Oamenii de ştiinţă se află abia la începutul procesului de înţelegere a varietăţii uriaşe de probleme de sănătate cauzate de noul coronavirus, din care unele ar putea avea efecte persistente asupra pacienţilor şi a sistemelor medicale timp de mulţi ani de acum înainte, potrivit unor medici şi experţi în maladii infecţioase.

Pe lângă afecţiunile respiratorii care îi fac pe pacienţi să întâmpine mari dificultăţi atunci când respiră, coronavirusul care provoacă maladia COVID-19 atacă multe sisteme de organe, provocând în anumite cazuri distrugeri catastrofale, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

„Credeam că era doar un virus respirator. S-a dovedit că atacă însă şi pancreasul. Atacă şi inima. Atacă şi ficatul, creierul, rinichii şi alte organe. Nu am înţeles aceste lucruri la început”, a declarat medicul Eric Topol, cardiolog şi directorul Scripps Research Translational Institute din La Jolla, California.

Pe lângă dificultăţile respiratorii, pacienţii cu COVID-19 pot experimenta tulburări de coagulare a sângelui, care pot să ducă la accidente vasculare cerebrale, dar şi la inflamaţii severe, care afectează apoi numeroase organe interne. Noul coronavirus poate, de asemenea, să cauzeze complicaţii neurologice, care variază de la migrenă, ameţeală şi pierderea gustului şi a mirosului până la convulsii şi stări de confuzie.

În plus, recuperarea poate fi lentă, incompletă şi costisitoare, cu un impact uriaş asupra calităţii vieţii pacientului.

Manifestările ample şi diverse ale COVID-19 sunt oarecum unice, afirmă medicul Sadiya Khan, cardiolog la Northwestern Medicine din Chicago.

În cazul gripei, oamenii cu boli cardiace preexistente sunt cei care prezintă riscuri mari de a suferi complicaţii medicale, a precizat ea. Ceea ce surprinde însă în cazul acestui nou tip de coronavirus este dimensiunea amplă a complicaţiilor pe care le provoacă în afara zonei plămânilor.

Sadiya Khan consideră că asupra sistemelor medicale va exista o mare povară în viitor, din cauza cheltuielilor cauzate de îngrijirea persoanelor care au supravieţuit maladiei COVID-19.

Recuperare îndelungată pentru mulţi pacienţi

Pacienţii care au fost plasaţi la terapie intensivă sau conectaţi la ventilatoare timp de mai multe săptămâni vor trebui să petreacă timp suplimentar în secţii de recuperare pentru a îşi recăpăta mobilitatea şi forţa fizică.

„Poate fi nevoie de până la şapte zile pentru fiecare zi în care ai fost spitalizat, pentru a-şi recăpăta puterea de dinainte. Acest proces e cu atât mai greu cu cât pacientul este mai în vârstă şi este posibil să nu îşi mai recuperezi niciodată funcţiile complete”, a declarat aceeaşi specialistă.

Deşi eforturile s-au concentrat în principal asupra minorităţii de pacienţi care au experimentat forme severe ale bolii, medicii încep să îşi îndrepte tot mai mult atenţia şi asupra nevoilor pacienţilor care nu au fost destul de afectaţi pentru a necesita spitalizare, dar care continuă să sufere la câteva luni după ce au fost infectaţi.

În prezent sunt în plină desfăşurare o serie de studii pentru a înţelege efectele pe termen lung ale infectării cu SARS-CoV-2, a declarat Jay Butler, directorul adjunct al departamentului de boli infecţioase din cadrul Centers for Disease Control and Prevention (CDC) din Statele Unite, joi, într-o conferinţă telefonică.

„Am primit rapoarte anecdotice despre oameni care acuză oboseală persistentă şi dificultăţi respiratorii. E greu de spus cât timp vor dura aceste manifestări”, a adăugat el.

Deşi simptomele noului coronavirus dispar de obicei în două sau trei săptămâni, un procent estimativ de 10% dintre pacienţi au parte de simptome prelungite, a dezvăluit medicul Helen Salisbury de la Universitatea Oxford, într-un articol publicat joi în British Medical Journal.

Specialista britanică afirmă că mulţi dintre pacienţii ei au radiografii toracice normale şi nu prezintă urme de inflamaţii, dar tot nu sunt complet recuperaţi.

„Dacă în trecut puteai să alergi 5 kilometri de trei ori pe săptămână şi acum simţi că ţi se taie respiraţia după ce ai urcat un singur etaj pe scări sau dacă tuşeşti neîncetat şi eşti prea epuizat pentru a reveni la muncă, atunci teama că s-ar putea să nu mai revii niciodată la sănătatea de dinainte este foarte reală”, a explicat ea.

Medicul Igor Koralnik, directorul departamentului de boli neuroinfecţioase de la spitalul Northwestern Medicine din Chicago, a analizat actuala literatură ştiinţifică din acest domeniu şi a descoperit că aproximativ jumătate dintre pacienţii spitalizaţi cu COVID-19 prezintă complicaţii neurologice, precum ameţeală, vigilenţă scăzută, probleme de concentrare, tulburări ale mirosului şi gustului, convulsii, accidente vasculare cerebrale, stare de slăbiciune şi dureri musculare.

Doctorul Koralnik, ale cărui descoperiri au fost publicate în Annals of Neurology, a creat o clinică ambulatorie de tratare a pacienţilor cu COVID-19, pentru a afla dacă aceste probleme neurologice sunt temporare sau permanente.

Sadiya Kahn a făcut şi o paralelă între noul coronavirus şi HIV, virusul care declanşează SIDA, considerând că cea mai mare parte a atenţiei opiniei publice s-a orientat iniţial asupra deceselor.

„În anii recenţi, am fost foarte concentraţi asupra complicaţiilor cardiovasculare şi asupra supravieţuirii pacienţilor cu HIV”, a precizat experta.