O echipă românească de cercetare susţine că  în acest acest moment, este foarte puțin probabil ca pacienții care au trecut prin boală să se poată reinfecta.

Concluzia fost trasă în urma unei cercetări realizate de echipa MedLife care a făcut secvențierea genomului virusului SARS-CoV-2.

Potrivit echipei de cercetare, virusul care circulă pe teritoriul țării noastre are originea în Wuhan şi s-a transmis în România trecând prin țările europene, dar acesta nu a ajuns direct din China, alte țări din Asia, America de Nord sau de Sud.

“Majoritatea cazurilor de infectare din diverse zone ale țării cu virusul SARS-CoV-2 se datorează, cel mai probabil, răspândirii locale și mai puțin importului direct din afara țării”, susţin reprezentanţii echipei de cercetare.

Potrivit acestora, cercetarea a fost derulată integral cu resurse umane și operaționale locale și a implicat secvențierea genoamelor virusului din diferite regiuni geografice ale țării, atât de la pacienți asimptomatici, cât și simptomatici.
Au fost secvențiate 53 de probe provenite din şapte orașe, respectiv București, Galați, Slatina, Suceava, Cluj, Focșani și Tulcea.

Cercetătorii MedLife au constatat că originea virusului SARS-CoV-2 care circulă pe teritoriul României se află în Wuhan, virusul din România având identitate de secvență de 99,97% cu virusul original identificat în China, în medie fiind identificate nouă mutații per genom, numărul maxim fiind de 13.

Mutaţiile detectate, similare celor identificate cel mai frecvent în Marea Britanie

În plus, potrivit echipei de cercetare, datele analizate arată că mutațiile detectate la virusurile secvențiate de către echipa de lucru din România sunt similare cu cele identificate cel mai frecvent în Marea Britanie. Cu toate acestea, nu se poate afirma cu certitudine faptul că virusul a fost adus cu precădere din această zonă, întrucât mutațiile identificate se găsesc și în alte tări din Europa.

“Echipele de cercetare depun eforturi uriașe la nivel global pentru secvențierea tulpinilor de SARS-CoV-2. Acest proces este foarte important pentru identificarea originii virusului, a surselor de proveniență ale epidemiilor din diferite regiuni și a dinamicii transmiterii intra și intercomunitare. Înțelegerea modului de răspândire este esențială pentru lupta pe care o ducem cu toții împotriva acestui virus. Mai mult, secvențirea genomului ar putea ajuta mult la dezvoltarea tratamentelor și a vaccinurilor viitoare. Pentru acest studiu a fost folosită metoda de secvențiere dezvoltată de CDC (Centers for Disease Control) din Statele Unite, fiind o metodă care permite secvențierea completă a genomului viral”, a spus biologul Dumitru Jardan, doctor în științe medicale, coordonator științific al studiului.

Potrivit reprezentanților MedLife, pentru identificarea profilului viral specific României, studiul are la bază analiza mutațiilor genetice ale virusului.

„Urmărirea diversității genetice a virusului ne permite pe de o parte să avem anumite informații epidemiologice cum ar fi – pe ce cale a ajuns la noi virusul. Acest lucru este posibil pentru că pe măsură ce virusul se răspândește, el adună mutații și urmărind aceste mutații care ar putea să fie specifice anumitor zone se poate vedea de unde a ajuns virusul într-o anumită regiune și eventual se poate intervini pentru a opri această cale de răspândire. Pe de altă parte, este foarte importantă analiza mutațiilor ce apar la virus. Pe parcursul epidemiei s-ar putea să apară anumite mutații care să facă ca oamenii infectați să dezvolte o boală mai gravă sau poate mai ușoară. În egală măsură, s-ar putea să apară mutații noi care ar putea să îi permită virusului reinfecția persoanelor care deja au trecut prin boală și sunt imuni la varianta mai “veche” a virusului. Mai mult, mutațiile noi s-ar putea să facă virusul imun la eventualele tratamente dezvoltate de noi și să facă vaccinurile ineficiente. În concluzie, virusul se adaptează permanent, de aceea studierea evoluției genomului virusului va fi tot timpul pe primul plan, dacă vrem să oprim această pandemie” a mai spus Dumitru Jardan, biolog, coordonator științific al studiului.

Răspândirea virusului SARS COV 2 în România s-a făcut local

Echipa de cercetare MedLife a evaluat în cadrul studiului și modalitatea de răspândire a virusului pe teritoriul țării, iar datele analizate atestă că transmiterea noului coronavirus s-a făcut în cea mai mare parte local.

“Pe lotul nostru de studiu s-a observat că în fiecare focar diversitatea genetică a virusurilor este relativ mică, fiind detectate diferențe notabile mai degrabă între focare, ceea ce înseamnă că în fiecare focar au fost puțini oameni care au adus virusul din afara țării, transmiterea virusului fiind în mare parte intracomunitară. Acest lucru se datorează, probabil, și restricțiilor de circulație impuse în această perioadă” a mai spus biologul Dumitru Jardan.

În cadrul aceluiași studiu s-a pus un accent important pe mutațiile genei S, mutațiile careia se presupune ca ar permite virusului să infecteze oamenii care au trecut deja prin boală. Astfel, mutațiile identificate la pacienții din România arată că este puțin probabil ca virusul să poată reinfecta pacienții vindecați.

“Gena S este cea mai importantă genă pentru infecțiozitatea virusului întrucât codifică o proteină ce se leagă direct de receptorul de pe suprafața celulelor umane, aceasta fiind deseori ținta unui răspuns imun antiviral. Mutațiile identificate de echipa noastră la nivelul genei S nu susțin teoria legată de faptul că virusul ar fi capabil de reinfecție. În viitor însă situația s-ar putea modifica. Cercetătorii la nivel mondial studiază îndeaproape modificările care apar la nivelul acestei gene pentru a identifica din timp dacă virusul a suferit această mutație, aceasta fiind cea care ar putea totuși duce la o reinfecție” a mai spus biologul Dumitru Jardan.

Potrivit aceloraşi cercetători, în următoarea perioadă curba infectărilor cu virusul SARS-CoV-2 în România va continua să crească, iar mediul de afaceri, cu precădere marii angajatori, și administrațiile publice centrale și locale trebuie sa privească cu mare precauție relaxarea suplimentară a restricțiilor ce previn răspândirea bolii.