GCS: Aproape 12.000 de persoane infectate cu noul coronavirus în România  

Încă 12 persoane infectate cu noul coronavirus au murit, numărul celor decedaţi ajungând la 675, informează, miercuri, Grupul de Comunicare Strategică.

Este vorba despre şase femei şi şase bărbaţi cu vârste cuprinse între 47 şi 90 de ani.

De asemenea, până miercuri, pe teritoriul României, au fost confirmate 11.978 de cazuri de persoane infectate cu COVID – 19.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 362 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 247 de pacienți.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 3.569 au fost declarate vindecate și externate.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 12.042 de  persoane. Alte 22.690 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 166.993 teste, acestea includ și testele  raportate în data de 28.04.2020 după ora 13:00.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 587 de  apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.928 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 497 de dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Polițiștii și jandarmii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 4.318 persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestor persoane le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 8.005.343 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, 2.205 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.247 în Italia, 560 în Spania, 29 în Franța, 269 în Germania, 70 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 88 de cetățeni români aflați în  străinătate, 27 în Italia, 19 în Franța, 26 în Marea Britanie, 8 în Spania, 3 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția și unul în SUA, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 21 au fost declarați vindecați: 9 în Germania, 8 în Franța, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

 

Orban: Se va încerca evitarea tratării la domiciliu a persoanelor asimptomatice  

Premierul Ludovic Orban a declarat miercuri, la Dragomireşti, că se va încerca evitarea tratării la domiciliu a persoanelor asimptomatice sau cu simptome uşoare de coronavirus, existând riscul infectării membrilor familiei.

„Aţi văzut că am început să punem în funcţiune spaţii ca secţii externe ale spitalelor, cum a fost spaţiul la care am participat cu domnul preşedinte Iohannis şi cu echipa guvernamentală, spaţii pentru tratare. Urmărind ce s-a întâmplat în alte ţări care au permis tratarea cazurilor asimptomatice la domiciliu, în foarte multe situaţii persoanele tratate şi-au infectat membrii familiei şi există un risc asupra membrilor familei, dacă se tratează cazurile uşoare la domiciliu, mai ales în acele domicilii în care nu se poate permite izolarea persoanei care este confirmată pozitiv, spre exemplu într-un apartament de bloc unde este foarte complicat ca membrii familiei să fie complet desprinşi ca circuit de persoana care este tratată”, a spus Orban.

Prim-ministruul a adăugat că sunt amenajate sau în curs de amenajare mai multe spaţii pentru tratarea celor asimptomatici sau cu forme uşoare de COVID-19, în cazul în care locurile în spitale nu vor fi suficiente.

„Se mai amenajează astfel de spaţii, am înţeles că, la Târgu Mureş, Universitatea a amenajat un astfel de spaţiu care va fi dat în administrarea spitalului judeţean, la Cluj este în curs de amenajare un astfel de spaţiu, în Arad, de asemenea. Încercăm să creăm astfel de spaţii astfel încât să evităm riscul de infectare a membrilor familiei în cazul tratamentului la domiciliu. Nu este de dorit acest lucru, dacă vom ajunge în situaţia, şi astăzi se permite teoretic tratarea la domiciliu, dar vom evita cât de mult posibil tratarea la domiciliu a persoanelor asimptomatice sau cu simptome uşoare”, a afirmat Orban.

Premierul Ludovic Orban, însoţit de ministrul Economiei şi cel al Apărării, a fost prezent, miercuri, la Uzina de produse speciale Dragomireşti, judeţul Dâmboviţa, în cadrul căreia au fost recent instalate echipamente de producţie a măştilor medicale.

Infectări ale personalului la Fundeni: Au fost confirmate trei asistente și o infirmieră

Trei asistente și o infirmieră de la ATI din cadrul Institutului Clinic Fundeni au fost confirmate pozitiv cu  virusul SARS COV 2, a anunțat conducerea ICF.

“În cadrul testării continue de SARS COV 2 au fost confirmate pozitiv trei asistente și o infirmieră de la ATI. Institutul Clinic Fundeni testează angajații unității sanitare din secțiile cu grad ridicat de risc, dar și pacienții care urmează să fie internați”, se arată într-un comunicat al ICF.

Cele trei asistente și infirmiera se aflau toate pe aceeași tură.

Din momentul depistării primei persoane asimptomatice, întreaga tură nu a mai intrat în spital în ziua de 22 aprilie, anunță conducerea ICFundeni.

“Facem precizarea că două cazuri depistate pozitiv în data de 28 aprilie au fost descoperite la a doua testare, dovadă fiind faptul că testarea angajaților din zonele de risc este continua”, au precizat reprezentanții ICF.

“În data de 24 și 25 aprilie a fost realizată decontaminarea secției, au fost curățate cu soluții dezinfectante pardoselile, pereții, suprafețele. Toți pacienții prezenți în acest interval în secția de ATI au fost testați, după pozitivarea primului caz la nivelul personalului, iar toate testele au fost negative.

Potrivit aceleiași surse, pe 28 aprilie a fost realizată o nouă decontaminare, iar toți contacții au fost izolați la domiciliu.

Conducerea Institutului dă asigurări că orice pacient care necesită internare la ICF este izolat, I se face testul COVID și stă în zona de izolare, singur în salon, până iese rezultatul testului.

 

Boloș: Vom propune o flexibilizare a acordării stimulentului financiar în Sănătate

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a anunţat că are în vedere modificarea OUG 43/2020 prin renunţarea la limitarea care prevedea iniţial acordarea stimulentului financiar doar personalului implicat direct în tratarea bolnavilor, dând astfel managerilor spitalelor posibilitatea de a decide ce categorii de personal sunt îndreptăţite să primească sprijinul financiar.

„Corect şi de bun simţ este ca stimulentul să se acorde întregului personal medical şi auxiliar care are o contribuţie la combaterea pandemiei. Cu acordul Ministerului Sănătăţii vom propune această flexibilizare în şedinţa de Guvern de joi”, a precizat ministrul, conform unui comunicat.

Astfel, potrivit sursei citate, se are în vedere includerea personalului din asistenţa medicală comunitară, cea medico-socială şi a celui din medicina legală. Chiar dacă aceştia sunt angajaţi ai mai multor unităţi spitaliceşti, bonusul financiar se acordă o singură dată în baza CNP-ului.

Ministrul Marcel Boloş a participat luni la o videoconferinţă de 4 ore cu medicii pentru clarificarea accesării celor 470 de milioane de euro puse la dispoziţia spitalelor.

Conform reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii participanţi la videoconferinţă, stimulentul financiar se va acorda începând din luna mai pentru aprilie, iar plata salariilor şi sporurilor nu va fi condiţionată sau întârziată de acordarea acestor prime din bani europeni.

O altă temă de interes a fost şi sprijinul tehnic pe care angajaţii ministerului îl acordă medicilor din spitale în folosirea platformei informatice MySMIS pentru facilitarea depunerii proiectelor.

Reprezentanţii Programelor Operaţionale Capital Uman (POCU) şi Infrastructură Mare (POIM), împreună cu Unitatea de Implementare a Proiectelor din cadrul Ministerului Sănătăţii, au răspuns celor peste 80 de reprezentanţi ai spitalelor implicate în lupta COVID-19, ai Consiliilor Locale şi ai asociaţiilor profesionale. Aceştia au fost invitaţi ca urmare a adresării de întrebări la adresa de email covid19.sanatate@fonduri-ue.ro sau direct prin formularul de pagina web mfe.gov.ro.

În discuţie a fost şi achiziţia echipamentelor medicale şi de protecţie. Apelul finanţat din Programul Operaţional Infrastructură Mare în valoare totală de 350 de milioane de euro, ce permite decontarea retroactivă a cheltuielilor realizate începând cu 1 februarie 2020. Carmen Moraru, secretar de stat MFE şi coordonator al programelor POCU şi POIM, precum şi al îmbunătăţirii infrastructurii informatice în folosul beneficiarilor, a precizat în cadrul videoconferinţei că se încurajează achiziţia echipamentelor folosite în testare, prevenţia fiind una din temele importante pe care trebuie avute în vedere, „aşa cum de altfel a reieşit şi din consultările cu medicii din linia întâi.”

„Aceasta este prima întâlnire la care am răspuns direct întrebărilor punctuale, de când am pus la dispoziţie mecanismul de dialog care include medicii, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Fondurilor Europene. După 4 ore consider nu doar că am oferit clarificări, ci şi că am primit informaţii preţioase care ne ajută mai departe în construcţia eficientă a proiectelor care ajută românii în lupta contra COVID-19. Banii europeni există, dar trebuie investiţi cu cap în sistemul medical”, a spus ministrul Fondurilor Europene.

SUA: Copii infectați cu noul coronavirus, trataţi pentru un sindrom inflamator rar

Trei copii din Statele Unite infectaţi cu noul coronavirus sunt trataţi pentru un sindrom inflamator rar, ce pare similar cu cel care a stârnit îngrijorare în rândul medicilor din Marea Britanie, Italia şi Spania, a declarat un specialist care îi tratează pe aceşti pacienţii, citat miercuri de Reuters.

Toţi cei trei copii, cu vârste cuprinse între 6 luni şi 8 ani, sunt trataţi în cadrul Centrului Medical al Universităţii Columbia din New York şi au prezentat febră şi inflamaţii la nivelul inimii şi intestinelor.

„În momentul de faţă ne aflăm la începutul încercării de a înţelege ce reprezintă”, a declarat pentru Reuters medicul Mark Gorelik de la Columbia.

Gorelik, specialist în reumatologie şi imunologie pediatrică, a spus că a fost chemat să consulte cazurile pentru a evalua dacă aceşti copii au boala Kawasaki, o afecţiune despre care se crede că ar fi asociată cu infecţii care, în cazuri grave, provoacă inflamaţia arterelor inimii.

Experţi medicali italieni şi britanici investighează o posibilă asociere între pandemia de coronavirus şi grupuri cu boala inflamatorie în rândul copiilor prezentaţi la spitale cu febră mare şi artere inflamate.

Sindromul a fost în mare parte nedetectat în Statele Unite, conform Academiei Americane de Pediatrie.

Gorelik a declarat că, după părerea sa, în aceste cazuri este foarte posibil să nu fie vorba despre boala Kawasaki, ci despre un proces similar, cu un mecanism de bază comun cu Kawasaki, declanşat de un an agent patogen care provoacă un răspuns al sistemului imunitar. „Prezintă trăsături similare”, a spus el.

Cele trei cazuri din New York vin după un raport emis de Universitatea Stanford din California care consemna cazul unui copil de 6 luni internat cu boala Kawasaki şi ulterior diagnosticat cu COVID-19, boala cauzată de noul coronavirus.

„Când s-a dovedit că acest copil era pozitiv a fost o mică surpriză”, a spus medicul Roshni Mathew, specialist în boli infecţioase la copii în cadrul Spitalului de Pediatrie Lucile Packard al Stanford.

Mathew, care a descris cazul în jurnalul Hospital Pediatrics, a spus că nu este cunoscută cauza bolii Kawasaki, însă au fost sugeraţi mai mulţi agenţi patogeni drept posibil declanşator, inclusiv unele coronavirusuri umane.

Până în prezent, copiii au scăpat în mare parte de unele dintre complicaţiile grave ale COVID-19, care a afectat în cea mai mare parte adulţi vârstnici şi persoane cu afecţiuni cronice.

Potrivit lui Gorelik, este posibil ca, la unii copii, boala să aibă două faze: infecţia iniţială şi răspunsul imunitar ulterior, care se declanşează câteva săptămâni mai târziu. „Se pare că după o săptămână, până la două săptămâni, sistemul imunitar poate să răspundă într-un mod foarte dezorganizat”, a explicat el.

Echipa de la Columbia a realizat câteva studii preliminare şi a descoperit că cel puţin doi dintre pacienţi erau purtători ai unor gene care le-ar putea modifica răspunsul imunitar. Dintre cei trei, unul este în stare gravă, unul se află la terapie intensivă, iar al treilea a fost externat.

Gorelik a spus că modelul urmează într-o oarecare măsură ceea ce se întâmplă cu unii pacienţi adulţi diagnosticaţi cu COVID-19, care se îmbolnăvesc foarte rău, încep să se recupereze, apoi dezvoltă un răspuns imunitar secundar.

Doctor Jane Burns, director în cadrul Centrului de Cercetare a Bolii Kawasaki de la Universitatea din San Diego din California, a declarat că nu este clar dacă aceste cazuri raportate până în prezent sunt asociate cu boala COVID-19.

Această problemă urmează să fie discutată în cadrul unei întâlniri a experţilor internaţionali, prevăzută pentru weekendul următor, a spus Burns.

 

Orban, despre câte măști va produce uzina specială Dragomirești

Premierul Ludovic Orban a declarat că uzina de producție specială Dragomirești, județul Dâmbovița, va produce zilnic, în sistem automatizat între 300.000 și 350.000 de măști N95 și între 70.000 și 75.000 de măști FFP3.

Ludovic Orban a spus că obiectivul este de a produce în România cantitățile necesare de măști de protecție.

Premierul a spus că materialul utilizat la confecționare măștilor oferă un procent de protecție de 80%, astfel că gradul de penetrabilitate al măștii de către virus este foarte mic.

Premierul a adăugat că sunt și alte companii care au solicitat autorizarea pentru producția de măști și echipamente.

Potrivit lui Orban, până acum au fost autorizate nouă companii pentru producția de măști chirurgicale.

Prim-ministrul a spus că există un proiect privat susținut de Ministerul Economiei pentru a produce în România materialul necesar producerii măștilor, pentru că acum acesta este importat.

Ludovic Orban s-a aflat în vizită la Uzina de produse speciale Dragomirești, județul Dâmbovița, în cadrul căreia au fost recent instalate echipamente de producție a măștilor medicale.

Asociația Pacienților cu Imunodeficiențe Primare: Nu există acces la investigațiile unui diagnostic corect

În România, există un număr de 600 de persoane diagnosticate cu imunodeficiențe primare, în timp ce la nivel mondial 6 milioane de persoane sunt afectate de 400 de tipuri de imunodeficiențe, se arată într-un comunicat al Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare.

“Aceste tipuri de imunodeficiențe primare sunt diferite unele de altele și de aceea fiecare bolnav necesită o abordare personalizată, focusată pe nevoile sale specifice, în concordanță cu expresivitatea bolii, severitatea ei, complicațiile prezente, nevoi adaptate la programul de viață al bolnavului și familiei sale astfel încât calitatea vieții să fie cât mai puțin afectată”, se arată în același comunicat.

Reprezentanții Asociației spun că în România, pacienții nu au  acces la toate investigațiile necesare unui diagnostic corect, iar diagnosticul este de cele mai multe ori tardiv deoarece medicii nu recunosc aceste boli.

“Accesul la tratament este parțial pentru cele mai multe tipuri de imunodeficiențe primare iar în anumite forme de boală lipsește cu desăvârșire. – Mulți dintre bolnavii adulți sunt urmăriți de medici care nu sunt instruiți asupra acestor boli. – Nu există screening neonatal pentru imunodeficiențele combinate severe”, potrivit aceleiași surse.

Însă o problemă esențială este aceea că România este printre puținele țări care nu colectează plasmă în vederea obținerii de imunoglobulină, medicament esențial vieții acestei categorii de bolnavi și nu numai, susține reprezentanții Asociației.

“Este cunoscută criza de imunoglobulină prin care am trecut și care a costat vieți de oameni. Ca urmare a pandemiei COVID-19, colectarea de plasmă în lume a scăzut semnificativ ceea ce înseamnă că anul următor vom face parte dintre țările cele mai afectate în ceea ce privește accesul la imunoglobulină”, se arată în comunicat.

 

Problemele sunt ridicate în contextul Săptămânii Mondiale a Imunodeficiențelor Primare, care își aniversează a X-a ediție.

Pentru prima dată însă, Săptămâna Mondială a Imunodeficiențelor Primare care se desfășura între 22-29 Aprilie, își extinde campania de susținere pe o perioadă de 10 săptămâni, până la 1 iulie.

“Este perioada în care pretutindeni în lume se acționează în vederea susținerii și conștientizării asupra imunodeficiențelor primare  astfel încât acești bolnavi: – să fie diagnosticați precoce, înainte de apariția unor complicații ireversibile și chiar deces, – să aibă acces la tot ceea ce presupune un diagnostic corect (clinic, de laborator, explorări     imagistice,  genetice, etc), – să aibă acces la tratamentul optim, specific fiecărui bolnav, – să aibă o calitate a vieții cât mai aproape de normal”, se arată în comunicatul Asociației.

Imunodeficiențele primare sunt boli rare care apar ca urmare a unui defect genetic la nivelul sistemului imun. Cel mai adesea aceste boli se exprimă ca infecții “comune”, dar spre deosebire de infecțiile care apar la persoanele imunocompetente, cele ale bolnavului cu imunodeficiență sunt recurente, cu durata mai mare și severitate crescută, uneori neresponsive la tratamentul corect instituit, putând conduce chiar la deces.

 

 

 

 

Hotelurile din Polonia vor fi deschise pentru concediile din timpul verii

Hotelurile din Polonia vor fi deschise pentru concediile din timpul verii, a anunţat miercuri purtătorul de cuvânt al guvernului polonez Piotr Muller, care a adăugat totodată că evoluţia COVID-19 este încă pe o pantă ascendentă, transmite Reuters.

Executivul polonez urmează să anunţe miercuri decizia sa privind redeschiderea anumitor activităţi economice care au fost închise din cauza pandemiei.

Polonezii îşi iau de obicei concediile de vară în iulie şi august, dar deocamdată nu este clar dacă acest an va fi o excepţie. Ceea ce se ştie cu siguranţă este faptul că şcolile din Polonia vor rămâne închise până la 24 mai, conform unui anunţ făcut vineri de ministrul educaţiei.

Până marţi la prânz în Polonia au fost testate pozitiv cu COVID-19 un total de 12.089 de persoane, iar 570 de oameni au decedat din cauza acestei boli. Numărul noilor cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 a sporit marţi cu 187 faţă de ziua anterioară, interval în care au murit încă opt persoane. Pe parcusul zilei de luni, la nivel naţional s-au înregistrat 285 de noi cazuri de COVID-19 şi 27 decese.

Ministerul Sănătăţii a precizat că în spitalele din Polonia sunt internaţi 2.934 de pacienţi cu coronavirus, iar 2.655 de pacienţi cu COVID-19 s-au vindecat complet.

Primul caz de infectare a fost confirmat de autorităţile poloneze la 4 martie, iar după opt zile s-a produs şi primul deces.

Săptămâna trecută unele dintre restricţii au început să fie relaxate, fiind redeschise parcurile şi fiind permis un număr mai mare de cumpărători în magazinele alimentare.

ONU: Măsurile restrictive cauzate de coronavirus ar putea duce la 7 milioane de sarcini neplanificate

Măsurile restrictive impuse din cauza epidemiei de coronavirus ar putea rezulta în 7 milioane de sarcini neplanificate, potrivit unei analize publicate marţi de Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA), relatează dpa, potrivit Agerpres.

Întreruperi ale lanţului de aprovizionare ar putea lăsa 47 de milioane de femei din ţări sărace şi în curs de dezvoltare fără contraceptive moderne, a declarat agenţia Naţiunilor Unite.

Analiza arată de asemenea că şase luni de măsuri restrictive ar putea rezulta într-un număr suplimentar de 31 de milioane de cazuri de violenţă domestică în condiţiile în care femeile sunt nevoite să rămână în case pentru perioade lungi de timp.

Întârzieri în programele pentru stoparea mutilării genitale (FGM) şi căsătoriei între copii din cauza pandemiei ar putea rezulta în două milioane de noi cazuri de FGM şi alte 13 milioane de căsătorii între copii în următorul deceniu care altfel ar fi putut fi prevenite, conform UNFPA.

În timp ce cifrele sunt stabilite cu aproximaţie, acestea arată „impactul catastrofal pe care COVID-19 l-ar putea avea în curând asupra femeilor şi fetelor la nivel global”, a declarat directorul executiv al UNFPA, dr. Natalia Kanem, într-un comunicat de presă.

„Pandemia intensifică inegalităţile şi alte milioane de femei şi fete riscă acum să-şi piardă capacitatea de a-şi planifica familiile şi de a-şi proteja corpurile şi sănătatea lor”, a mai spus ea. „Sănătatea femeilor şi drepturile lor trebuie protejate cu orice preţ”, a declarat ea.

Agenţia ONU colaborează cu guvernele pentru consolidarea sistemelor de sănătate, asigurarea accesului la servicii cheie şi promovarea implicării comunităţii.

Tătaru, despre al doilea val: Sper să nu mai fie prins niciun spital nepregătit, cum a fost acum

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, îşi exprimă speranţa ca niciun spital sau direcţie de sănătate publică să nu mai fie prinse nepregătite de un al doilea val de epidemie şi să se poată lua măsuri urgente de izolare a posibilelor persoane infectate.

„Cum gestionăm perioada de acum vom vedea şi ţine foarte mult de ce perioadă vom avea în toamnă spre iarnă. Eu sper să nu mai fie prins niciun spital nepregătit, cum a fost prins acum, sau nicio direcţie de sănătate publică nepregătită în a gestiona foarte rapid un focar în constituire, în condiţiile în care noi reuşim să identificăm un purtător al virusului, chiar şi asimptomatic, care poate fi transmiţător, să îl izolăm, iar cel care are simptome să îl putem trata. Atunci putem preveni o răspândire în comunitate accelerată şi putem gestiona mai bine decât acum un nou episod”, a declarat Tătaru, la un post de televiziune, potrivit Agerpres.

El a explicat că va fi crescută capacitatea de testare a populaţiei, dar nu trebuie înlocuite măsurile de prevenţie.

„Noi vom creşte în această perioadă şi capacitatea de testare, am ajuns la 75 de puncte care testează, peste 75.000 de teste pe zi. Avem rezultate în 24 de ore sau în aceeaşi zi, dar noi nu trebuie să ne lăsăm doar în baza acestor teste. Un test negativ nu ne certifică faptul că, în următoarele două zile, nu vom fi pozitivi, un test negativ nu trebuie să ia de pe noi acea precauţie pe care trebuie să o avem tot timpul. Din punctul meu de vedere, o testare trebuie să existe conform unei anchete sau unor protocoale, o testare nu trebuie să înlocuiască reguli de igienă, o testare nu trebuie să înlocuiască un examen clinic, o testare nu trebuie să înlocuiască momentul în care, dacă am fost răcit, să nu stau în casă, să nu mă izolez eu din proprie iniţiativă, să nu sun medicul de familie. Sunt reguli care va trebui să le trecem de la noi, personal medical sau cei care le instituim, sau le promovăm, către persoana civilă sau populaţia care trebuie să şi le însuşească. Acel spălat pe mâini când venim de afară sau am pus mâna pe suprafeţe comune, acel spălat pe faţă, acea aerisire a hainelor când venim de afară, acel biocid cu alcool 70 de grade”, a mai spus ministrul Sănătăţii.