Zece scaune multifuncționale au fost donate, miercuri, Unității de Primiri Urgențe (UPU-SMURD) din cadrul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Baia Mare, ca un gest de solidaritate din partea companiei Universal Alloy Corporation (UAC) Europe, producător de componente pentru industria aeronautică. Informația a fost transmisă de serviciul de comunicare al spitalului.

„Astăzi, în UPU-SMURD Baia Mare au ajuns 10 scaune multifuncţionale extrem de necesare pentru confortul şi siguranţa pacienţilor. Donaţia a fost făcută de UAC Europe, prin implicarea directă a domnului Daniel Vărzaru, director Dezvoltare şi Relaţii Guvernamentale, căruia îi mulţumim pentru deschidere şi promptitudine. Scaunele au fost preluate de managerul spitalului, dr. Rareş Pop, şi de medicul-şef UPU, dr. Dacian Juca. Vor fi folosite imediat în triaj, transport şi administrarea tratamentelor. Este un sprijin real pentru activitatea medicală de zi cu zi, mai ales că, până acum, în UPU mai existau doar trei scaune similare, vechi de peste 15 ani”, a transmis sursa citată.

Reprezentanții companiei UAC Europe subliniază că susținerea sistemului medical, alături de educație, face parte din angajamentul lor constant față de comunitate.

„Alături de educaţie, sănătatea reprezintă un domeniu prioritar al programului UACE de responsabilitate socială şi implicare în comunitate. Spitalul Judeţean din Baia Mare a fost un partener constant al nostru şi mă bucur că am putut răspunde pozitiv solicitării făcute acum câteva luni. Cele 10 scaune multifuncţionale sunt foarte utile pentru transportul şi transferul pacienţilor”, a declarat Daniel Vărzaru, director Dezvoltare și Relații Guvernamentale în cadrul UAC Europe.

UAC Europe își desfășoară activitatea în mai multe locații din România, deținând o unitate de producție în comuna Dumbrăvița (Maramureș), o fabrică în curs de dezvoltare lângă Aeroportul Internațional Maramureș și o altă unitate de prelucrare a aluminiului în Medieșul Aurit (județul Satu Mare).

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că în România sunt în curs de construire 15 spitale, finanțate prin PNRR. Din acestea, 12 ar putea primi finanțare nerambursabilă, iar celelalte 3 ar urma să fie susținute prin credite.

„În momentul de faţă, în România sunt în construcţie cu bani din PNRR 15 spitale. Vorbim despre 15 şantiere care se află în construcţie. Dintre aceste 15 şantiere, conform negocierilor iniţiale – dar negocierile continuă şi nu sunt finalizate – se vor finanţa cu grant din PNRR un număr de 12 şi altele 3, cu credit. Nu aş putea să vă spun nici care sunt cele 12, nici care sunt cele 3, pentru că nu s-a luat această decizie. În continuare negocierea şi analiza lor continuă”, a declarat Rogobete în cadrul unei conferințe organizate la Ministerul Sănătății.

Totodată, ministrul a precizat că cinci unități sanitare, deși inițial incluse în listă, nu vor mai fi finanțate prin PNRR, deoarece lucrările nu au demarat. Printre cauze se numără contestațiile în urma licitațiilor sau întârzierile administrative.

„Din cele 24 de unităţi sanitare pentru care s-au semnat contracte de finanţare, toate în acelaşi timp, s-a redus indicatorul, în anul 2023, la 19. Din cele 19, pentru 5 nu au început deloc lucrările. De exemplu, la Neamţ nu s-a semnat contractul de finanţare din cauza contestaţiilor. Spitalul de Pneumoftiziologie din Braşov este un alt loc în care nu au început lucrurile, din cauza contestaţiilor sau a licitaţiilor întârziate. Spitalul din Lugoj, pentru care am reziliat deja contractul, pentru că termenul a fost depăşit, acea licitaţie a fost contestată de 5 ori”, a explicat el.

În ceea ce privește amploarea investițiilor, ministrul subliniază că România traversează o perioadă fără precedent în privința dezvoltării infrastructurii spitalicești.

„Este pentru prima dată în 35 de ani când în România se construiesc 12 spitale noi, la care adăugăm 3 care se vor face cu credit. Nu spun că nu contează sursa de finanţare, pentru că contează foarte mult. La acestea se mai adaugă încă trei care se construiesc cu Banca Mondială. Deci dacă ar fi să facem un calcul, în ultimii trei ani în România s-a dat drumul construcţiei a aproape 20 de spitale noi, cât nu s-a făcut niciodată în ultimii 35 de ani”, a mai afirmat Rogobete.

În plus, ministrul a ținut să precizeze că România nu a pierdut finanțarea din PNRR pentru achiziția echipamentelor destinate campaniilor de prevenție și depistare timpurie a cancerului de col uterin și mamar. Aceste dotări au fost achiziționate cu sprijinul unui program separat, finanțat prin fonduri norvegiene.

„România nu a pierdut finanţarea pentru unităţile mobile de screening pentru cancerul de col şi sân, din PNRR. Ele au fost achiziţionate dintr-un program cu fonduri norvegiene, în paralel cu PNRR-ul, şi atunci nu se mai justificau, întrucât deveneau dublă finanţare. A fost decizia noastră să le mutăm de pe un program pe altul. Cele din fonduri norvegiene, din acel program internaţional, au fost achiziţionate şi urmează a fi livrate centrelor regionale”, a explicat Rogobete.

Depresia nu se exprimă mereu prin stări vizibile de tristețe sau lipsă de energie. În unele cazuri, ea poate fi mascată de comportamente aparent normale sau chiar de o activitate intensă, avertizează Dr. Alexandru Calancea, medic cardiolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, într-o postare informativă publicată pe rețelele sociale.

Fenomenul este cunoscut sub numele de „depresie mascată” sau „depresie atipică” și, potrivit medicului, este frecvent subdiagnosticat tocmai din cauza manifestărilor neobișnuite.

„Depresia mascată apare fără semnele clasice. Poate trece ușor neobservată și este greu de diagnosticat, mai ales pentru că persoana afectată nu conștientizează că suferă”, explică Dr. Alexandru Calancea.

Printre simptomele mai puțin cunoscute ale depresiei atipice se numără:

• Refugierea în muncă, mâncare sau consum de substanțe adictive, ca mecanisme de evitare a contactului cu suferința emoțională;

• Pierderea interesului pentru activități recreative, cunoscută ca anhedonie, un simptom central în depresie;

• Dialogul intern critic, cu gânduri negative automate și autocritică excesivă;

• Epuizarea constantă, chiar și în lipsa unui efort fizic, semnalând oboseala cronică asociată depresiei;

• Dureri fizice fără o cauză medicală aparentă, precum dureri de cap, piept, spate sau stomac, declanșate pe fond emoțional;

• Reprimarea sau ignorarea emoțiilor, ca mecanism de apărare psihologică.

„Toate aceste manifestări pot exista fără ca persoana să realizeze că suferă de depresie, ceea ce face ca depresia mascată să fie subdiagnosticată sau foarte greu de diagnosticat”, subliniază Dr. Calancea.

În primele cinci luni ale anului 2025, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Buzău a emis peste 2.600 de aprobări pentru achiziţia sau închirierea de dispozitive medicale, majoritatea fiind destinate pacienţilor cu boli respiratorii, precum insuficienţă respiratorie, astm bronşic, sindrom de apnee în somn, ori cu diverse afecţiuni ortopedice, relatează Agerpres.

Potrivit datelor transmise de CJAS Buzău, în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2025, au fost emise 2.687 de decizii pentru 1.861 de asiguraţi, suma aprobată în această perioadă fiind de 3,57 milioane de lei, dintr-un buget total anual de peste 6,9 milioane lei.

„În anul 2024 au fost emise un număr de 5.788 de decizii de aprobare procurarea/închirierea dispozitive medicale destinate recuperării unei deficienţe organice sau funcţionale, pentru un număr de 3.182 de beneficiari asiguraţi, iar suma alocată cu această destinaţie a fost în cuantum de 8.286.992 RON. În anul 2025 (în perioada 01.01.2025 – 31.05.2025) au fost emise un număr de 2.687 decizii de aprobare procurarea/închirierea dispozitive medicale destinate recuperării unei deficienţe organice sau funcţionale, pentru un număr de 1.861 beneficiari asiguraţi. Pentru anul 2025, bugetul total alocat pentru procurarea/închirierea dispozitive medicale este de 6.913.000 RON, din care în perioada 01.01.2025 – 31.05.2025 au fost emise decizii de aprobare dispozitive medicale pentru suma de 3.573.330 RON”, a transmis, pentru AGERPRES, CJAS Buzău.

Printre cele mai frecvente categorii de afecțiuni pentru care s-a acordat sprijin financiar se numără cele respiratorii și bolile pulmonare cronice, cum ar fi astmul bronşic şi insuficienţele respiratorii, care necesită dispozitive de oxigenoterapie sau ventilaţie non-invazivă. De asemenea, un număr semnificativ de decizii a fost emis pentru dispozitive ortopedice, proteze auditive sau dispozitive ORL.

Reprezentanții CJAS Buzău subliniază că aceste alocări sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților și susținerea procesului de recuperare medicală, în special pentru categoriile vulnerabile de asigurați care nu își pot permite achiziționarea acestor dispozitive din fonduri proprii.

„Au fost solicitate concentrator de oxigen şi suport de presiune pozitivă, concentrator de oxigen pentru afecţiuni ale pacienţilor cu insuficienţă respiratorie cronică – BPOC, astm bronşic, insuficienţă respiratorie obstructivă şi pacienţi cu neoplasm bronhopulmonar şi/sau metastaze pulmonare; suport de presiune pozitivă pentru afecţiuni ale pacienţilor cu sindrom de apnee în somn, dispozitive de protezare stomii, pentru pacienţi cu afecţiuni neoplazice, dispozitive pentru retenţie şi/sau incontinenţă urinară, pentru pacienţi cu afecţiuni neurologice, urologice, pentru pacienţi cu leziuni medulare traumatice, dispozitive ortopedice (proteze, orteze, fotolii rulante, încălţăminte ortopedică, pentru pacienţii cu amputaţii de membru superior/inferior, pentru pacienţii cu afecţiuni neurologice, pentru pacienţii cu deficit neuropsihomotor, dispozitive de protezare în domeniu ORL, proteze auditive, proteză traheală, proteză fonatorie, pentru pacienţi diagnosticaţi cu hipoacuzie, cu afecţiuni neoplazice laringiene, bronhopulmonare şi/sau metastaze pulmonare”, informează sursa citată.

DSP Prahova a informat marți că, în cadrul procesului de monitorizare a calității apei potabile, bacteria Pseudomonas aeruginosa a fost depistată într-o probă de apă prelevată din rețeaua internă a Spitalului de Pneumoftiziologie Florești.

Ca urmare, autoritățile sanitare au impus imediat o serie de măsuri de prevenție, inclusiv interzicerea utilizării apei pentru băut, gătit, igienă orală sau spălat. Apa poate fi folosită doar pentru evacuarea apelor uzate menajere.

Spitalul este obligat să asigure apă potabilă din surse alternative, autorizate sanitar, pentru consumatorii afectați. Totodată, se va efectua o retestare extinsă a calității apei, inclusiv în zonele învecinate punctului de contaminare – atât la intrarea, cât și la capătul rețelei de distribuție.

În paralel, DSP a dispus intensificarea monitorizării bacteriei Pseudomonas aeruginosa în întreaga rețea interioară a spitalului și a transmis conducerii unității o listă de măsuri tehnico-sanitare:

• spălarea zilnică a punctelor de consum,

• înlocuirea sitelor aeratoare de la robinete,

• dezinfectarea periodică a acestora,

• adaptarea designului chiuvetelor pentru a preveni stropirea și contaminarea,

• aplicarea riguroasă a procedurilor de curățare, spălare și dezinfecție.

În județul Vrancea au fost semnalate, în ultimele săptămâni, două posibile cazuri de infecție cu virusul West Nile, potrivit informațiilor furnizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP). Autoritățile de sănătate publică avertizează că riscul de transmitere al virusului este ridicat în sezonul cald și recomandă populației să urmeze măsuri de protecție împotriva înțepăturilor de țânțari.

„Este vorba despre două suspiciuni aflate în curs de investigare, dar care poate indica deja o posibilă circulaţie a virusului West Nile în judeţ. De aceea, în contextul modificărilor climatice, al creşterii temperaturilor şi al precipitaţiilor urmate de perioade de caniculă, considerăm esenţial ca populaţia să fie informată şi să adopte măsuri de protecţie”, a declarat medicul epidemiolog al DSP Vrancea, Janina Lazăr, potrivit Agerpres.

Virusul West Nile se transmite prin înțepătura țânțarilor infectați. Aproximativ 80% dintre persoanele infectate nu dezvoltă simptome, însă în 20% din cazuri pot apărea manifestări asemănătoare gripei: febră, dureri de cap, dureri musculare, oboseală sau greață. În cazuri rare, sub 1%, infecția poate duce la complicații neurologice severe, precum meningita sau encefalita, în special în rândul persoanelor vârstnice ori al celor cu afecțiuni cronice.

Pe lângă riscul reprezentat de virusul West Nile, autoritățile europene de sănătate urmăresc și evoluția altor boli virale transmise prin țânțari, precum dengue, Zika, malaria sau febra galbenă. Aceste virusuri au fost deja identificate în anumite regiuni ale Uniunii Europene, în contextul intensificării circulației internaționale și al schimbărilor climatice.

„Călătoriile internaţionale intensive au facilitat importul de virusuri transmise de ţânţari din zone endemice, tropicale şi subtropicale, în timp ce transmiterea secundară, locală, a virusurilor din cazurile importate este determinată în principal de speciile invazive de ţânţari Aedes. Au fost raportate populaţii de ţânţar tigru asiatic (Aedes albopictus) stabilite în 13 ţări din Uniunea Europeană. Ţânţarul febrei galbene (Aedes aegypti) a fost, de asemenea, detectat în anumite părţi ale Uniunii Europene, precum Cipru, Insulele Canare şi Madeira”, a precizat Janina Lazăr, conform sursei citate.

Specialiștii spun că schimbările climatice favorizează extinderea geografică a țânțarilor invazivi și prelungesc perioadele de activitate ale acestora. Acest lucru poate duce la apariția de focare autohtone ale bolilor transmise prin vectori în Europa, inclusiv în România.

Pentru prevenirea înțepăturilor de țânțari și reducerea riscului de infecții, DSP recomandă populației să ia următoarele măsuri:

• Să elimine apa stătătoare din gospodării (din recipiente, jgheaburi, anvelope vechi etc.)

• Să curețe regulat curțile și grădinile, mai ales în zonele cu vegetație deasă

• Să utilizeze substanțe repelente și plase de protecție la ferestre și uși

• Să poarte haine care acoperă cât mai mult din suprafața corpului, mai ales dimineața și seara

• Să folosească aparate anti-țânțari și aer condiționat în spațiile interioare

Sindicatul Național „Forța Legii” solicită ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, o intervenție urgentă pentru corectarea inechităților din sistemul sanitar: salarii proporționale cu munca depusă, sporuri reale pentru riscurile asumate, condiții decente de muncă și reformarea structurii profesionale care îi reprezintă. Într-o scrisoare deschisă, sindicaliștii avertizează că, în lipsa unor soluții concrete, vor urma proteste:

„După ani de promisiuni, peticeli și ignoranță instituțională, realitatea din spitale este tot mai dură: ASISTENTII MEDICALI sunt subevaluați, suprasolicitați și neprotejați, în ciuda rolului vital pe care îl au în menținerea sistemului de sănătate pe linia de plutire.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța atinge un reper important în extinderea serviciilor de cardiologie, prin efectuarea primelor coronarografii în cadrul noului Laborator de Angiografie și Cateterism Cardiac. Această realizare le oferă pacienților din județ acces la investigații cardiace de specialitate, eliminând nevoia deplasării către alte centre din țară.

Președintele Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi, a anunțat pe pagina sa oficială că această reușită reprezintă o promisiune îndeplinită pentru mii de oameni care aveau nevoie urgentă de diagnosticare și tratament pentru afecțiuni cardiovasculare.

„Pentru unii pare un termen medical complicat, dar pentru mulți pacienți coronarografia înseamnă, pur și simplu, șansa la viață. Nu putem vorbi despre dezvoltare, fără să vorbim despre sănătate. Fără spitale dotate, fără medici bine pregătiți și fără acces rapid la tratament, oamenii rămân vulnerabili”, a transmis Florin Mitroi.

Prima procedură realizată în laboratorul nou a vizat un pacient de 68 de ani, cu antecedente de stenturi implantate, care s-a prezentat cu durere toracică persistentă. Echipa medicală a identificat o restenoza critică în unul dintre stenturi, iar vasul a fost redeschis cu succes prin implantarea a două stenturi suplimentare. Evoluția pacientului este favorabilă, iar externarea este așteptată în 48 de ore.

Intervenția a fost realizată de echipa coordonată de:

• Dr. Mustafa Adnan, medic primar cardiolog, cu competență națională și europeană în cardiologie intervențională,

• Dr. Mihai Spălățelu, medic specialist cardiolog,

• Pocea Georgiana, asistentă medicală.

Florin Mitroi a subliniat că fiecare pas înainte în modernizarea sistemului sanitar local înseamnă speranță și siguranță pentru pacienți:

„Pentru mine, fiecare astfel de reușită înseamnă mai mult decât un pas înainte în medicina constănţeană. Înseamnă speranță, șansa la viață și liniștea familiilor care își văd oamenii dragi salvați aici, acasă. Asta ne dorim pentru Constanța: să fie un loc unde viața are mereu o șansă în plus.”