EXCLUSIV – Măsurile suedeze: Depresia ar fi cauzat pierderi umane mai mari dacă s-ar fi aplicat izolarea

0
43

Cu un număr de peste 20.000 de persoane infectate cu noul coronavirus și un bilanț al deceselor de peste 2.500 de morți, Suedia lasă, în continuare, locuitorilor libertatea responsabilității personale. Cu parcuri pline, mall-uri și magazine deschide, suedezii par a fi mai puțin speriați de pandemie. Pe de altă parte, Suedia a început pregătirea spitalelor și instruirea personalului pentru lupta cu noul coronavirus, încă din luna ianuarie, înainte de apariția primelor cazuri de persoane infectate, care s-au înregistrat în luna februarie.

Despre ce se întâmplă în Suedia, Sănătatea TV și RoHealthReview a stat de vorbă cu Dana Hering, asistentă medicală în Spitalul Universitar Karolinska, româncă stabilită de mai mulți ani în Suedia.

“România a procedat foarte bine, cunoscând specificul populației care nu prea respectă regulile”

Ad in title

Dana Hering nu crede că strategia suedezilor este mai bună decât a altor state, fiind de părere că fiecare țară a luat măsuri în funcție de trăsăturile cunoscute ale poporului.

“Spania și Italia au luat măsuri de lockdown abia după ce a fost depășită capacitatea spitalelor, iar situația a devenit foarte dificilă. România a procedat foarte bine, cunoscând specificul populației care nu prea respectă regulile, și sistemul medical care nu avea să facă față”, a spus asistenta româncă, stabilită în Suedia.

“Depresia ar fi cauzat pierderi umane mai mari dacă s-ar fi aplicat izolarea”

Totodată, Dana Hering a afirmat că dacă autoritățile i-ar fi închis pe suedezi în casă, “pierderile umane ar fi fost mai mari”. Și asta din cauza depresiei de sezon cauzată de lipsa soarelui, a perioadei de iarnă, depresia fiind o problemă de sănătate publică în Suedia.

Pe de altă parte, Dana Hering a spus că în Suedia, densitatea mare de populație este întâlnită în doar câteva orașe, restul țării fiind “foarte aerat”. În plus, distanțarea socială face parte din mediul de viață suedez: locuiesc la distanțe mari unii de alții, “nu se pupă când se întâlnesc” și sunt înconjurați de multă pădure.

Cu un astfel de stil de viață, autoritățile practică o “responsabilizare a populației prin informare”, oamenii conformându-se recomandărilor ca și cum ar fi vorba despre legislație.

“Practic stăm acasă, o dată pe săptămană mergem la cumpărături, taxiul este gratuit pentru personalul medical. Fără să ne fi obligat nimeni, suntem în casă, mergem până la muncă și înapoi”, a precizat Dana Hering.

“Masca nu este obligatorie și nici nu cred că va fi. Măsurile luate sunt informările zilnice, pe toate canalele la adresa cetățenilor: să păstreze distanțarea socială, să se spele pe mâini, să rămână acasă la primele simptome de boală, indiferent ce boală ar crede că au. Nu se practică carantinarea sau izolarea obligatorie, nu există legilație în sensul acesta, oamenii dacă nu se simt bine oamenii rămân acasă în autoizolare până la 14 zile. S-a mărit perioada de concediu medical, fără hârtie de la doctor, de la 7 la 14 zile, pentru a asigura întreaga perioadă în care se presupune că ești contaminat, dar alte măsuri vizavi de populație sunt foarte puține”, a mai spus asistenta medicală de la Spitalul Universitar Karolinska.

Măsurile luate în spitale

Potrivit Danei Hering, măsurile care s-au luat în Suedia și despre asta se vorbește probabil mult prea puțin, sunt cele din spitale.

“Suedezii se pregătesc din ianuarie pentru epidemie, cu protocoale specifice și cu aprovizionări de materiale și cu tot ce au nevoie. Practic, numărul paturilor de ATI s-a dublat din timp, secțiile au fost reconfigurate, în sensul că absolut tot ceea ce nu era de urgență maximă , operații programate sau secții care nu erau absolut necesare au fost desființate, personalul medical a fost recalificat, în sensul că medici care se ocupau de oncologie, psihiatrie, alte domenii lucrează acum pe secțiile de COVID, în ATI sau în urgență”, a explicat Dana Hering.

Ea a adăugat că înainte de epidemia de coronavirus, Suedia avea un număr de 560 de paturi ATI, iar în prezent are peste 1.100 de paturi ATI.

Stewardese SAS, angajate în spitale

Ea a adăugat că s-au făcut cursuri intensive atât pentru personalul din alte secții, care să poată lucra pe secțiile ATI, cât și pentru stewardesele Scandinavian Airlines System (SAS) care au fost angajate în spitale.
„Stewardesele SAS au beneficiat de o perioadă de pregătire foarte intensă și lucrează la ora actuală în spitale. Ele au pregătire de bază în acordarea primului ajutor și a fost mai ușor să fie calificate. Nu sunt obligate să lucreze, este ceva între voluntariat și muncă plătită, pentru că muncesc efectiv pe schema de lucru”, a spus Dana Hering.

Și asta în condițiile în care presiunea pe secțiile de COVID este mult mai mare decât presiunea în general, în primul rând din cauza echipamentului care este destul de dificil de purtat, mai ales o perioadă mai lungă de timp, a adăugat asistenta.
În ceea ce privește materialele, Hering a spus că au fost probleme la început, dar cum sunt suficiente.
“Cel puțin în spitale, nu ne confruntăm cu lipsă de materiale și nu a fost cazul să improvizăm sau ceva asemănător. Există materiale și se folosesc”, a completat Dana Hering.

Spitalele, singurul loc unde se simte criza generată de coronavirus

În aceste condiții, asistenta a spus că “singurul loc unde se simte că este criză și pandemie de coronavirus este mediul spitalicesc”, unde legislația a suferit modificări, fiind adoptată o „lege a crizei”, un fel de stare de urgență prin care s-au suspendat concediile și liberele personalului medical și a crescut numărul de ore lucrate, odată cu salariile.

“Personalul medical nu poate să își ia liber în perioada asta, s-a prelungit săptămâna de lucru. Se lucrau 36 de ore, acum se lucrează 48 de ore în sistetemul ATI, este mult mai greu, pentru că spitalul Karolinska este spital covid și au fost transformate multe secții pentru îngrijirea pacienților COVID, pe mai multe nivele : pacienți cu simptomatologie medie sau medie spre gravă. Toți acești pacienți trebuie îngrijiți de personalul din spitale, fără discuție este presiune mai mare din cauza încărcăturii virale de pe secțiile COVID, personalul medical este cel mai expus în ciuda faptului că avem echipamente. Zilele trecute a murit o colegă de 40 de ani în spitalul în care lucrez eu. Amenințarea este reală pentru personalul medical, se îmbolnăvesc foarte mulți. Ne îmbolnăvim, stăm acasă, mergem înapoi”, a explicat Dana Hering.

Primii pacienți infectați au apărut în februarie

Primii pacienți cu COVID au început să vină la spital la sfârșiul lui februarie, după vacanța de sport a copiilor, când mulți suedezi au fost în Italia și Austria la schi.

“Înițial, în prima săptămână s-a testat, s-a mers pe anchete epidemiologice și aici, dar în momentul în care s-a depășit 1.000 de pacienți au considerat că nu mai are niciun sens să își irosească resursele pe anchete epidemiologice, din moment ce nu mai ai cum să ții sub control infectarea populației. Și atunci au început să testeze doar pacienții care ajung în spital. Inițial, se testau doar pacienții cu simptomatologie clară, care erau în grupă de risc. Acum, se testează absolut toți pacienții efectiv. Practic, regulile se schimbă și se adaptează în funcție de evoluția epidemiei”, a explicat Dana Hering.

Cercetări și studii

În paralel cu activitatea din Spitale se desfășoară mai multe cercetări și studii vizavi de medicamente, contaminare, de evoluția bolii, de simptomatologie.

„Ceea ce am aflat în Europa în ultimul timp diferă foarte mult de ceea ce a fost la chinezi din toate punctele de vedere, de la simptomatologie, la grupe de vârstă. Cu ceea ce ne confruntăm în Europa pare să fie cu totul altceva decât a fost în China. Apar tot felul de informații noi despre virus, este o boală foarte complicată, care poate să dea o simptomatologie foarte diversă, sunt necunoscute în sensul că nu este specifică”, a adăugat asistenta de la Spitalul Universitar Karolinska.

Gestionarea caselor de bătrâni, motiv de nemulțumirea în rândul suedezilor

Dana Hering a spus însă că ceea ce reproșează suedezii administrației este că nu au luat măsuri mai din timp, mai repede și mai bine determinate pentru casele de bătrâni, unde persoanele în vârstă s-au infectat tocmai din această cauză, că nu au fost luate niciun fel de măsuri.

“Ulterior s-au luat, dar prea târziu. Am înțeles că s-au făcut acum teste și cam o tremie dintre persoanele în vârstă, aflate în casele de bătrâni sunt infectate cu covid, ori vârsta este principalul factor de risc la COVID”, a adăugat asistenta.

În același timp, există o nemulțumire în rândul populației, existând critici la adresa guvernanților suedezi: jurnaliști, oameni de știință, care și-ar fi dorit mai multe măsuri de restricție.

“Asta au considerat că se potrivește cel mai bine populației lor. I-au considerat pe oameni responsabili și practic, toată responsabilitatea statului a fost pasată oamenilor care trebuie să aibă ei grijă de ei, să mențină regulile, să supravegheze sănătatea și să apeleze la sistemul medical în momentul în care s-au infectat”, a adăugat asistenta medicală.

Articolul precedentSportivii se confruntă cu riscuri speciale în cazul infectării cu noul coronavirus, potrivit unor studii
Articolul următorGuvernul german a prelungit avertizările de călătorie în străinătate până pe 14 iunie