23%). Cele mai dificile experiente pe perioada tratamentului au fost, potrivit sondajului, „sa stau internat in spital” (60%), „sa nu fiu alaturi de familie” (35%), „sa stau si sa nu fac nimic” si „sa suport efectele adverse” (30%). Principalele griji pe care le au pacientii dupa terminarea tratamentului sunt teama ca ar putea sa se imbolnaveasca din nou (40% dintre respondenti), teama ca nu vor mai putea practica aceeasi meserie (28% dintre respondenti) sau aceea ca nu se vor mai putea angaja cauza bolii (16%).

O a doua parte a studiului ofera perspectiva specialistilor si a reprezentantilor institutiilor publice relevante (Programul National pentru Controlul Tuberculozei, Ministerul Sanatatii si Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca) si releva doua directii de actiune prioritare, cu privire la interventia in tuberculoza.

Astfel, reducerea riscului de transmitere a TB trebuie realizata prin adoptarea de masuri si servicii de suport pentru cresterea aderentei la tratament, in special in cazul TB-MDR si TB-XDR; asigurarea accesului gratuit al pacientilor la tratament complet si corect administrat; identificarea si urmarirea activa a pacientilor cu risc de non-complianta la tratament); adoptarea unor masuri de reducere a efectelor secundare ale tratamentului si de suport pentru depasirea acestora; imbunatatirea controlului infectiei cu TB prin separarea sectiei de TB de cea de pneumologie si a pacientilor cu TB sensibila de cei cu TB-MDR/XDR (prin imbunatatirea dotarilor, instituirea de circuite speciale in unitatile medicale, separarea sectiilor etc.); si diagnosticarea rapida a infectiei cu TB-MDR/XDR.

A doua prioritate o reprezinta reducerea riscului de deteriorare a calitatii vietii persoanelor afectate de TB, ca urmare a diminuarii capacitatii fizice si a perioadelor lungi de inactivitate cauzate de tratament sau spitalizare indelungate. Sunt sugerate masuri precum: revizuirea perioadei de concediu medical platit, de la 1 la 2 ani – ca masura speciala de protectie, in special pentru pacientii cu TB-MDR/XDR, facilitand astfel succesul terapeutic; accesul persoanelor afectate de TB la servicii psiho-socio-profesionale care sa ofere evaluarea aptitudinilor profesionale si, dupa caz, re-orientare si re-calificare profesionala; accesul persoanelor afectate de TB la servicii de recuperare care sa asigure posibilitatea de reantrenare la efort – astfel incat la terminarea concediului medical sa fie pregatite sa-si reia activitatea; masuri de reducere a stigmei si discriminarii sociale asociate cu tuberculoza.

De Ziua Mondiala a Donatorilor de Sange, Organizatia Mondiala a Sanatatii cere statelor ca pana in 2020 sa obtina toate stocurile de produse din sange de a donatori voluntari neremunerati. Necesarul de sange si produse din sange creste de la un an la altul, iar multi din pacientii care au nevoie de transfuzii pentru a ramane in viata nu au acces la ele in timp util. in 2011, la nivel mondial au fost efectuate aproape 83 de milioane de donari de sange de la donatori vountari neremunerati, cu circa 8 milioane mai multe decat in 2004.

Potrivit, OMS, donatorii voluntari neremunerati care doneaza in mod regulat sunt cea mai sigura sursa de sange, numarul infectiilor in randul acestora fiind mult mai mic decat printre cei care dau sange in schimbul banilor sau pentru membrii familiei in caz de urgenta.

in prezent, 60 de tari obtin 100% din stocurile de sange de la donatori voluntari neremunerati (35 de tari cu venituri mari, 18 tari cu venituri mijlocii si 7 tari cu venituri mici), 6 din ele reusind aceasta performanta desi in 2004 obtineau astfel intre 40% si 72% din resurse. Cu toate acestea, OMS atrage atentia ca 73 de tari inca isi colecteaya peste 50% din stocuri de la donatorii platiti sau de inlocuire.

in tarile cu venituri mici si mijlocii, transfuziile sunt adesea necesare pentru managementul complicatilor sarcinii si nasterii si pentru tratamentul anemiei severe din copilarie. in schimb, in tarile cu venituri mari, transfuziile sunt folosite in operatiile cardiace, in transplant, in trauma si tratamentul cancerului.

Deviza Zilei Mondiale a Donatorilor de Sange din acest an este „Doneaza sange pentru cee care daruiesc viata”. Zilnic, 800 de femei mor din cauza complicatiilor sarcinii si nasterii. Scopul campaniei este de a atrage atenta asupra importantei accesului in timp util la sange si produse din sange din surse sigure, in toate tarile, ca parte a strategiei complexe de prevenire a deceselor materne.

Sambata, 14 iunie, Institutul National de Hematologie Transfuzionala si Centrul de Transfuzie Sanguina Bucuresti, cu sprijinul Ministerului Sanatatii, celebreaza aceasta zi prin organizarea unui eveniment si a unei campanii mobile de donare benevola de sange in Parcul Herastrau. Potrivit Ministerului Sanatatii, evenimentul isi propune, pe langa recunoasterea si pretuirea donatorilor de sange existenti, promovarea importantei donarii benevole de sange in randul populatiei din Romania, in vederea cresterii numarului de donatori si mai ales a fidelizarii acestora.

Ministrul irlandez al sanatatii, dr. James Reilly, a anuntat ieri, 10 iunie, ca guvernul a aproat legea privind introducerea pachetelor generice de tigari, care urmeaza sa fie prezentata Parlamentului. Irlanda va deveni astfel prima tara din Uniunea Europeana si a treia din lume – dupa Australia, in noiembrie 2011 si Noua Zeelanda, in februarie 2014 – care va introduce o astfel de legislatie. Potrivit dr. Reilly, acesta este un pas important inainte pentru atingerea obiectivului ca Irlanda sa devina o tara „libera de tutun” (in care mai putin de 5% din populatie fumeaza) pana in 2025. in prezent, fumatorii reprezinta 22% din populatie.

Daca va fi votata si va intra in vigoare, legea va reglementa drastic aspectul produselor din tutun, inlaturand orice forma de branding, inclusiv marci inregistrare, logouri, culori si ilustratii, cu exceptia numelui, imprimat cu un caractere si fonturi uniforme. Obiectivul legii este ca pachetele de tigari sa devina mai putin atragatoare pentru consumatori, sa poarte avertismentele legate de sanatate mai vizibile si sa scada capacitatea pachetelor de a induce oamenii – mai ales copiii – in eroare fata de efectele nocive ale fumatului.

Potrivit Ministerului Sanatatii din Irlanda, industria tutunului a investit masiv in aspectul pachetelor de tigari pentru a transmite mesaje specifice anumitor grupuri, iar legea aprobata de guvern propune sa zadarniceasca unul din ultimele mijloace de promovare pe care producatorii le mai au la indemana. Avand in vedere ca majoritatea fumatorilor se apuca de acest obicei in copilarie, diversele elemente ale ambalajului sunt indreptate in primul rand catre tineri

Fumatul ucide anual peste 5.200 de irlandezi, unul din doi fumatori murind din cauza dependentei. Potrivit sursei citate, pentru a mentine consumul la acelasi nivel, industria tutunului trebuie sa „recruteze” zilnic 50 de noi fumatori, mai ales din randul tinerilor. Pe langa impactul in vieti omenesti, fumatul generaza costuri de 650 de milioane de euro sistemului irlandez de sanatate.

Comunicatului oficial precizeaza ca dovezi clare arata ca pachetele generice de tigari sporesc eficienta avertismentelor legate de sanatate, reduc conceptiile gresite despre tigari si scad atractivitatea marcii, mai ales printre tineri si adultii tineri. De pilda, studiile australiene au constatat ca datorita introducerii pachetului generic de tigari, fumatorii se gandesc mai des sa se lase de fumat si acorda o mai mare prioritate acestei intentii, gasesc ca tigarile mai putin satisfacatoare si de mai proasta calitate.

De altfel, introducerea pachetelor generice in Australia a obligat indsutria tutunului sa declare public ca nu au fost schimbate ingredientele produselor sale, ca raspuns la valul de reclamatii ale fumatorilor, care se plangeau ca tigarile aveau alt gust.

in aceste zile, la Cluj-Napoca sunt organizate doua importante evenimente stiintifice pentru oncologia europeana si cea romaneasca. Astfel, Organizatia Institutelor Europene de Cancer (OECI) se reuneste in premiera in tara noastra, pentru OECI Oncology Days & General Assembly, in perioada 11-13 iunie. Manifestarea este organizata in parteneriat cu Institutul Oncologic „Prof.Dr. Ion Chiricuta” (IOCN), care, in acelasi timp, sarbatoreste 85 de ani de la infiintare in cadrul Zilelor IOCN 2014.

„Decizia de a organiza Oncology Days 2014 in Cluj-Napoca reflecta in mod evident necesitatea ca OECI sa imbunatateasca implicarea colegilor nostri din Europa de Est in dezvoltarea de programe si politici publice”, a declarat Wim H. van Harten, presedintele OECI. Organizatia Institutelor Europene de Cancer militeaza pentru reducerea fragmentarii in domeniul oncologiei si evaluarea corecta a relatiei cost-beneficiu legata de aplicarea unor noi tehnologii terapeutice, pentru ca europenii care se confrunta cu afectiuni oncologice sa aiba acces la cele mai bune tratamente. Astfel, la nivel european, se impune dezvoltarea unor retele de referinta, necesare pentru a imbunatati diagnosticarea precoce a diferitelor tipuri de cancer, dar si pentru a oferi pacientilor un acces mai bun la terapii. Acesta este si scopul manifestarii stiintifice OECI Oncology Days & General Assembly 2014.

in paralel, in perioada 12-14 iunie, vor fi organizate si Zilele Institutului Oncologic „Prof.dr. Ion Chiricuta” – 85 de ani de la infiintare. Zilele IOCN prezinta bilantul ultimilor cinci ani si cuprind Gala de Excelenta, filme documentare lansate in premiera, simpozioane stiintifice despre principalele tipuri de tumori maligne, proiecte in desfasurare, precum si evenimente conexe dedicate pacientilor, publicului larg si presei. Zilele IOCN 2014 vor reuni speakeri de renume national si international, care vor prezenta si dezbate cele mai noi informatii din domeniul oncologiei in sesiunile: tumori ginecologice, tumori digestive, tumori cap-gat, tumori pulmonare, tumori urologice, tumori mamare, tumori tiroidiene, melanoame-sarcoame, sesiunea doctoranzi/rezidenti, desiunea discipline fundamentale, sesiunea pentru asistenti medicali, sesiunea postere.

Androulla Vassiliou, comisarul european pentru sport, a anuntat astazi planuri legate de prima Saptamana europeana a sportului, care va avea loc in septembrie 2015. Obiectivul evenimentului este promovarea sportului si a miscarii fizice la toate nivelurile. Ultimul sondaj Eurobarometru privind sportul si activitatea fizica a indicat ca aproape 60 % dintre cetatenii Uniunii Europene nu fac sport sau miscare fizica niciodata sau arareori.

„Rezultatele sondajului Eurobarometru scot in evidenta necesitatea unor masuri prin care sa convingem publicul larg sa se ridice de pe canapea si sa integreze sportul si miscarea fizica in viata de zi cu zi. Acest lucru este esential nu doar din perspectiva sanatatii si a bunastarii fizice, ci si din cauza costurilor economice semnificative care rezulta din inactivitatea fizica”, a declarat comisarul Vassiliou.

in timpul acelei saptamani, Comisia Europeana (CE) va coordona activitati si evenimente care vor avea loc in intreaga Europa. Organizatiile care vor sustine obiectivele saptamanii vor beneficia de orientari din partea CE si de o eticheta dedicata Saptamanii europene a sportului.

CE va incuraja si activitatile de la nivel national pentru imbunatatirea gradului de informare si de constientizare a importantei sportului. Comisarul european pentru sport a subliniat ca este necesar ca statele membre sa implice cat mai mult partile interesate locale si regionale in organizarea evenimentelor.

Pentru a asigura o viitoare forta de munca sustenabila in domeniul sanatatii, atat pe teritoriul Europei, cat si dincolo de granitele acesteia, partenerii din cadrul proiectului „Personal medical pentru toti, toti pentru personalul medical” (HW4All) au lansat zilele trecute Apelul la actiune a decidentilor europeni, inclusiv a institutiilor UE, a ministerelor nationale si a tuturor actorilor principali implicati in domeniul planificarii, educatiei, ocuparii si mobilitatii personalului medical.

Potrivit comunicatului HW4All, pe plan mondial exista un deficit de 7,2 milioane de lucratori medicali. Acest lucru reprezinta o amenintare grava la adresa sanatatii oamenilor din intreaga lume, cele mai afectate fiind tarile cu venituri mici si medii.

Multe state europene recruteaza personal medical calificat din alte tari, adesea din cele sarace, exodul personalului calificat amplificand inegalitatea dintre tari si slabind sistemele de sanatate din interiorul si din afara Europei. in 2010, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si tarile sale membre au pus la punct un cadru de recomandari privind dezvoltarea fortei de munca din sanatate existente la nivel global: „Codul global de practica al OMS privind recrutarea internationala a personalului medical”. Acest document vizeaza cauzele principale ale migratiei si exodului de personal calificat, abordand si aspecte legate de educatia, retentia, conditiile de munca, remunerarea si drepturile lucratorilor din sanatate. in ciuda existentei acestui Cod, multe tari aproape ca ignora subiectul gestionarii sustenabile a fortei de munca din sanatate.

Chemarea la actiune a HW4All include urmatoarele recomandari:

Planificarea pe termen lung si pregatirea unei forte de munca in domeniul sanatatii autosustenabile. Prin aceasta, recrutarea internationala va fi mai putin imperativa, iar exodul de personal calificat se va reduce.

Investitia in forta de munca din sanatate. Asistenta medicala de calitate contribuie la dezvoltarea economica si are un impact pozitiv asupra sanatatii oamenilor. Reducerile bugetare efectuate de tarile europene asupra sistemului de sanatate conduc la deficitul si migratia personalului medical.

Respectarea drepturilor lucratorilor migranti din sanatate. Multi dintre acestia dispun de contracte pe durata determinata, salarii mici si protectie sociala limitata. Personalul medical migrant are totodata dreptul la o cariera pe termen lung.

Gandirea si actiunea coerenta la toate nivelurile – national, regional si global. Existenta unei consecvente intre politici si obiectivele de dezvoltare reprezinta o obligatie legala prevazuta in Tratatul de la Lisabona.

Contributia la implementarea Codului OMS. Acesta ofera tarilor europene recomandari clare cu privire la asigurarea drepturilor egale la sanatate pentru personalul medical migrant, atat in tarile sursa, cat si in cele de destinatie.

Proiectul „Personal medical pentru toti, toti pentru personalul medical” este o initiativa a societatii civile la nivel european si isi propune sa contribuie la identificarea de solutii pentru constituirea unei forte de munca durabile in domeniul sanatatii la nivel national, european si global. Partenerul roman in cadrul proiectului este Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate.