Circa 20% dintre locuitorii Moscovei testați pozitiv pentru anticorpi la COVID-19

Unul din cinci rezidenţi din Moscova a fost testat pozitiv pentru anticorpi la noul coronavirus, a anunţat vineri administraţia oraşului.

„În prezent, 19,9% dintre moscoviţi au anticorpi la coronavirus”, a declarat viceprimarul Anastasia Rakova, însărcinată cu politicile oraşului privind problemele de sănătate.

Peste 90.000 dintre locuitorii Moscovei au fost testaţi pentru anticorpi ca parte a unui program lansat în capitala Rusiei pentru a determina nivelul epidemiei, relatează dpa, citată de Agerpres.

Circa o treime dintre cei care au fost testaţi pozitiv pentru anticorpi i-ar fi dobândit în ultima lună, a spus Rakova.

Moscova a ridicat măsurile de izolare în urmă cu trei săptămâni, menţionând o rată substanţial redusă a infecţiilor, după ce restricţii au fost instituite timp de două luni.

„Practic, este posibil să spunem că 7% dintre moscoviţi au dobândit imunitate în ultima lună”, a declarat viceprimarul.

Rusia a raportat peste 620.000 de cazuri de coronavirus, al treilea cel mai mare număr din lume după Statele Unite şi Brazilia.

CCR explică de ce este neconstituţional ca o persoană să-şi plătească spitalizarea în cazul autoaccidentării

Curtea Constituţională a României a publicat vineri motivarea deciziei din 5 decembrie 2019, prin care a stabilit că este neconstituţională o sintagmă din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care se referă la plata tratamentului medical de către o persoană, spitalizată în urma producerii unui accident din vina sa.

Excepţia de neconstituţionalitate admisă de CCR se referă la sintagma „precum şi daune sănătăţii propriei persoane” din cuprinsul articolului 320 alineatul (1) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Această excepţie a fost ridicată de către un bărbat care a produs în iunie 2015 un accident auto din vina sa, fiind internat pentru câteva zile în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.

Ulterior, spitalul l-a dat în judecată pe autorul accidentului şi a obţinut la Judecătoria Târgu Mureş ca acesta să plătească contravaloarea serviciilor medicale.

În motivarea excepţiei se arăta că, prin textul de lege criticat, se reglementează cu privire la obligarea persoanei care a suferit un accident la plata cheltuielilor proprii de spitalizare, condiţionându-se practic ocrotirea sănătăţii de efectuarea unor plăţi către unitatea sanitară, deşi persoana vătămată este asigurată şi contribuie la asistenţa sanitară de urgenţă, ceea ce produce consecinţe majore asupra vieţii şi integrităţii sale corporale, valori protejate prin art. 22 din Constituţie.

CCR susţine că, potrivit art. 34 din Constituţie, dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat, ceea ce semnifică faptul că statul are obligaţia pozitivă generală de a lua măsuri în acest sens, prin garantarea unui cadru legislativ corespunzător şi alocarea resurselor necesare pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice, organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale.

CCR explică faptul că art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 aduce un element de noutate, şi anume obligaţia suportării cheltuielilor ocazionate de asistenţa medicală acordată pentru daune aduse sănătăţii propriei persoane.

Curtea constată că garanţia dreptului la ocrotirea sănătăţii prevăzută de art. 219 alin.(2) lit.a) din Legea nr. 95/2006, şi anume ca persoanele asigurate să beneficieze de protejarea faţă de costurile serviciilor medicale, este înlăturată complet în cazul autoaccidentării.

„Faptul că, indiferent de tipul de culpă, persoana care a adus daune sănătăţii propriei persoane va fi obligată să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată, neagă dreptul la ocrotirea sănătăţii în cazul persoanelor asigurate care în schimbul plăţii contribuţiei la asigurările sociale ar trebui să beneficieze de o contraprestaţie din partea statului atunci când riscul asigurat – vătămarea sănătăţii propriei persoane – se produce. Astfel, riscul suportat de asigurător – în cazul de faţă statul – se diluează până aproape de dispariţie, întrucât săvârşirea oricărei fapte prin care se aduce atingere sănătăţii propriei persoane presupune o minimă culpă în săvârşirea sa”, este concluzia CCR.

Restricții reintroduse în Muntenegru la o lună după ce țara s-a declarat liberă de coronavirus

La o lună după ce s-a declarat ţară liberă de coronavirus, Muntenegru a reintrodus restricţii, printre care interzicerea organizării de evenimente sportive şi de mitinguri politice în aer liber, în încercarea de a ţine sub control creşterea numărului de cazuri.

Într-o declaraţie, organismul la nivel naţional responsabil pentru răspunsul la noul coronavirus a interzis, de asemenea, întrunirile religioase în afara lăcaşurilor de cult, informează agenția Reuters, citată de Agerpres.

„Înmormântările vor fi efectuate exclusiv în cercul familiei”, mai precizează informarea autorităților.

Autorităţile muntenegrene au introdus, de asemenea, o serie de restricţii suplimentare în două municipalităţi din nordul ţării, cele mai puternic afectate de epidemie, care includ o interdicţie de circulaţie între orele 6 p.m. şi 5 a.m..

Pe 25 mai, această ţară dependentă de turismul de pe coasta sa adriatică, s-a declarat liberă de coronavirus, însă numărul de infecţii a crescut cu 10 zile în urmă. De atunci, autorităţile au raportat 100 de cazuri noi de COVID-19.

Până în prezent, bilanţul COVID-19 în Muntenegru a fost de 424 de contaminări şi 9 decese la o populaţie de doar 620.000 de locuitori.

ASSMB: Câte locuri mai sunt disponibile la „Victor Babeş” Bucureşti

La Spitalul Colentina sunt internaţi în prezent 102 pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, dintre care 16 se află la ATI, iar la Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş” sunt 300 de persoane internate , 179 din Bucureşti şi 121 din restul ţării, dintre care cinci se află la Terapie Intensivă, a anunţat Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti.

Potrivit ASSMB, vineri, la Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş”, care dispune de 450 de paturi, sunt internate 300 de persoane, 179 din Bucureşti şi 121 din restul ţării, dintre care cinci se află la Terapie Intensivă (ATI).

De la declanşarea pandemiei, în această unitate sanitară de fază 1 au fost internate în total 2.405 persoane, din Bucureşti şi din ţară -, din care 1.831 confirmate cu COVID-19.

Din totalul de 1.534 de pacienţi pozitivi externaţi până la această dată din Spitalul „Dr. Victor Babeş”, 775 sunt din Bucureşti, restul de 779 fiind pacienţi cu domiciliul în alte localităţi din ţară. Numărul pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 care s-au vindecat la Spitalul ”Victor Babeş” este de 1.483, cel mai mare număr de pacienţi vindecaţi dintre toate spitalele COVID din România, precizează sursa citată.

La Spitalul Clinic Colentina, spital suport COVID, există 102 pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, dintre care 16 se află la Terapie Intensivă (ATI).

În ultimele 24 de ore, un număr de 16 pacienţi au fost externaţi din acest spital.

În total, de la sfârşitul lunii martie şi până în prezent, la Spitalul Clinic Colentina au fost internaţi 608 pacienţi confirmaţi cu COVID-19, dintre care 308 din Bucureşti-Ilfov şi 300 din celelalte judeţe ale ţării.

Din totalul de 867 de paturi de care dispune spitalul, există aviz de funcţionare pentru 445, arată ASSMB.

Spitalul Clinic Colentina, unitate sanitară desemnată suport COVID prin ordin al ministrului Sănătăţii, nu are în structura sa o secţie de boli infecţioase, precizează sursa citată.

La Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”, spital suport COVID, situaţia este neschimbată faţă de raportarea precedentă. Unitatea sanitară, care a preluat până acum toate cazurile de pacienţi infectaţi care necesitau dializă, a avut internate, de la sfârşitul lunii martie şi până în prezent, 50 de persoane confirmate cu COVID-19.

”Numărul total de pacienţi confirmaţi cu COVID-19 internaţi în cele trei spitale de elită ale Primăriei Capitalei, de la începutul pandemiei, este de 2.486. Din datele oficiale ale INSP reiese că, în Bucureşti, până la această dată, a fost înregistrat un număr de aproximativ 2.900 de pacienţi confirmaţi cu COVID-19”, precizează ASSMB.

Numărul cazurilor de rujeolă este în creștere; 28 de noi cazuri, toate în județul Cluj

Alte 28 de cazuri de rujeolă au fost confirmate în această săptămână, toate într-un singur judeţ – Cluj, informează vineri Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Potrivit INSP, numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România raportate până la data de 26 iunie este 20.189, din care 64 de decese.

Cazurile de rujeolă raportate săptămânal au avut debutul în urmă cu două – patru săptămâni; confirmarea şi clasificarea unui caz durează în medie trei săptămâni, precizează INSP.

Redeschiderea spitalelor COVID: MS cere DSP-urilor rezultatele evaluării unităţilor medicale

Ministerul Sănătății a solicitat direcțiilor de sănătate publică ca până la începutul săptămânii viitoare, să transmită rezultatul evaluării spitalelor care asigură asistența medicală pentru pacienții testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în vederea reluării internărilor și a intervențiilor chirugicale programate, precum și a activității în ambulatorii, pentru pacienții non-COVID.

Totodată, Ministerul a solicitat direcțiilor de sănătate publică un raport privind identificarea și pregătirea unităților destinate izolării și tratamentului persoanelor asimptomatice infectate cu noul coronavirus, conform prevederilor Ordinului 1137/2020.

Termenul de transmitere a rapoartelor este ziua de luni.

În baza acestora, conducerea Ministerului Sănătății va decide măsurile care se vor lua în perioada următoare, precum și modificările legislative viitoare, dacă se impune.

“În cadrul videoconferinței au mai fost discutate și alte probleme cu care se confruntă direcțiile de sănătate publică și unele spitale în această perioadă, precum deficitul de personal medical de specialitate cu precădere în domeniile terapie intensivă și epidemiologie din cauza lipsei posibilității transferului între unități, rezultatele controalelor efectuate de curtea de conturi, plata orelor suplimentare, etc”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii.

Unde va fi necesar cardul de sănătate, de la 1 iulie

Începând cu 1 iulie, cardul de sănătate redevine obligatoriu, cu excepția consultațiilor la medicul de familie și la specialistul din ambulatoriu.

“Cu excepția serviciilor acordate în cabinetele medicilor de familie și în ambulatoriul clinic de specialitate, care pot fi accesate fără utilizarea cardului de sănătate până la data de 30 septembrie 2020, începând cu data de 1 iulie toate celelalte servicii medicale, serviciile de îngrijiri la domiciliu, medicamentele și materialele sanitare, precum și dispozitivele medicale se acordă și se validează doar în baza acestui document electronic (sau a documentelor înlocuitoare, după caz)”, se arată într-un comunicat al CNAS.

Astfel, la 1 iulie va fi reluată obligativitatea utilizării cardului național de sănătate pentru serviciile medicale acordate în unitățile sanitare cu paturi și de către furnizorii de investigații paraclinice, furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu / îngrijiri paliative la domiciliu, furnizorii de servicii stomatologice, furnizorii de dispozitive medicale și furnizorii de medicamente.

„Reintroducem validarea serviciilor medicale cu cardul național de sănătate pentru că este necesar să avem o evidență mai clară a serviciilor acordate, astfel încât să putem gestiona cât mai eficient fondurile din sistemul de sănătate. De asemenea, pentru că s-a dovedit că serviciile medicale la distanță au avut un rol important în limitarea răspândirii infectărilor cu COVID-19 și că acest tip de servicii a fost apreciat atât de medici, cât și de pacienți, căutăm soluții pentru a introduce cu caracter permanent consultațiile la distanță în sistemul de sănătate, mai ales pentru pacienții cu boli cronice stabilizate”, a declarat Adela Cojan, președintele CNAS.

Totodată, CNAS precizează că respectivele consultații medicale acordate în asistența medicală primară și ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv serviciile conexe actului medical furnizate de psiholog și logoped, pot fi acordate și la distanță, utilizând orice mijloace de comunicare. Consultațiile medicale la distanță se acordă cu încadrarea în numărul maxim de opt consultații pe oră.

De asemenea, consultațiile la medicul specialist din ambulatoriu se acordă fără a fi necesar biletul de trimitere;

“În urma consultațiilor acordate la distanță medicul de familie / medicul specialist va emite toate documentele necesare pacientului ca urmare a actului medical, inclusiv prescripțiile medicale; documentele sunt transmise pacientului prin mijloace de comunicare electronică; medicii din spital pot elibera, dacă situația o impune, la externarea asiguratului, prescripție medicală pentru medicamente cu și fără contribuție personală în ambulatoriu pentru maximum 90 de zile”, se arată într-un comunicat al CNAS.

Potrivit aceleiaşi surse, pentru situațiile care necesită prezentarea de documente casei de asigurări de sănătate de către asigurat, documentele pot fi transmise casei de asigurări de sănătate prin mijloace electronice de comunicare.

Mijloacele electronice de comunicare se pot folosi și pentru transmiterea de către casele de asigurări de sănătate a documentelor eliberate, necesare asiguraților;

Totodată, s-a prelungit până la data de 30 septembrie 2020 termenul de valabilitate pentru următoarele documente a căror valabilitate expiră până la această dată:
• biletele de trimitere pentru specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și de reabilitare;
• biletele de trimitere pentru specialități paraclinice;
• recomandările medicale pentru dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive – ce se depun / se transmit la casa de asigurări de sănătate;
• deciziile de aprobare pentru procurarea dispozitivului medical, tehnologiilor și dispozitivelor asistive;
• deciziile de aprobare emise de către comisia de specialitate de la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru efectuarea investigației PET-CT.

De asemenea, medicii de familie pot prescrie în continuare pentru pacienții cronici inclusiv medicamentele restricționate din Lista de medicamente compensate și gratuite care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, cu mențiunea că pentru medicamentele care se eliberează în baza unor protocoale terapeutice și a unor formulare specifice ( medicamente notate cu (*)1, ()1Ω și (*)β în Lista de medicamente compensate și gratuite) este necesară evaluarea periodică a medicului de specialitate pentru a confirma sau modifica schema de tratament, la termenele prevăzute în protocoalele terapeutice sau în scrisorile medicale;

De asemenea, persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate pentru care a fost instituită măsura de carantină ca urmare a unei suspiciuni de infectare cu COVID-19 beneficiază de concedii și indemnizații pentru carantină, indiferent de locul în care aceasta se instituie. Certificatele de concediu medical se eliberează de către medicii de familie după ultima zi a perioadei de carantină, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data încetării perioadei de carantină. Certificatele de concediu medical eliberate se pot transmite de către medicii curanți către persoanele asigurate, respectiv de către persoana asigurată către angajatori/case de asigurări de sănătate și prin mijloace electronice de transmitere la distanță.

Dr. Mihai Craiu, despre tusea convulsivă: Cazurile confirmate în ultima lună, cât în tot anul 2019 la un loc

Conf. dr. Mihai Craiu, fondatorul Spitalului Virtual pentru Copii, atenţionează asupra “creșterii alarmante” a numărului de copii cu tuse convulsivă, afirmând că în ultima lună, s-au înregistrat cazuri confirmate cât în tot anul 2019 la un loc.

Astfel, reputatul medic se arată îngrijorat de “creșterea alarmantă a copiilor cu infecție acută cu Bordetella pertussis, sau tusea convulsivă (tusea măgărească)”.

Potrivit acestuia, “în afară de faptul că este posibil să mori (1% din sugarii cu vârstă sub 2 luni vor muri dacă fac această infecție) apar accese de tuse absolut groaznice”.

Conf. dr. Mihai Craiu a dat exemplul unui copil care prezintă ochi roşii şi cearcăne ca şi cum ar fi fost lovit sau bătut, dar care prezintă astfel de semne pentru că “a tușit până a leșinat şi până i s-au spart vasele de sânge din ochi și în creier. Este o suferință inimaginabilă pentru un om obișnuit. Și durează foarte mult … chinezii au numit această boală ‘tusea de 100 de zile’ „.

În aceste condiţii, dr. Craiu a spus că nu este deloc “înţelept să refuzați vaccinul pentru pertussis”, iar în țarile UE, în SUA sau în UK, se administrează vaccinul și la femeia gravidă, în trimestrul III de sarcină, pentru ca mama să dea cei mai buni anticorpi copilului ei nenăscut, anticorpii proprii.

“În SUA ezitarea privind vaccinarea este responsabilă pentru cele peste 48.000 de cazuri de pertussis din 2012. Tragic este ca 20 de cetațeni americani, din care 15 sugari, au murit. Este cel mai negru bilanț in ultimii 70 de ani. Așa va fi si la noi dacă va continua să scadă acoperirea vaccinala DTaP a copiilor. Întrebarea nu este dacă vor fi mai multe cazuri, ci când vor fi?”, a scris Conf. dr. Mihai Craiu, pe pagina sa de Facebook.

Transplant ligamentar realizat la Timişoara, cu ţesut de la donatori decedați

Medici ai Clinicii de Ortopedie și Traumatologie a Spitalului Clinic Militar de Urgență “Dr. Victor Popescu” Timișoara au realizat, în această săptămână, trei operații de transplant ligamentar cu țesut prelevat de la donatori decedați, material biologic asigurat de Banca de Țesuturi a Spitalului Clinic Colentina din București.

“În această perioadă, echipa de transplant a clinicii s-a aflat în permanentă legătură cu dl. Dr. Andrei Nica, coordonatorul Băncii de Țesuturi a Spitalului Clinic Colentina din București, consultându-se asupra atitudinii și procedurilor necesare pentru a putea continua activitatea de transplant și pentru a ne informa despre disponibilitatea materialului biologic din banca destinată intervențiilor chirurgicale”, au anunţat reprezentanţii Direcției Medicală a Ministerului Apărării Naționale.

Pacienții supuși intervențiilor de transplant au fost izolați și testați PCR-RT la internare.

Doi dintre pacienţi au necesitat transplantul ca reintervenție după eșecul unor reconstrucții de ligament încrucișat anterior practicate cu ceva timp în urmă, iar la al treilea s-a impus o reconstrucție multiligamentara primară a genunchiului, caz în care utilizarea unei cantități mari de țesut propriu poate induce morbiditate secundară.

Potrivit aceleiaşi surse, primii doi pacienți au beneficiat de materialul biologic provenit de la aceleași donator, maximizând astfel utilizarea țesutului pentru transplant.

Coronavirus în România: Alte 411 noi cazuri de îmbolnăvire

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunţat că până vineri, pe teritoriul României, au fost confirmate 25.697 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, de la ultima informare fiind înregistrate 411 cazuri noi.

La ATI, în acest moment, sunt internați 186 de pacienți.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 18.181 au fost declarate vindecate și externate.

Până astăzi, 1.579 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 25.06.2020 (10:00) – 26.06.2020 (10:00) au fost înregistrate 14 decese (7 bărbați și 7 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Botoșani, Brăila, Brașov, Constanța, Gorj, Ilfov și Vrancea.

Dintre acestea, 2 decese au fost întregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 3 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 7 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 2 decese la persoane de peste 80 de ani. Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 1.121 de persoane. Alte 73.992 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 675.382 de teste.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 4.793 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus), respectiv 1.885 în Italia, 561 în Spania, 107 în Franța, 2.075 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 6 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 115 cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 7 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați, respectiv 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.