Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților, a susținut marți necesitatea extinderii asigurărilor private de sănătate, considerând această măsură esențială pentru menținerea echilibrului financiar al sistemului sanitar din România.

Fostul ministru al Sănătății a subliniat importanța creșterii bazei de contributivitate, dar și rolul asigurărilor private, exemplificând prin situația din Franța, unde acest tip de asigurări reprezintă 20% din totalul cheltuielilor din sănătate. În opinia sa, „sustenabilitatea financiară trebuie completată cu alte elemente, precum performanţa furnizorilor de servicii medicale sau includerea în decontare a salariilor.”

„Lucrul nu acesta nu trebuie neapărat să fie considerat o povară pentru pacienţi, pentru că trebuie să vină la pachet cu un sistem de deductibilităţi care să încurajeze dezvoltarea acestui mecanism. Trebuie să vină cu o definire a pachetului de bază de servicii medicale, care să stimuleze dezvoltarea acestor asigurări private şi atunci o să putem să discutăm despre sustenabilitate. Indiferent cât o să discutăm pentru probleme pe termen scurt, punctuale, care sunt perfect justificate, şi eu sunt cel mai mare partizan al rezolvării acestor probleme punctuale, există un pericol care este legat de sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate”, a afirmat Rafila, conform Agerpres.

De asemenea, Rafila a punctat că spitalele „de primă linie”, spitalele de urgență și institutele care oferă performanță medicală trebuie să fie recunoscute și recompensate.

„Ajungem, de exemplu, să comparăm veniturile medicilor din garda unui astfel de spital cu veniturile din garda medicilor care stau şi se odihnesc în timpul gărzii, în spitale mici, unde nu există adresabilitate şi există această variantă a trimiterii pacienţilor care au patologie puţin mai complexă către spitalele mari sau către institute”, a explicat el.

Alexandru Rafila a amintit că problemele privind finanțarea sistemului de sănătate au început încă din 2008, când s-a înregistrat o reducere a bazei de contributivitate, în paralel cu o creștere a costurilor.

„Când s-a redus contribuţia la asigurări de sănătate, de la 14% la 10% – nota bene, 14 este în majoritatea ţărilor din UE, inclusiv în Germania – tot atunci, în înţelepciunea lui, domnul ministru de la acea vreme a ridicat şi plafoanele de la farmacii, încât să genereze, ca urmare a situaţiei economice şi a intervenţiei FMI, introducerea taxei de clawback. Atunci, în 2008, a început problema. Problema nu e nici de anul trecut, nici de acum doi ani”, a precizat el.

Fostul ministru a mai susținut că situația de criză actuală poate avea efecte „benefice” asupra sistemului de sănătate, fiind un context în care trebuie adoptate măsuri uneori „impopulare”, dar care, pe termen mediu și lung, vor eficientiza activitatea.

Rafila a recunoscut necesitatea resurselor suplimentare în sănătate, dar a și afirmat că acestea există deja.

„L-am auzit pe domnul prim-ministru Bolojan spunând că veniturile în sistemul de sănătate au crescut cu 17% şi cheltuielile au crescut cu 23%. De fapt, acesta este un simptom care apare în toate ţările. Creşterea economică rămâne întotdeauna în urmă, ca procent, creşterii cheltuielilor din sistemele de sănătate. În SUA, care sunt cea mai avansată economie, cu cel mai mare PIB, cheltuielile pentru sănătate – directe, indirecte – reprezintă 19% din PIB. Deci, aproape de trei ori mai mult decât cheltuielile pentru înarmare pe care le face această ţară. Mai mult, există în continuare zeci de milioane de persoane care nu au acces la servicii de sănătate. Sigur, nu are rost să facem comparaţii, dar acest mecanism prin care creşterea cheltuielilor este mai mare decât posibilităţile de finanţare suplimentară nu este un mecanism care din punct de vedere economic să fie viabil”, a conchis Alexandru Rafila.

Premierul României a afirmat recent că sporurile în spitalele publice depășesc limita legală de 30%. Cu toate acestea, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România aduce în atenția publicului date care infirmă această susținere. Conform cifrelor oficiale, sporurile care intră în limita legală de 30%, calculate la nivelul ordonatorilor principali de credite din sănătate, reprezintă în medie doar 27,15% din totalul cheltuielilor cu salariile de bază în spitalele publice. Prin urmare, aceste sporuri sunt sub plafonul legal, iar reducerile efectuate afectează direct veniturile angajaților din sistemul sanitar.

În plus, propunerea de a introduce o limită de 30% a sporurilor per angajat în sistemul public de sănătate relevă o neînțelegere serioasă a complexității și variabilității condițiilor de muncă în spitale sau, în cel mai rău caz, o intenție de a afecta drepturile personalului medical. În practică, suma limitelor per angajat corespunde cu media procentului total al sporurilor, astfel că respectarea limitei de 30% pe ansamblul sistemului asigură deja condițiile legale.

Federația Solidaritatea Sanitară atrage atenția că analiza prezentată de Premier conține erori importante și că reformele anunțate par să fie direcționate exclusiv spre protejarea intereselor private, în detrimentul sistemului public și al angajaților săi. Astfel, este esențială o abordare corectă și echilibrată în procesul de reformare a sănătății publice, care să nu afecteze personalul medical aflat în prima linie.

Ghidurile sunt emise la cea de-a 13-a Conferință a Societății Internaționale pentru SIDA (IAS 2025) privind Știința HIV, care se desfășoară la Kigali, Rwanda.

LEN, primul produs PrEP injectabil de două ori pe an, oferă o alternativă extrem de eficientă și cu acțiune îndelungată la pilulele orale administrate zilnic și la alte opțiuni cu acțiune mai scurtă. Cu doar două doze pe an, LEN reprezintă un pas înainte transformator în protejarea persoanelor expuse riscului de HIV – în special a celor care se confruntă cu dificultăți legate de respectarea tratamentului zilnic, stigmatizare sau acces la asistență medicală.

„Deși un vaccin împotriva HIV rămâne evaziv, lenacapavirul este următoarea variantă: un antiretroviral cu acțiune îndelungată, despre care studiile clinice au demonstrat că previne aproape toate infecțiile cu HIV în rândul persoanelor expuse riscului”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Lansarea noilor ghiduri ale OMS, alături de recenta aprobare a FDA, marchează un pas important înainte în extinderea accesului la acest instrument puternic. OMS se angajează să colaboreze cu țările și partenerii pentru a se asigura că această inovație ajunge la comunități cât mai rapid și în siguranță posibil.”

Noile îndrumări vin într-un moment critic, deoarece eforturile de prevenire a HIV stagnează, cu 1,3 milioane de noi infecții cu HIV înregistrate în 2024 – cu un impact disproporționat asupra populațiilor cheie și prioritare, inclusiv lucrătorii sexuali, bărbații care întrețin relații sexuale cu bărbați, persoanele transgender, persoanele care își injectează droguri, persoanele din închisori și copiii și adolescenții. Recomandarea OMS privind LEN semnalează o mișcare decisivă pentru extinderea și diversificarea prevenirii HIV, oferind oamenilor mai multe opțiuni de a-și prelua controlul asupra sănătății, cu alegeri care se potrivesc vieții lor.

Testare simplificată: o barieră majoră eliminată

Ca parte a acestor ghiduri, OMS a recomandat o abordare de sănătate publică a testării HIV, utilizând teste rapide HIV pentru a sprijini administrarea PrEP injectabilă cu acțiune îndelungată, inclusiv LEN și cabotegravir (CAB-LA). Recomandarea de testare simplificată elimină o barieră majoră în acces prin eliminarea procedurilor complexe și costisitoare și prin permiterea administrării comunitare a PrEP cu acțiune îndelungată prin intermediul farmaciilor, clinicilor și tele-sănătății.

Pașii următori: apel pentru implementare

LEN se alătură altor opțiuni PrEP recomandate de OMS, inclusiv PrEP orală zilnică, cabotegravir injectabil și inelul vaginal cu dapivirină, ca parte a unui arsenal tot mai mare de instrumente pentru a pune capăt epidemiei de HIV. Deși accesul la LEN în afara studiilor clinice rămâne limitat în acest moment, OMS îndeamnă guvernele, donatorii și partenerii globali din domeniul sănătății să înceapă imediat implementarea LEN în cadrul programelor naționale combinate de prevenire a HIV – colectând în același timp date esențiale privind adoptarea, aderența și impactul în lumea reală.

Recomandări suplimentare ale OMS la IAS 2025

Pentru prima dată, ghidurile de tratament ale OMS includ o recomandare clară pentru utilizarea cabotegravirului și rilpivirinei (CAB/RPV) injectabile cu acțiune prelungită ca opțiune alternativă de comutare la terapia antiretrovirală (ART) pentru adulții și adolescenții care au obținut supresie virală completă prin ART oral și nu au infecție activă cu hepatită B. Această abordare este concepută pentru a sprijini persoanele care trăiesc cu HIV și care se confruntă cu provocări în ceea ce privește aderența la schemele orale.

Orientările actualizate privind integrarea furnizării de servicii includ recomandări de integrare a serviciilor HIV cu bolile netransmisibile (BNT), cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul, precum și îngrijirea sănătății mintale pentru depresie, anxietate și tulburări legate de consumul de alcool în serviciile HIV, alături de intervenții pentru sprijinirea aderenței la ART. În plus, noile orientări privind gestionarea ITS asimptomatice recomandă screening-ul gonoreei și/sau chlamidiei la populațiile cheie și prioritare .

Pentru persoanele care trăiesc cu HIV, care au mpox (variola maimuței ) și fie nu au mai utilizat ART (terapia antiretrovirală), fie au avut o întrerupere prelungită a ART, se recomandă insistent inițierea rapidă a ART. În plus, testarea timpurie pentru HIV este recomandată persoanelor care prezintă infecție cu mpox suspectată sau confirmată. Procedurile operaționale standard ale OMS pun în continuare accentul pe testarea pentru HIV și sifilis pentru toate persoanele cu mpox suspectată sau confirmată.

Ca răspuns la provocările mai ample cu care se confruntă programele HIV, OMS a emis, de asemenea, noi îndrumări operaționale privind menținerea serviciilor prioritare HIV într-un peisaj de finanțare în schimbare. Îndrumările își propun să ofere un cadru etapizat pentru a ajuta țările să prioritizeze serviciile, să evalueze riscurile, să monitorizeze perturbările și să adapteze sistemele pentru a proteja rezultatele în materie de sănătate și a menține progresul.

„Avem instrumentele și cunoștințele necesare pentru a pune capăt SIDA ca problemă de sănătate publică”, a declarat Dr. Meg Doherty, directoarea Departamentului pentru Programe Globale HIV, Hepatită și ITS din cadrul OMS și noul director al departamentului Știință, Cercetare, Dovezi și Calitate pentru Sănătate. „Ceea ce avem nevoie acum este o implementare îndrăzneață a acestor recomandări, bazată pe echitate și susținută de comunități.”

HIV rămâne o problemă majoră de sănătate publică la nivel global. Până la sfârșitul anului 2024, se estima că 40,8 milioane de persoane trăiau cu HIV, dintre care 65% se aflau în Regiunea Africană a OMS. Aproximativ 630.000 de persoane au murit din cauze legate de HIV la nivel global și se estimează că 1,3 milioane de persoane au contractat HIV, inclusiv 120.000 de copii. Accesul la ART continuă să se extindă, 31,6 milioane de persoane primind tratament în 2024, față de 30,3 milioane în 2023.

Într-o perioadă de finanțare redusă pentru HIV și sănătate, noile și actualizate ghiduri ale OMS oferă strategii practice, bazate pe dovezi, pentru a menține impulsul. Prin extinderea opțiunilor de prevenire și tratament, simplificarea furnizării serviciilor și promovarea integrării cu servicii de sănătate mai ample, acestea susțin răspunsuri la HIV mai eficiente, echitabile și rezistente. Acum este momentul pentru o implementare îndrăzneață, pentru a ne asigura că aceste câștiguri se transpun în impact în lumea reală.

Cancerul endometrial, o formă comună de cancer ginecologic la nivel global, afectează anual sute de mii de femei. În aproximativ 10-15% din aceste cazuri, boala este provocată de o mutație genetică transmisă ereditar, ce poate fi detectată și urmărită prin teste genetice specializate.

Cancerul endometrial, cunoscut și sub denumirea de cancer al mucoasei uterine, apare atunci când celulele mucoasei interne a uterului încep să se înmulțească necontrolat. În cadrul rubricii „Pastila de Genetică”, Spitalul Victor Babeș Timișoara aduce în prim-plan cauzele genetice ale acestei afecțiuni.

Una dintre cele mai frecvente cauze genetice este sindromul Lynch, o boală ereditară provocată de mutații ale genelor implicate în repararea ADN-ului. Femeile care moștenesc aceste mutații au un risc crescut de a dezvolta cancer endometrial.

Pentru diagnosticarea corectă a formelor cu componentă genetică, la paciente se efectuează analize histopatologice care urmăresc prezența instabilității microsatelitare sau a deficienței MMR – markeri moleculari analizați în laboratorul de anatomie patologică. Identificarea acestor markeri indică o posibilă predispoziție ereditară, legată de sindromul Lynch.

Testarea acestor markeri ar trebui să fie efectuată în mod universal pentru toate paciente diagnosticate cu cancer endometrial. Prezența deficienței MMR schimbă fundamental modul de abordare a tratamentului și monitorizării bolii.

Astfel, pacienta cu acest tip de marker este îndrumată către testarea genetică germinală pentru diverse mutații, în special cele asociate sindromului Lynch. În cazul unui rezultat pozitiv, se recomandă testarea „în cascada” a rudelor pacientei pentru prevenirea altor tipuri de cancer asociate acestui sindrom.

Mai mult, prezența markerului MMR poate indica o eligibilitate crescută pentru imunoterapie, o opțiune de tratament ce poate fi adaptată în funcție de profilul genetic al tumorii.

La Spitalul Victor Babeș Timișoara funcționează un Cabinet de Genetică, unde consultul este asigurat de prof. dr. Adrian Pavel Trifa, medic primar genetică medicală. Consultul este gratuit, fiind disponibil pe bază de trimitere de la medicul de familie sau medicul oncolog.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România semnalează un dezechilibru important în distribuția fondurilor din sistemul de sănătate, subliniind că personalul din spitalele publice este dezavantajat în actualul context al bugetului.

Potrivit datelor prezentate de Federație:

• Cheltuielile totale pentru sănătate (CNASS + MS – inclusiv finanțarea spitalelor):

  • Cca. 76 miliarde lei în 2024

  • Cca. 83 miliarde lei în 2025 (dacă se păstrează ritmul din primele 6 luni)

• Cheltuieli alocate spitalelor publice:

  • Cca. 43,98 miliarde lei în 2024

  • Cca. 44,61 miliarde lei în 2025

Federația subliniază că diferența de +5,51 miliarde lei în bugetul sănătății între 2024 și 2025 NU se reflectă în finanțarea spitalelor, unde creșterea este de doar +0,63 miliarde lei.

„Așadar, peste 4,88 miliarde lei ar urma să fie direcționați în alte zone ale sistemului sanitar, în timp ce Guvernul reduce cheltuielile cu spitalele publice… prin diminuarea sporurilor acordate angajaților pentru condiții de muncă periculoase și dificile!”

Federația ridică întrebări esențiale privind direcționarea fondurilor suplimentare și tratamentul aplicat personalului medical:

„Cine beneficiază de aceste cheltuieli suplimentare? De ce se face «economie» din buzunarul celor care lucrează în prima linie?”

Organizația sindicală anunță că va continua demersurile de monitorizare și informare a publicului:

„Vom continua să monitorizăm și să prezentăm datele reale. Reformele nu pot fi construite pe spinarea angajaților din spitalele publice!”

Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită transparență din partea autorităților și o reformă echitabilă care să nu penalizeze personalul medical din spitalele publice, aflat constant în prima linie a sistemului sanitar.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) contrazice declarațiile recente ale Premierului referitoare la reducerea sporurilor pentru condiții de muncă din spitalele publice. Organizația atrage atenția că, în realitate, problema nu constă în cuantumul acestor sporuri, ci în faptul că, în numeroase unități medicale, nivelul lor este deja sub limita minimă prevăzută de lege.

Premierul a susținut că „sporurile ar trebui corelate cu numărul de pacienți” și a sugerat o reducere a acestora către nivelul minim legal. Federația atrage însă atenția că o astfel de abordare pornește de la o confuzie gravă între performanță și condițiile de muncă.

„Sporurile pentru condiții de muncă sunt acordate pentru condițiile de muncă în care își desfășoară activitatea angajații, nu pentru numărul de pacienți existenți. Riscurile asumate de angajați nu corelează semnificativ cu numărul de pacienți, ci cu specificul locurilor de muncă. Premierul României confundă protecția sănătății și securității angajaților cu performanța.”

Organizația sindicală precizează că nu mai există în prezent niciun angajat care să beneficieze de sporuri la nivelul maxim legal și că, în medie, procentul de sporuri din totalul salariilor de bază nu depășește pragul legal de 30%.

Totodată, Federația atrage atenția că:

• „Sporurile pentru condiții de muncă sunt deja coborâte în cea mai mare parte a spitalelor publice de sănătate sub nivelul minim prevăzut de lege. Nu poate fi avută în vedere o reducere suplimentară a acestora, ci este obligatorie acordarea lor cel puțin la nivelul minim prevăzut de lege.”

La propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul României a adoptat Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030, primul plan de acest tip la nivel național. Documentul reprezintă un pas esențial în procesul de reformă a sistemului sanitar, vizând diminuarea impactului major pe care aceste boli, aflate în topul cauzelor de mortalitate și dizabilitate, îl au asupra populației.

Noua strategie propune un plan de acțiune coerent, axat pe prevenție, diagnostic precoce, tratament integrat și reabilitarea pacienților.

Măsuri concrete prevăzute de strategie:

• creșterea cu 10% a capacității de diagnostic precoce;

• înființarea a 20 de centre comunitare pentru îngrijirea pacienților cu boli cardio- și cerebrovasculare cronice;

• creșterea cu 20% a numărului de unități ATI și a finanțării pentru proceduri complexe;

• dezvoltarea rețelei de centre de reabilitare cardiovasculară și neurologică (+15%);

• constituirea unui Registru Național al Pacienților cu Risc Vascular Înalt;

• implementarea de aplicații mobile și platforme online pentru pacienți;

• atragerea de personal specializat, inclusiv cardiologi, fizioterapeuți, psihologi și asistente specializate.

Documentul se bazează pe cinci direcții strategice fundamentale:

1. crearea unui sistem integrat de date;

2. creșterea accesului la diagnostic și tratament;

3. dezvoltarea reabilitării medicale;

4. consolidarea resursei umane;

5. stimularea cercetării și inovării în domeniu.

Această strategie este parte a Strategiei Naționale de Sănătate și rezultatul colaborării între experți din domeniul medical, coordonați de Comisiile de specialitate de Cardiologie și Neurologie ale Ministerului Sănătății.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a transmis un mesaj de recunoștință pentru echipa implicată în elaborarea documentului:
„Mulțumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea acestui document esențial pentru sănătatea românilor: Prof. Dr. Dragoș Vinereanu, Prof. Dr. Dafin Mureșanu, CS II Dr. Ștefan Strilciuc, sub coordonarea domnului Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila.
Mulțumesc grupurilor de lucru ale Societății Române de Cardiologie și Societății de Neurologie din România.”

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) avertizează asupra traiectoriei pe care o poate lua reforma sistemului public de sănătate, așa cum reiese din recentele declarații ale Premierului României.

Potrivit FSSR, modificările anunțate riscă să devină „instrumente de favorizare a intereselor de afaceri private în dauna sistemului public și a angajaților care asigură peste 80% din serviciile medicale acordate populației”. Totodată, organizația atrage atenția că aceste măsuri tind „să camufleze intenția altor reduceri ale veniturilor salariale”.

Cheltuielile salariale – în limite normale europene

Federația contrazice afirmațiile Premierului cu privire la nivelul cheltuielilor cu salariile în spitalele publice, susținând că acestea sunt conforme cu practica din Uniunea Europeană. Conform datelor oficiale citate de FSSR:

• salariile reprezintă 67,83% din cheltuielile totale ale spitalelor publice;

• doar 56,63% din fondurile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) ajung în spitale publice, restul fiind direcționat către alte entități, în special private;

• cheltuielile salariale din spitalele publice reprezintă 38,41% din totalul cheltuielilor publice de sănătate;

• sporurile sunt sub plafonul legal de 30%, situându-se la o medie de 27,15%.

Reducerea sporurilor prin OUG, în contradicție cu declarațiile publice

FSSR semnalează o discrepanță gravă între declarațiile oficiale și realitatea legislativă. Deși Premierul a negat existența reducerilor de sporuri, „în realitate prin OUG nr. 36/2025 a redus toate sporurile din Anexa nr. 3 a Regulamentului de sporuri aplicabil sănătății și drepturile de concediu de odihnă suplimentar aferente acestor condiții de muncă”.

Federația susține că sporurile sunt acordate pentru riscuri reale din activitatea medicală, nu pentru volumul de pacienți, iar diminuarea lor „ar fi un atac direct asupra protecției sănătății angajaților”.

Lipsa de echitate între public și privat

O altă critică vizează faptul că reforma preconizată se aplică exclusiv spitalelor publice, în timp ce unitățile private rămân neafectate de aceleași standarde. Federația afirmă că „spitalele private externalizează costurile către stat, selecționând doar pacienții «rentabili»”, în timp ce publicului îi sunt impuse limite și obligații suplimentare.

Privatizarea tăcută a sistemului public de sănătate

FSSR denunță fenomenul tot mai prezent de alocare a fondurilor publice către furnizori privați „fără control, fără transparență și fără o corelare cu nevoile reale ale populației”. Organizația califică această tendință drept o „privatizare a banilor publici” ce periclitează rolul social al spitalelor de stat.

Cine decide cum se cheltuie banii contribuabililor?

Federația subliniază că „salariații sunt cei care contribuie exclusiv la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate” și solicită reprezentare directă în structurile de decizie ale CNAS, considerând că acest drept „nu este o favoare, ci o necesitate democratică”.

Solicitări adresate Guvernului

În final, FSSR formulează un apel direct către Prim-ministru, cerând:

• organizarea unei întâlniri urgente cu reprezentanții federației;

• includerea experților FSSR în grupurile de lucru privind reforma sănătății;

• respectarea reală a principiului dialogului social în procesul decizional.

Federația anunță că va continua să monitorizeze evoluția reformei din sănătate și să apere drepturile lucrătorilor din sistemul public, avertizând că orice măsuri adoptate fără consultare riscă să afecteze grav echilibrul funcțional al întregului sistem sanitar.