Creștere bruscă a numărului de cazuri COVID-19 în Bosnia după relaxarea măsurilor de izolare

Bosnia a raportat miercuri cea mai mare creştere zilnică a cazurilor de infectare cu noul coronavirus din luna aprilie, după ce autorităţile din cele două regiuni autonome ale sale au început să relaxeze gradual măsurile de izolare.

Potrivit statisticilor oficiale, 93 de cazuri noi de infectare şi două decese au fost raportate în ultimele 24 de ore, în comparaţie cu 20 de cazuri noi semnalate cu o zi înainte şi cu cele 49 de cazuri noi raportate luni, informează Reuters citată de Agerpres.

Numărul total al persoanelor infectate a ajuns la 1.677, iar cel al deceselor la 65, în contextul în care 29.130 de persoane au fost testate.

Cincizeci şi nouă cazuri noi au fost raportate doar în Republica autonomă Srpska, unde autorităţile locale i-au îndemnat pe rezidenţi să continue să evite adunările publice şi să poarte tot timpul măşti sanitare.

Luni, autorităţile din această regiune autonomă au permis persoanelor vârstnice să îşi părăsească locuinţele timp de trei ore în fiecare zi lucrătoare şi anumitor companii să îşi reia activitatea.

Cealaltă regiune autonomă a ţării, Federaţia Bosnia şi Herţegovina, a ridicat vineri interdicţia ce viza ieşirea rezidenţilor din locuinţele lor pe timpul nopţii şi a anulat o măsură de carantină obligatorie, permiţând de asemenea vârstnicilor şi copiilor să iasă din case din două în două zile, timp de câteva ore.

După izbucnirea pandemiei de COVID-19, ambele regiuni din Bosnia au interzis, luna trecută, persoanelor de peste 65 de ani şi tinerilor sub 18 ani să îşi părăsească locuinţele.

Aceste măsuri vor fi restabilite cu ocazia celor trei zile libere ce marchează sărbătoarea de 1 Mai, au precizat oficialii bosniaci, adăugând că rezidenţii au început să se comporte într-o manieră mai relaxată după ridicarea unora dintre restricţii.

„Suntem conştienţi că vom vedea noi vârfuri şi creşteri pe graficul bolii, dar trebuie să ne întoarcem la viaţa normală”, a declarat Goran Cerkez, ministrul adjunct pentru Sănătate.

„Vom vedea cum se vor desfăşura lucrurile şi dacă va trebui să impunem din nou restricţii, însă acest lucru va depinde de comportamentul cetăţenilor”, a adăugat el.

Economia Bosniei a fost profund afectată de izolarea rezidenţilor şi închiderea multor companii. Fondul Monetar Internaţional a prognozat pentru acest an o scădere cu 5% a economiei bosniace.


mersin escort

Brașovul are de astăzi un aparat de plasmafereză pentru tratamentul COVID-19

Un echipament de plasmafereză (colectare de plasmă umană) a fost instalat, miercuri, la Centrul de Transfuzie Sanguină Braşov, urmând ca, după ce primele recoltări vor fi realizate, pacienţii grav bolnavi în urma infectării cu noul coronavirus să fie trataţi cu plasmă umană hiperimună, se arată într-un comunicat al Consiliului Judeţean Braşov.

Potrivit sursei citate, întregul personal al Centrului de Transfuzii va fi instruit, în următoarele zile, asupra modalităţii în care trebuie realizate procedurile de recoltare, prelucrare şi stocare a plasmei.

Totodată, conducerea Centrului de Transfuzii, cu sprijinul Direcţiei de Sănătate Publică Braşov, va stabili circuite separate pentru donatori şi va pregăti documentaţia pentru avizarea procedurii.

De asemenea, Centrul de Transfuzii Sanguine Braşov urmează să încheie protocoale de colaborare cu toate spitalele din oraş care tratează pacienţi COVID-19, în vederea identificării persoanelor vindecate care ar putea deveni donatoare, cu respectarea regulilor naţionale şi ale UE de protecţie a datelor cu caracter personal.

Plasma recoltată şi validată din punctul de vedere al securităţii şi calităţii transfuzionale va fi procesată, congelată şi stocată în cadrul Centrului de Transfuzii, urmând să fie administrată doar pacienţilor critici, cu vârsta de cel puţin 18 ani, confirmaţi cu COVID 19 prin metoda Real Time PCR.

Echipamentul a fost primit de CJ Braşov, printr-un contract de sponsorizare, de la o firmă privată.

„Cu ajutorul echipamentului de plasmafereză, pacienţii din judeţul Braşov vor putea beneficia de un tratament experimental, recent autorizat în România şi care se foloseşte în mai multe ţări europene, dar şi în China sau SUA. În ţara noastră sunt disponibile 18 astfel de echipamente, iar faptul că unul dintre acestea se află la Centrul de Transfuzii Sanguine din Braşov ne bucură foarte mult. Orice metodă terapeutică este binevenită, în condiţiile în care la nivel mondial încă nu există un vaccin sau un tratament specific acestei boli. Pentru noi, ca administraţie judeţeană, este esenţial să asigurăm la nivelul spitalelor din subordine condiţiile optime din punctul de vedere al dotărilor şi al modalităţilor terapeutice, astfel încât pacienţii să aibă acces la cele mai eficace tratamente”, a declarat preşedintele CJ Braşov, Adrian Veştea.

Metodologia pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea şi distribuţia plasmei de la donatori vindecaţi de COVID-19 şi utilizarea monitorizată a acesteia pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19 din secţiile ATI a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 654/22.04.2020, a menţionat sursa citată.

Un an de închisoare cu suspendare pentru un vietnamez care a refuzat să poarte mască și a lovit un paznic

Un student vietnamez a fost condamnat marţi la un an de închisoare cu suspendare pentru că a lovit un paznic al unei clădiri care i-a solicitat să-şi pună masca de protecţie, a informat o instanţă locală.

Bui Anh Huan, în vârstă de 23 de ani, a fost acuzat că „s-a opus unui agent de pază care îşi îndeplinea funcţiile oficiale „, potrivit unei instanţe din oraşul Ho Şi Minh.

Potrivit rechizitoriului, incidentul a avut loc la începutul dimineţii de zilei de 30 martie, când Huan alerga în zona rezidenţială Phu My din oraş, fără a purta o mască de protecţie, relatează DPA citată de Agerpres.

Paznicul Ha Ngoc Gia i-a cerut lui Huan să-şi pună o mască, însă bărbatul a refuzat şi l-a lovit pe Gia în faţă.

Cu niciun caz nou de COVID-19 în ultimele 12 zile, Vietnamul a primit laude din parte Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru răspunsul în faţa pandemiei de coronavirus.

În Vietnam, numărul total de infectări s-a menţinut la 270, fără a fi raportat până în prezent niciun deces.

Studiu: COVID-19 ucide de două ori mai mulți bărbați decât femei

Rata de mortalitate provocată de COVID-19 în rândul bărbaţilor este de două ori mai mare decât cea a femeilor, potrivit unui studiu realizat în China, care constată totuşi că ambele sexe au aceleaşi probabilităţi de a contracta coronavirusul.

Aceasta este principala concluzie a unui studiu publicat de revista Frontiers in Public Health, care analizează diferenţele ce există între pacienţii bărbaţi şi femei şi care a ajuns la concluzia că bărbaţii de vârstă mai înaintată ar putea avea nevoie de îngrijiri suplimentare şi de un acces mai rapid la terapie intensivă, relatează miercuri EFE citată de Agerpres.

Potrivit studiului, atât bărbaţii cât şi femeile au aceleaşi probabilităţi de a contracta virusul, însă bărbaţii sunt mai predispuşi la efectele severe ale bolii şi la deces.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii de la spitalul Tongren din Beijing (China) au analizat un ansamblu de date colectate de la 43 de pacienţi cu COVID-19 pe care îi trataseră ei înşişi şi datele de la 1.056 de persoane disponibile în registrele publice; au fost de asemenea incluse datele de la 524 de pacienţi infectaţi cu SARS în 2003 (cele două coronavirusuri aflate în spatele acestor boli sunt similare).

„La începutul lunii ianuarie am observat că numărul bărbaţilor care decedau de COVID-19 părea mai mare decât cel al femeilor”, a declarat Jin-Kui Yang, medic la acest spital din Beijing. Atunci a apărut întrebarea dacă bărbaţii sunt mai susceptibili să contracteze sau să moară de această boală.

Între pacienţi, cercetătorii au confirmat că persoanele în vârstă şi care aveau şi alte comorbidităţi aveau probabilităţi mai mari de deces.

Din datele pacienţilor cu COVID-19 examinate, peste 70% dintre decese s-au înregistrat în rândul bărbaţilor, ceea ce înseamnă, potrivit lui Yang, că bărbaţii au o rată de mortalitate de aproape 2,5 ori mai mare decât cea a femeilor.

În ansamblul datelor pacienţilor infectaţi cu SARS în 2003, cercetătorii au găsit o tendinţă similară, cu o rată a mortalităţii semnificativ mai mare în rândul bărbaţilor.


mersin escort bayan

Guvernul german a prelungit avertizările de călătorie în străinătate până pe 14 iunie

Guvernul german a prelungit miercuri până cel puţin la data de 14 iunie avertizările de călătorie în afara ţării din cauza pandemiei.

„Nu ne aflăm încă în punctul în care să putem recomanda fără îngrijorare călătorii în străinătate, de aceea este necesar să prelungim avertizarea privind călătoriile în lume până la mijlocul lui iunie”, a declarat ministrul de externe Heiko Maas, în urma şedinţei de guvern, transmit DPA şi AFP citate de Agerpres.

Ulterior, „totul va depinde de evoluţia pandemiei în Europa şi în restul lumii”, a adăugat el, într-o conferinţă de presă la Berlin.

„Vom purta discuţii numeroase cu partenerii noştri europeni pentru a ne coordona la nivel internaţional”, a mai spus ministrul de externe.

Germania a repatriat în ultima lună în jur de 240.000 de turişti blocaţi în zone turistice din lume din cauza pandemiei, a reamintit Heiko Maas, avertizând că Berlinul nu intenţionează „repetarea unei astfel de acţiuni în această vară”.

În condiţiile în care în unele landuri concediile încep de la sfârşitul lunii iunie, anunţul guvernului le-ar putea compromite proiectele multor germani, care preferă în mod tradiţional să-şi petreacă vacanţele în străinătate.

EXCLUSIV – Măsurile suedeze: Depresia ar fi cauzat pierderi umane mai mari dacă s-ar fi aplicat izolarea

Cu un număr de peste 20.000 de persoane infectate cu noul coronavirus și un bilanț al deceselor de peste 2.500 de morți, Suedia lasă, în continuare, locuitorilor libertatea responsabilității personale. Cu parcuri pline, mall-uri și magazine deschide, suedezii par a fi mai puțin speriați de pandemie. Pe de altă parte, Suedia a început pregătirea spitalelor și instruirea personalului pentru lupta cu noul coronavirus, încă din luna ianuarie, înainte de apariția primelor cazuri de persoane infectate, care s-au înregistrat în luna februarie.

Despre ce se întâmplă în Suedia, Sănătatea TV și RoHealthReview a stat de vorbă cu Dana Hering, asistentă medicală în Spitalul Universitar Karolinska, româncă stabilită de mai mulți ani în Suedia.

“România a procedat foarte bine, cunoscând specificul populației care nu prea respectă regulile”

Dana Hering nu crede că strategia suedezilor este mai bună decât a altor state, fiind de părere că fiecare țară a luat măsuri în funcție de trăsăturile cunoscute ale poporului.

“Spania și Italia au luat măsuri de lockdown abia după ce a fost depășită capacitatea spitalelor, iar situația a devenit foarte dificilă. România a procedat foarte bine, cunoscând specificul populației care nu prea respectă regulile, și sistemul medical care nu avea să facă față”, a spus asistenta româncă, stabilită în Suedia.

“Depresia ar fi cauzat pierderi umane mai mari dacă s-ar fi aplicat izolarea”

Totodată, Dana Hering a afirmat că dacă autoritățile i-ar fi închis pe suedezi în casă, “pierderile umane ar fi fost mai mari”. Și asta din cauza depresiei de sezon cauzată de lipsa soarelui, a perioadei de iarnă, depresia fiind o problemă de sănătate publică în Suedia.

Pe de altă parte, Dana Hering a spus că în Suedia, densitatea mare de populație este întâlnită în doar câteva orașe, restul țării fiind “foarte aerat”. În plus, distanțarea socială face parte din mediul de viață suedez: locuiesc la distanțe mari unii de alții, “nu se pupă când se întâlnesc” și sunt înconjurați de multă pădure.

Cu un astfel de stil de viață, autoritățile practică o “responsabilizare a populației prin informare”, oamenii conformându-se recomandărilor ca și cum ar fi vorba despre legislație.

“Practic stăm acasă, o dată pe săptămană mergem la cumpărături, taxiul este gratuit pentru personalul medical. Fără să ne fi obligat nimeni, suntem în casă, mergem până la muncă și înapoi”, a precizat Dana Hering.

“Masca nu este obligatorie și nici nu cred că va fi. Măsurile luate sunt informările zilnice, pe toate canalele la adresa cetățenilor: să păstreze distanțarea socială, să se spele pe mâini, să rămână acasă la primele simptome de boală, indiferent ce boală ar crede că au. Nu se practică carantinarea sau izolarea obligatorie, nu există legilație în sensul acesta, oamenii dacă nu se simt bine oamenii rămân acasă în autoizolare până la 14 zile. S-a mărit perioada de concediu medical, fără hârtie de la doctor, de la 7 la 14 zile, pentru a asigura întreaga perioadă în care se presupune că ești contaminat, dar alte măsuri vizavi de populație sunt foarte puține”, a mai spus asistenta medicală de la Spitalul Universitar Karolinska.

Măsurile luate în spitale

Potrivit Danei Hering, măsurile care s-au luat în Suedia și despre asta se vorbește probabil mult prea puțin, sunt cele din spitale.

“Suedezii se pregătesc din ianuarie pentru epidemie, cu protocoale specifice și cu aprovizionări de materiale și cu tot ce au nevoie. Practic, numărul paturilor de ATI s-a dublat din timp, secțiile au fost reconfigurate, în sensul că absolut tot ceea ce nu era de urgență maximă , operații programate sau secții care nu erau absolut necesare au fost desființate, personalul medical a fost recalificat, în sensul că medici care se ocupau de oncologie, psihiatrie, alte domenii lucrează acum pe secțiile de COVID, în ATI sau în urgență”, a explicat Dana Hering.

Ea a adăugat că înainte de epidemia de coronavirus, Suedia avea un număr de 560 de paturi ATI, iar în prezent are peste 1.100 de paturi ATI.

Stewardese SAS, angajate în spitale

Ea a adăugat că s-au făcut cursuri intensive atât pentru personalul din alte secții, care să poată lucra pe secțiile ATI, cât și pentru stewardesele Scandinavian Airlines System (SAS) care au fost angajate în spitale.
„Stewardesele SAS au beneficiat de o perioadă de pregătire foarte intensă și lucrează la ora actuală în spitale. Ele au pregătire de bază în acordarea primului ajutor și a fost mai ușor să fie calificate. Nu sunt obligate să lucreze, este ceva între voluntariat și muncă plătită, pentru că muncesc efectiv pe schema de lucru”, a spus Dana Hering.

Și asta în condițiile în care presiunea pe secțiile de COVID este mult mai mare decât presiunea în general, în primul rând din cauza echipamentului care este destul de dificil de purtat, mai ales o perioadă mai lungă de timp, a adăugat asistenta.
În ceea ce privește materialele, Hering a spus că au fost probleme la început, dar cum sunt suficiente.
“Cel puțin în spitale, nu ne confruntăm cu lipsă de materiale și nu a fost cazul să improvizăm sau ceva asemănător. Există materiale și se folosesc”, a completat Dana Hering.

Spitalele, singurul loc unde se simte criza generată de coronavirus

În aceste condiții, asistenta a spus că “singurul loc unde se simte că este criză și pandemie de coronavirus este mediul spitalicesc”, unde legislația a suferit modificări, fiind adoptată o „lege a crizei”, un fel de stare de urgență prin care s-au suspendat concediile și liberele personalului medical și a crescut numărul de ore lucrate, odată cu salariile.

“Personalul medical nu poate să își ia liber în perioada asta, s-a prelungit săptămâna de lucru. Se lucrau 36 de ore, acum se lucrează 48 de ore în sistetemul ATI, este mult mai greu, pentru că spitalul Karolinska este spital covid și au fost transformate multe secții pentru îngrijirea pacienților COVID, pe mai multe nivele : pacienți cu simptomatologie medie sau medie spre gravă. Toți acești pacienți trebuie îngrijiți de personalul din spitale, fără discuție este presiune mai mare din cauza încărcăturii virale de pe secțiile COVID, personalul medical este cel mai expus în ciuda faptului că avem echipamente. Zilele trecute a murit o colegă de 40 de ani în spitalul în care lucrez eu. Amenințarea este reală pentru personalul medical, se îmbolnăvesc foarte mulți. Ne îmbolnăvim, stăm acasă, mergem înapoi”, a explicat Dana Hering.

Primii pacienți infectați au apărut în februarie

Primii pacienți cu COVID au început să vină la spital la sfârșiul lui februarie, după vacanța de sport a copiilor, când mulți suedezi au fost în Italia și Austria la schi.

“Înițial, în prima săptămână s-a testat, s-a mers pe anchete epidemiologice și aici, dar în momentul în care s-a depășit 1.000 de pacienți au considerat că nu mai are niciun sens să își irosească resursele pe anchete epidemiologice, din moment ce nu mai ai cum să ții sub control infectarea populației. Și atunci au început să testeze doar pacienții care ajung în spital. Inițial, se testau doar pacienții cu simptomatologie clară, care erau în grupă de risc. Acum, se testează absolut toți pacienții efectiv. Practic, regulile se schimbă și se adaptează în funcție de evoluția epidemiei”, a explicat Dana Hering.

Cercetări și studii

În paralel cu activitatea din Spitale se desfășoară mai multe cercetări și studii vizavi de medicamente, contaminare, de evoluția bolii, de simptomatologie.

„Ceea ce am aflat în Europa în ultimul timp diferă foarte mult de ceea ce a fost la chinezi din toate punctele de vedere, de la simptomatologie, la grupe de vârstă. Cu ceea ce ne confruntăm în Europa pare să fie cu totul altceva decât a fost în China. Apar tot felul de informații noi despre virus, este o boală foarte complicată, care poate să dea o simptomatologie foarte diversă, sunt necunoscute în sensul că nu este specifică”, a adăugat asistenta de la Spitalul Universitar Karolinska.

Gestionarea caselor de bătrâni, motiv de nemulțumirea în rândul suedezilor

Dana Hering a spus însă că ceea ce reproșează suedezii administrației este că nu au luat măsuri mai din timp, mai repede și mai bine determinate pentru casele de bătrâni, unde persoanele în vârstă s-au infectat tocmai din această cauză, că nu au fost luate niciun fel de măsuri.

“Ulterior s-au luat, dar prea târziu. Am înțeles că s-au făcut acum teste și cam o tremie dintre persoanele în vârstă, aflate în casele de bătrâni sunt infectate cu covid, ori vârsta este principalul factor de risc la COVID”, a adăugat asistenta.

În același timp, există o nemulțumire în rândul populației, existând critici la adresa guvernanților suedezi: jurnaliști, oameni de știință, care și-ar fi dorit mai multe măsuri de restricție.

“Asta au considerat că se potrivește cel mai bine populației lor. I-au considerat pe oameni responsabili și practic, toată responsabilitatea statului a fost pasată oamenilor care trebuie să aibă ei grijă de ei, să mențină regulile, să supravegheze sănătatea și să apeleze la sistemul medical în momentul în care s-au infectat”, a adăugat asistenta medicală.

Sportivii se confruntă cu riscuri speciale în cazul infectării cu noul coronavirus, potrivit unor studii

0

Cercetări recente din Germania şi Italia sugerează că fotbaliştii şi sportivii în general se confruntă cu un risc special dacă plămânii lor sunt infectaţi cu coronavirus, ceea ce ridică întrebări majore privind reluarea prematură a competiţiilor.

Un studiu al imunologilor şi al specialiştilor pneumologi de la institutele din Berlin, Roma şi Verona sugerează că din cauza exerciţiilor fizice intense, sportivii de elită au şanse mai mari să inhaleze particulele de virus şi să le direcţioneze în zona inferioară a plămânului.

Covid-19, boala cauzată de noul coronavirus, poate provoca complicaţii şi afecţiuni ale plămânilor precum pneumonia, iar în cazurile severe un sindrom respirator acut sever (ARDS).

Conform studiului, sportivii care sunt asimptomatici îşi pot agrava starea prin infectarea plămânilor în timpul antrenamentelor intense, relatează Reuters citată de Agerpres.

Fotbalul şi celelalte sporturi au fost suspendate în majoritatea ligilor europene şi reluarea lor este un subiect de mare actualitate în aceste zile. UEFA a stabilit data de 25 mai ca termen limită pentru ligile naţionale care să prezinte planurile privind reluarea sezonului. Toate părţile implicate, ligi, cluburi, asociaţii, susţin reluarea campionatelor doar în condiţii de siguranţă şi la recomandarea autorităţilor sanitare.

Oamenii de ştiinţă italieni Paolo Matricardi, Roberto Dal Negro şi Roberto Nisini au ridicat întrebări, în studiul lor despre Covid-19, privind siguranţa sportivilor dacă virusul este încă în libertate.

Ei susţin că sportivii profesionişti sunt expuşi la virus în mod special, mai mult decât persoanele obişnuite, din cauza exerciţiilor fizice intense şi de lungă durată. Plămânii sportivilor de înaltă performanţă favorizează semnificativ inhalarea profundă a agenţilor infecţioşi.

”Chiar şi SARS-CoV-2 se poate răspândi mai uşor în zonele cele mai profunde ale plămânilor în timpul exerciţiului intens şi acolo începe acţiunea sa agresivă. Nu întâmplător, o mare parte dintre jucătorii profesionişti de fotbalul au acuzat stări de febră, tuse seacă şi stare de rău imediat sau la câteva ore după ultimul lor meci oficial”, se arată în lucrarea cercetătorilor italieni.

Sindromul respirator acut sever Coronavirus-2 (SARS-CoV-2) este numele dat noului coronavirus din 2019, iar Covid-19 este nume dat bolii asociate cu virusul.

Un alt risc este faptul că sportivii asimptomatici, dar care au virusul, îşi pot agrava situaţia dacă permit migrarea virusului din partea superioară în cea inferioară a plămânilor. Sportivii infectaţi pot inhala sau elimina aerosoli care pot conţine virusul şi apoi aceste particule sunt reinhalate, ceea ce va favoriza răspândirea virusului în zonele inferioare ale căilor respiratorii.

Cercetătorii susţin că virusul poate fi transmis de asemenea în timpul jocurilor: ”În sporturile de contact, cum e vorba de exemplu în sporturile de echipă sau la maraton, aerosolii au şanse mari să fie inhalaţi de alţi sportivi, facilitând o transmisie virală. Trebuie subliniat că exerciţiile intense provoacă scuiparea frecventă a secreţiilor şi acest lucru poate contribui în continuare la răspândirea SARS-CoV-2 de mediu, în special în cazurile în care recomandările de distanţare nu sunt respectate cu stricteţe”.

Asociaţia mondială a jucătorilor (WPA), care reprezintă circa 85.000 de sportivi din diferite sporturi din peste 60 de ţări, a opinat, marţi, prin directorul executiv Brendan Schwab, că nu ar trebui să existe presiuni care să grăbească procesul de reluare a competiţiilor.

Sindicatul internaţional al fotbaliştilor (FIFPro) a făcut de asemenea apel la prudenţă, pentru ca jucătorii să beneficieze de îndrumări şi protocoale cu privire la reluarea competiţiilor într-un mod sănătos şi sigur.

Transplant renal între soți la Spitalul „Dr. C.I. Parhon” Iași

O echipă de medici de la Spitalul „Dr. C.I. Parhon” din Iaşi a efectuat, în cursul zilei de marţi, un transplant renal între soţi, a declarat coordonatorul Centrului de Transplant Renal din Iaşi, Adrian Covic.

Potrivit acestuia, o femeie de 41 de ani din judeţul Bacău a donat un rinichi soţului său în vârstă de 43 de ani. Bărbatul făcea dializă din luna decembrie, dar nu mai avea abord vascular, motiv pentru care a fost necesară o astfel de intervenţie.

„Suntem bucuroşi şi fericiţi că, într-o mare de îngrijorare şi de tristeţe pe care o trăim cu toţii zilele acestea, putem da şi veşti bune. S-a efectuat ieri (marți n.r.) cu succes un nou transplant renal la spitalul nostru, a fost redat vieţii practic un pacient dializat de la Oneşti. A primit rinichiul de la soţie. Acest lucru e special cu totul. Este o familie extrem de unită, extrem de puternică, extrem de apropiaţi cei doi. Rezultatele sunt excelente până în momentul de faţă”, a precizat Adrian Covic.

În cei 20 de ani de la înfiinţarea Centrului de Transplant Renal, la Iaşi s-au efectuat cinci asemenea operaţii între soţi.

Centrul de Transplant Renal de la Spitalul „Dr. C.I. Parhon” din Iaşi este singura unitate de profil din ţară funcţională pentru astfel de intervenţii.

„La noi nu s-a închis activitatea de transplant, suntem singurul centru de transplant renal din ţară care funcţionează, lucru confirmat şi de către minister. În această perioadă s-au mai efectuat alte două transplanturi de la persoane aflate în moarte cerebrală, de la Oradea în ambele situaţii, cu o logisitică foarte complexă. Pot să vă spun acum că toţi cei patru beneficiari anteriori sunt bine şi au funcţie renală normală. Asta înseamnă că merită să continuăm aceste activităţi. În lipsa lor, pacienţii ar fi fost în dializă, cu o speranţă de viaţă mai mică. În momentul de faţă, în dializă există un risc cu totul deosebit, special în contextul pandemiei”, a mai spus Adrian Covic.

În cursul anului trecut, la Spitalul Parhon au fost efectuate 24 de transplanturi. De la începutul anului, la aceeaşi unitate medicală s-au efectuat 13 intervenţii de transplant renal, din care cinci pe perioada pandemiei de coronavirus, patru fiind de la donatori aflaţi în moarte cerebrală şi unul de la donator neînrudit.

Salarii mai mari pentru kinetoterapeuţii și fiziokinetoterapeuţii din sistemul sanitar  

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege care prevede majorarea salariilor kinetoterapeuţilor, fiziokinetoterapeuţilor şi profesorilor de cultură fizică medicală (CFM) din sistemul sanitar.

S-au înregistrat 293 voturi pentru, unul împotrivă şi 29 abţineri.

Potrivit proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, personalul din sistemul sanitar care ocupă funcţiile de fiziokinetoterapeut, kinetoterapeut şi profesor CFM va beneficia începând cu data de 1 iulie 2020 de salariile de bază prevăzute pentru anul 2022.

Astfel, „prin excepţie de la prevederile alin.(4), personalul din sistemul sanitar care ocupă funcţiile de fiziokinetoterapeut, kinetoterapeut şi profesor CFM, potrivit anexei nr. II, beneficiază, începând cu data de 1 iulie 2020, de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022”, prevede textul adoptat de deputaţi.

„Salariul de bază pentru funcţia de director general din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică nu poate fi mai mic decât salariul de bază corespunzător funcţiei de medic deţinute sau aflate în subordine, după caz, majorat cu 10%. Salariul de bază pentru funcţia de director general adjunct din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică nu poate fi mai mic decât salariul de bază corespunzător funcţiei de medic deţinute sau aflate în subordine, după caz, majorat cu 7,5%. Salariul de bază pentru funcţia de director centru naţional/şef centru din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică nu poate fi mai mic decât salariul de bază corespunzător funcţiei de medic deţinute sau aflate în subordine, după caz, majorat cu 5%”, mai prevede proiectul.

De asemenea, s-a stabilit majorarea coeficienţilor de salarizare pentru funcţiile de fiziokinetoterapeut, kinetoterapeut şi profesor CFM, din cadrul unităţilor sanitare şi de asistenţă medicosocială, cu studii superioare, similar majorărilor acordate, prin Legea nr.51/2020, personalului din aceleaşi unităţi sanitare şi de asistenţă medicosocială, care ocupă funcţiile de biolog, biochimist, chimist şi fizician, aflate pe acelaşi palier de salarizare potrivit ierarhizării stabilite prin Legea nr.153/2017.

Camera Deputaţilor este for decizional.

Unitatea de Suport Medical COVID-19 realizată de UMFST Târgu Mureș a fost predată  

Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) „George Emil Palade” din Târgu Mureş a predat spre administrare Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş noua Unitate de Suport Medical COVID-19, cu 80 de paturi, care a fost realizată în doar 10 zile de la concept până la execuţie, prin reamenajarea sălii polivalente din campus.

„Inaugurarea Unităţii Medicale COVID-19 ca unitate medicală suport de îngrijire a pacienţilor infectaţi cu SARS CoV-2 constituie mai mult şi fără îndoială altceva decât un moment festiv, de realizare a unui proiect, fie el şi în domeniul dezvoltării infrastructurii din sănătate. Ceea ce azi comunitatea târgumureşeană a reuşit, prin vectorii ei cu putere de decizie administrativă, răspunde unei nevoi sociale, umane, acea nevoie supremă ca în centrul efortului unei societăţi să se afle omul. Universitatea de Medicină târgumureşeană, poate cea mai iubită instituţie locală şi cred că cea mai emblematică, cea care îşi învaţă studenţii că pacientul se va afla la capătul eforturilor lor, în faţa lor, a fost cea care a reacţionat la contextul imperativ al acestei surprinzătoare şi ameninţătoare pandemii, într-o ecuaţie inversă, în care pacientul există, brusc, în număr mare, şi riscă să nu găsească patul de spital în care să primească îngrijirea pe care o merită: promptă, demnă, conformă cu ceea ce actul medical presupune în vremurile noastre. Ca universitar, sunt reprezentantul întregii comunităţi academice a UMFST, ai cărei membri s-au implicat într-un extraordinar efort de a salva vieţi, de la primul pacient suspect şi până acum, iar deschiderea acestei unităţi medicale a avut susţinerea necondiţionată a acestui corp eminent de personal medical”, a arătat rectorul UMFST Târgu Mureş, profesor doctor Leonard Azamfirei, într-o postare pe blogul universităţii.

Rectorul UMFST Târgu Mureş a apreciat cooperarea fără precedent şi suportul necondiţionat al tuturor partenerilor acestui proiect, Instituţia Prefectului – judeţul Mureş, Consiliul Judeţean Mureş şi Direcţia de Sănătate Publică Mureş.

Noua Unitate de Suport Medical COVID-19 de tip modular este destinată bolnavilor confirmaţi, cu simptomatologie moderată, este amenajată pe o suprafaţă total construită de 2.369 mp, spaţiile de îngrijire medicală fiind desfăşurate pe 1.901,5 mp, unde se pot asigura condiţii optime de îngrijire în 80 de paturi.

„În condiţii de necesitate crescută, spaţiul poate prelua, prin readaptarea dotărilor, şi alte categorii de pacienţi. Unitatea de Suport Medical COVID-19 dispune  de un spaţiu de triaj pentru pacienţi, 42 de saloane de 1-2 paturi (toate paturile sunt de tip terapie intensivă, monitorizate), cu suprafeţe cuprinse între 8-16 mp, cu circuite adaptate, specifice bolilor infecţioase precum şi toate spaţiile anexe necesare bunei desfăşurări a activităţii în condiţii de siguranţă. Fiecare salon dispune de acces la oxigen medicinal alimentat de la staţia centrală precum şi celelalte utilităţi necesare iar o parte dintre ele sunt conectate şi la reţeaua de aer comprimat, permiţând, la nevoie tratamentul intensiv, inclusiv ventilaţie mecanică a bolnavilor critici. Unitatea este prevăzută cu accese separate pentru pacienţi, pentru personalul medico-sanitar, pentru aprovizionarea cu medicamente, hrană şi alte materiale precum şi pentru eliminarea deşeurilor contaminate”, a precizat UMFST Târgu Mureş.

Universitatea a iniţiat şi conceput proiectul şi a amenajat spaţiile din interior şi din exterior, inclusiv compartimentările interioare pentru saloane şi spaţiile de suport pe care le-a pus la dispoziţie Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, în timp ce ceilalţi parteneri au oferit suport material şi tehnic.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş a realizat instalaţiile de curent electric,  oxigen şi aer comprimat, a dotat cu echipamente şi mobilier medical unitatea, a completat unele detalii de amenajare interioară şi s-a organizat pentru asigurarea resursei umane şi materiale, care urmează să operaţionalizeze această structură medicală.

De asemenea, Consiliul Judeţean Mureş a asigurat resursele financiare pentru finalizarea proiectului şi operaţionalizarea acestuia, iar Direcţia de Sănătate Publică a asigurat consultanţa şi avizele necesare, alături de alte autorităţi locale şi sub coordonarea Instituţiei Prefectului Mureş.

Potrivit UMFST Târgu Mureş, resursa umană necesară funcţionării spitalului va fi asigurată de instituţiile sanitare din judeţ, de cadrele didactice ale universităţii şi, dacă va fi nevoie, de studenţii voluntari ai universităţii.


mersin bayan escort