Reforma în sănătate trebuie să țină cont de performanță și realitate, afirmă Alexandru Rafila

Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților, a susținut marți necesitatea extinderii asigurărilor private de sănătate, considerând această măsură esențială pentru menținerea echilibrului financiar al sistemului sanitar din România.

Fostul ministru al Sănătății a subliniat importanța creșterii bazei de contributivitate, dar și rolul asigurărilor private, exemplificând prin situația din Franța, unde acest tip de asigurări reprezintă 20% din totalul cheltuielilor din sănătate. În opinia sa, „sustenabilitatea financiară trebuie completată cu alte elemente, precum performanţa furnizorilor de servicii medicale sau includerea în decontare a salariilor.”

„Lucrul nu acesta nu trebuie neapărat să fie considerat o povară pentru pacienţi, pentru că trebuie să vină la pachet cu un sistem de deductibilităţi care să încurajeze dezvoltarea acestui mecanism. Trebuie să vină cu o definire a pachetului de bază de servicii medicale, care să stimuleze dezvoltarea acestor asigurări private şi atunci o să putem să discutăm despre sustenabilitate. Indiferent cât o să discutăm pentru probleme pe termen scurt, punctuale, care sunt perfect justificate, şi eu sunt cel mai mare partizan al rezolvării acestor probleme punctuale, există un pericol care este legat de sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate”, a afirmat Rafila, conform Agerpres.

De asemenea, Rafila a punctat că spitalele „de primă linie”, spitalele de urgență și institutele care oferă performanță medicală trebuie să fie recunoscute și recompensate.

„Ajungem, de exemplu, să comparăm veniturile medicilor din garda unui astfel de spital cu veniturile din garda medicilor care stau şi se odihnesc în timpul gărzii, în spitale mici, unde nu există adresabilitate şi există această variantă a trimiterii pacienţilor care au patologie puţin mai complexă către spitalele mari sau către institute”, a explicat el.

Alexandru Rafila a amintit că problemele privind finanțarea sistemului de sănătate au început încă din 2008, când s-a înregistrat o reducere a bazei de contributivitate, în paralel cu o creștere a costurilor.

„Când s-a redus contribuţia la asigurări de sănătate, de la 14% la 10% – nota bene, 14 este în majoritatea ţărilor din UE, inclusiv în Germania – tot atunci, în înţelepciunea lui, domnul ministru de la acea vreme a ridicat şi plafoanele de la farmacii, încât să genereze, ca urmare a situaţiei economice şi a intervenţiei FMI, introducerea taxei de clawback. Atunci, în 2008, a început problema. Problema nu e nici de anul trecut, nici de acum doi ani”, a precizat el.

Fostul ministru a mai susținut că situația de criză actuală poate avea efecte „benefice” asupra sistemului de sănătate, fiind un context în care trebuie adoptate măsuri uneori „impopulare”, dar care, pe termen mediu și lung, vor eficientiza activitatea.

Rafila a recunoscut necesitatea resurselor suplimentare în sănătate, dar a și afirmat că acestea există deja.

„L-am auzit pe domnul prim-ministru Bolojan spunând că veniturile în sistemul de sănătate au crescut cu 17% şi cheltuielile au crescut cu 23%. De fapt, acesta este un simptom care apare în toate ţările. Creşterea economică rămâne întotdeauna în urmă, ca procent, creşterii cheltuielilor din sistemele de sănătate. În SUA, care sunt cea mai avansată economie, cu cel mai mare PIB, cheltuielile pentru sănătate – directe, indirecte – reprezintă 19% din PIB. Deci, aproape de trei ori mai mult decât cheltuielile pentru înarmare pe care le face această ţară. Mai mult, există în continuare zeci de milioane de persoane care nu au acces la servicii de sănătate. Sigur, nu are rost să facem comparaţii, dar acest mecanism prin care creşterea cheltuielilor este mai mare decât posibilităţile de finanţare suplimentară nu este un mecanism care din punct de vedere economic să fie viabil”, a conchis Alexandru Rafila.