FSSR: Reforma propusă în sănătate favorizează afacerile private și ascunde noi reduceri salariale în sectorul public

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) avertizează asupra traiectoriei pe care o poate lua reforma sistemului public de sănătate, așa cum reiese din recentele declarații ale Premierului României.

Potrivit FSSR, modificările anunțate riscă să devină „instrumente de favorizare a intereselor de afaceri private în dauna sistemului public și a angajaților care asigură peste 80% din serviciile medicale acordate populației”. Totodată, organizația atrage atenția că aceste măsuri tind „să camufleze intenția altor reduceri ale veniturilor salariale”.

Cheltuielile salariale – în limite normale europene

Federația contrazice afirmațiile Premierului cu privire la nivelul cheltuielilor cu salariile în spitalele publice, susținând că acestea sunt conforme cu practica din Uniunea Europeană. Conform datelor oficiale citate de FSSR:

• salariile reprezintă 67,83% din cheltuielile totale ale spitalelor publice;

• doar 56,63% din fondurile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) ajung în spitale publice, restul fiind direcționat către alte entități, în special private;

• cheltuielile salariale din spitalele publice reprezintă 38,41% din totalul cheltuielilor publice de sănătate;

• sporurile sunt sub plafonul legal de 30%, situându-se la o medie de 27,15%.

Reducerea sporurilor prin OUG, în contradicție cu declarațiile publice

FSSR semnalează o discrepanță gravă între declarațiile oficiale și realitatea legislativă. Deși Premierul a negat existența reducerilor de sporuri, „în realitate prin OUG nr. 36/2025 a redus toate sporurile din Anexa nr. 3 a Regulamentului de sporuri aplicabil sănătății și drepturile de concediu de odihnă suplimentar aferente acestor condiții de muncă”.

Federația susține că sporurile sunt acordate pentru riscuri reale din activitatea medicală, nu pentru volumul de pacienți, iar diminuarea lor „ar fi un atac direct asupra protecției sănătății angajaților”.

Lipsa de echitate între public și privat

O altă critică vizează faptul că reforma preconizată se aplică exclusiv spitalelor publice, în timp ce unitățile private rămân neafectate de aceleași standarde. Federația afirmă că „spitalele private externalizează costurile către stat, selecționând doar pacienții «rentabili»”, în timp ce publicului îi sunt impuse limite și obligații suplimentare.

Privatizarea tăcută a sistemului public de sănătate

FSSR denunță fenomenul tot mai prezent de alocare a fondurilor publice către furnizori privați „fără control, fără transparență și fără o corelare cu nevoile reale ale populației”. Organizația califică această tendință drept o „privatizare a banilor publici” ce periclitează rolul social al spitalelor de stat.

Cine decide cum se cheltuie banii contribuabililor?

Federația subliniază că „salariații sunt cei care contribuie exclusiv la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate” și solicită reprezentare directă în structurile de decizie ale CNAS, considerând că acest drept „nu este o favoare, ci o necesitate democratică”.

Solicitări adresate Guvernului

În final, FSSR formulează un apel direct către Prim-ministru, cerând:

• organizarea unei întâlniri urgente cu reprezentanții federației;

• includerea experților FSSR în grupurile de lucru privind reforma sănătății;

• respectarea reală a principiului dialogului social în procesul decizional.

Federația anunță că va continua să monitorizeze evoluția reformei din sănătate și să apere drepturile lucrătorilor din sistemul public, avertizând că orice măsuri adoptate fără consultare riscă să afecteze grav echilibrul funcțional al întregului sistem sanitar.