Provocările pacientului cu hepatită în perioada pandemiei de COVID-19

Președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) a detaliat, cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hepatitelor, într-un interviu acordat Sănătatea.TV și RoHealthReview, care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă pacienții cu hepatite din România, mai ales acum în perioada de pandemie COVID-19.

”Cea mai mare provocare a pacientului cu hepatită în această perioadă este să ajungă la medical curant. Iar dacă medicul curant este medicul de boli infecțioase, atunci cu atât mai dificile devin lucrurile. În hepatitele virale pacientul are posibilitatea de a-și alege ca medic curant fie medicul de boli infecțioase, fie medicul gastroenterolog. Ori noi ne-am aflat în situația în care unii pacienți, care aveau nevoie de ajutor urgent, să trebuiască să ia legătura cu un medic de altă specialitate decât medicul infecționist, în cazul nostru medicul gastroenterolog tocmai pentru a putea beneficia cât de cât de un ajutor. Dar și aici lucrurile nu sunt atât de ușoare, după cum par. Dacă un pacient are de făcut o endoscopie, un CT, chiar și o ecografie, e destul de greu să ajungă să facă o programare pentru această investigație. (…) Sunt proceduri care se cer de protocoalele terapeutice și atunci, cumva, se îngreunează foarte mult accesul la tratament. Practic, inițierea terapiei antivirale este destul de greoaie. Este foarte complicat, mai ales în ultimele săptămâni când în România pandemia a intrat pe o curbă ascendentă”, a declarat pentru Sănătatea.TV și RoHealthReview Marinela Debu, președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).

Accesul la tratament pentru pacienții cu hepatite trebuie facilitat

Mulți dintre pacienții cu hepatite se confruntă cu un acces greoi la tratament, drept urmare eforturile de a îmbunătăți situația trebuie continuate în mod susținut.

”Problema cea mai mare, cred, în acest moment, dacă e să ne referim la hepatita C, este legată de tratament. Și clar trebuie crescut accesul la tratament. Trebuie cu toții să facem eforturi ca fiecare pacient care are nevoie să intre pe terapie antivirală să aibă acces cât mai repede. Să nu uităm că de anul acesta pacienții pot să beneficieze de terapie de la fibroză 0. (…) Accesul în spital este mult îngreunat. Medicii încearcă să își cheme pacienții fie în ambulator, fie pe spitalizare de zi astfel încât să îi țină cât mai puțin, dar sunt pacienți care au nevoie de endoscopii, de diverse investigații pentru care este nevoie de timp mai mult. Sunt spitale care fac pentru orice pacient internat testul COVID și pacientul trebuie să aștepte 24 sau 48 de ore rezultatul testului și apoi este chemat la internare. Dar este foarte greu, programările sunt greoaie, sunt pacienți care au programări abia pentru sfârșitul lunii septembrie, ceea ce este destul deb târziu. Trebuie să grăbim accesul la tratament”, a subliniat Marinela Debu.

Doar 3.558 de pacienți intrați pe terapie antivirală pentru hepatită C până la sfârșitul lunii iunie

În prezent, până la finalul lunii iunie, doar 3.558 de pacienți sunt pe terapie antivirală pentru hepatita C. Pe de altă parte, aprobarea și în România, cât mai repede, a noilor terapii în hepatită B poate reprezenta o altă provocare pentru statul roman, după cum a menționat Marinela Debu.

”Faptul că noi avem doar 3.558 de pacienți intrați pe terapie antivirală pentru hepatită C până la sfârșitul lunii iunie este un strigăt de alarmă. Nu putem lăsa lucrurile așa. Pacienții cu hepatită B, cei care se află pe terapia de lungă durată, unii dintre ei trebuiau, încă din perioada stării de urgență, să își facă evaluarea anuală și acum au nevoie urgentă să ajungă la medicul curant pentru a primi o nouă scrisoare medicală, pentru a-și transmite analizele, pentru a li se face prelungirea conform protocolului terapeutic, dacă este cazul. (…) Pe de altă parte, mai sunt pacienții cu hepatită B plus Delta, care au aceste coinfecții, care mulți dintre ei au fost în studii clinice. Studiile clinice atât în România, și asa cum s-a întâmplat în toată Europa, pe perioada stării de urgență au fost întrerupte. Acum usor s-au mai reluat, dar este destul de greu și cred că o provocare mare va fi pentru statul român ca, pe măsură ce noile terapii în hepatita B vor fi aprobate la nivel european și mondial, să fie aprobate cât mai repede și în România pentru a oferi o șansă la viață acestor pacioenți”, a menționat președintele APAH-RO.

Accesul la investigații gratuite, o altă problemă

Accesul la investigațiile gratuite reprezintă o altă problemă mai ales pentru pacienții cu hepatită B și hepatită B plus Delta.

”În hepatita C sunt acele vouchere care se dau conform protocolului terapeutic și conform contractelor cost-volum rezultate. Și atunci pacientul plătește mai puține analize. Dar în hepatita B pacientul avea posibilitatea, dacă medicul curant recomanda, pe evaluarea anuală să își facă o încărcătură virală gratuită. Acum sunt destul de greu de făcut pentru că sunt multe spitale care nu pot primi pacientul, iar în spitalizarea de zi nu se poate face. Pacienții sunt efectiv disperați. Iar pacienții cu hepatită B plus Delta, pentru că viremia de Delta nicioadată nu a fost compensată și viremia de Delta este cea mai scumpă dintre toate viremiile, sunt într-o situație alarmantă. (…) O încărcătură virală de Delta este undeva între 400 și 600 de lei aproximativ, în funcție de laborator. Și dacă pacientul are de făcut două viremii, și pentru B și pentru Delta, e costisitor. Dacă mai punem și un test de evaluare a fibrozei, pe care trebuie să îl plătească, lejer sare peste 1000 de lei. Vorbim de niște sume foarte mari în contextul actual. Pentru accesul la tratamnet, indiferent de ce forma de hepatita vorbim, pacientul trebuie să fie asigurat și este tot mai greu pentru oameni să își plătească asigurările din mână”, a subliniat Marinela Debu.

Până acum niciun pacient cu hepatită nu a fost pus în situația în care să nu mai poată continua tratamentul. Chiar dacă au rămas descoperiți din punct de vedere al asigurărilor de sănătate, deoarece unii dintre ei și-au pierdut locurile de muncă, au făcut eforturi și si-au cumpărat singuri tratamentul.

Propuneri ale APAH-RO pentru redresarea situației

APAH-RO a înaintat autorităților abilitate o serie de măsuri c ear putea fi luate astfel încât situația pacientului cu hepatită din România să fie îmbunătățită în această perioadă. Printre acestea se regăsesc:

  • Posibilitatea interniștilor de a prelua pacienții cu hepatite
  • Extinderea centrelor
  • Existența pe site-ul Ministerului Sănătății a unei pagini actualizate săptămânal cu spitalele care pot primi pacienții cu hepatite și cu boli cronice, în general
  • Testarea pacienților infectați cu noul coronavirus și pentru hepatite, având în vedere că a scăzut gradul de testare pentru hepatite
  • Posibilitatea medicilor de familie să poată testa și pacienții neasigurați de pe liste care vin a medicul de familie pentru diverse probleme
  • Testarea și pentru titru anticorpi

 

Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitelor din 2020, una dintre cele mai provocatoare

Președintele APAH-RO a menționat că multe dintre acțiunile Asociației cu privire la conștientizarea hepatitelor sunt încetinite din cauza contextului pandemic actual, dar cu toate acestea eforturile de informare a populației vor continua atât cât situația permite.

”Cred că această Zi Mondială de Luptă împotriva Hepatitelor este una dintre cele mai provocatoare pentru noi, pentru că în 11 ani de când suntem ca Asociație și 10 ani de când marcăm această zi pe 28 iulie niciodată nu a fost atât de greu să fim aproape de pacienți. Nu ne putem desfășura foarte multe dintre acțiunile noastre de informare în stradă pentru că, și e normal, trebuie să ne protejăm având în vedere situația pandemică. De aceea, cred eu, acum este cumva un moment zero pentru că suntem în plină pandemie cu o boală infecțioasă. Iar noi marcăm ziua mondială de luptă împotriva unei boli care, dacă e să ne referim la hepatitele virale, este parte din bolile infecțioase”, a mai declarat Marinela Debu pentru Sănătatea.TV și RoHelthReview.

Cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hepatitelor de anul acesta, președintele APAH-RO, Marinela Debu, a transmis tuturor un mesaj: ”Dacă  sunteți pacienți cu hepatită, îndemnați-i pe cei care nu știu că au hepatită să se testeze. În felul acesta își salvează viața. Fiecare dintre noi trebuie să facem ceva pentru a mișca lucrurile în bine și pentru a fi parte în acest proces de eliminare a hepatitelor. Pentru cei care sunt pacienți cu hepatită, să nu își piardă speranța. Să înțeleagă că dacă acum suntem într-o perioadă plină de provocări nu e nimic pierdut. Trebuie în continuare să fim o voce unită pentru a putea să ne primim tratamentele și investigațiile gratuite fără discriminare, să nu ne fie teamă să spunem celor din jurul nostru că avem hepatită pentru că hepatita C este o boală vindecabilă. Iar hepatita B poate fi ținută sub control. Pentru pacienții cu hepatită B plus Deta care sunt atât de încercați, să nu își piarăa speranța. Vor veni noi terapii din spate. Ceea ce va trebuie să facem împreună este să convingem autoritățile că trebuie ca terapiile ce vor veni și vor fi aprobate la nivel european în următoarea perioadă să fie aprobate cât mai repede și în România. Cei care nu sunteți pacienți, să nu spuneți că nu sunteți pacienți până nu vă testați. Întâi testați-vă și dacă este totul in regulă, atunci vaccinați-vă. În felul acesta vă protejați pe dumneavoastră și pe familia dumneavoastră. Tinerilor familii, femeilor care își doresc să aibă un copil ideal ar fi ca să își facă testele de hepatită înainte de a rămâne însărcinate.”

”Viitorul fără hepatită”, tema Zilei Mondială de Luptă împotriva Hepatitelor

Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitelor este marcată în fiecare an la data de 28 iulie, prilej cu care organizațiile implicate în lupta împotriva acestei afecțiuni trag încă un semnal de alarmă cu privire la conștientizarea și consecințele hepatitei virale.

În 2020, tema Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hepatitelor este ”Viitorul fără hepatită” și se pune un accent puternic pe prevenirea transmiterii hepatitei B de la mamă la nou-născut, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) care va publica cu acest prilej o serie de noi recomandări cu privire la prevenirea transmiterii virusului de la mamă la copil.

Potrivit OMS, hepatitele B și C, împreună, reprezintă cele mai frecvente cauze de deces, fiind răspunzătoare de pierderea a 1,3 milioane de vieți anual la nivel global. Iar pe perioada pandemiei COVID-19, numărul deceselor în rândul acestor pacienți este mai mare.

La nivel global, 325 de milioane de persoane trăiesc cu hepatită virală de tip B și C. În fiecare an, 900.000 de decese sunt cauzate de infecția cu virusul hepatic B. OMS mai arată că doar 10% dintre persoanele cu hepatită B și doar 19% dintre cele cu hepatită C știu că au această boală.

În ceea ce privește vaccinarea împotriva hepatitei B, 42% dintre copii, la nivel global, sunt vaccinați la naștere.

OMS face apel către toate statele pentru a-și uni forțele în vederea eliminării hepatitei virale până în 2030. Printre obiective se regăsesc prevenirea infecției în rândul nou-născuților prin vaccinare, stoparea transmisiei de la mamă la nou-născut prin testarea de rutină a tuturor femeilor însărcinate pentru hepatita B, HIV și sifilis și instaurarea tratamentului acolo unde este nevoie, facilitarea accesului la servicii de prevenire, testare și tratament a hepatitei, prevenirea cancerului hepatic și a altor boli hepatice severe.

 

Canada confruntată cu o creștere a cazurilor de COVID-19 la adulții tineri

Canadienii cu vârste de până la 39 de ani constituie o majoritate netă în bilanţul noilor cazuri de COVID-19 recenzate în Canada, au avertizat autorităţile sanitare locale, care i-au îndemnat pe tinerii adulţi să nu se simtă „invincibili” în faţa acestei boli.

„Recentele date de supraveghere naţională au dezvăluit că, în bilanţul pe toate grupele de vârstă, tinerii adulţi între 20 şi 39 de ani prezintă cele mai ridicate rate de incidenţă din Canada”, a precizat într-un comunicat medicul Theresa Tam, director general al Agenţiei pentru Sănătate Publică din Canada.

Pentru săptămâna care s-a încheiat pe 22 iulie, rata de incidenţă a bolii a fost cea mai mare pentru tinerii bărbaţi şi tinerele femei cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani (14,4 respectiv 13,8 cazuri la 100.000 de persoane), care au fost urmaţi în acest clasament de persoanele din categoria de vârstă 30-39 de ani.

„Tinerii canadieni nu sunt invincibili în faţa bolii”, a avertizat Theresa Tam, subliniind că persoanele în vârstă nu sunt singurele care riscă să se confrunte cu grave probleme de sănătate în caz de infectare.

Potrivit aceleiaşi surse, din totalul cazurilor de COVID-19 semnalate de Agenţia pentru Sănătate Publică săptămâna trecută, „63% vizau tineri care aveau mai puţin de 39 de ani, din care o treime (31%) au fost spitalizaţi”.

În Canada, săptămâna trecută au fost semnalate în medie 485 de cazuri noi de infectare în fiecare zi la nivelul întregii ţări.

În condiţiile în care ieşirea din izolare continuă în Canada, Theresa Tam şi-a îndemnat compatrioţii la prudenţă şi să respecte măsurile de distanţare fizică şi de igienă.

„Atât timp cât nu va exista un vaccin, coabitarea cu COVID-19 nu va fi lipsită de riscuri”, a adăugat aceeaşi specialistă canadiană.

Conform celor mai recente statistici disponibile, Canada a înregistrat până în prezent aproximativ 113.800 de cazuri de infectare cu noul coronavirus şi 8.900 de decese, informează AFP, citată de Agerpres.

Dispoziţiile de sănătate publică sunt în mare parte respectate în Canada, dar există şi opinii refractare.

Mai multe sute de persoane s-au reunit duminică în faţa Adunării Naţionale din Quebec – după o manifestaţie similară care a avut loc cu o zi înainte la Montreal – pentru a protesta faţă de purtarea măştii, devenită de acum o dispoziţie obligatorie în provincia francofonă, considerând că această măsură aduce atingere drepturilor şi libertăţilor lor.

Manifestanţii, printre care s-au aflat şi persoane care se opun vaccinării, au scandat sloganuri precum „Nu măştilor!” şi „Libertate!” şi au rostit discursuri ostile faţă de guvernul din Quebec şi în special faţă de directorul agenţiei locale de Sănătate Publică, medicul Horacio Arruda, potrivit Radio Canada.

Președintele Braziliei reclamat de lucrătorii din sănătate pentru crime împotriva umanității

Membri ai personalului de sănătate din Brazilia au cerut luni Curţii Penale Internaţionale (CPI) să deschidă o anchetă privind răspunsul gestionat de preşedintele Jair Bolsonaro la pandemia de COVID-19, răspuns care constituie potrivit lor o crimă împotriva umanităţii.

Dosarul a fost prezentat tribunalului cu sediul la Haga de o coaliţie de sindicate care susţin că reprezintă peste un milion de lucrători din sectorul sanitar din Brazilia.

Sindicatele îl acuză pe liderul de extremă dreaptă că „a dat dovadă de neglijenţă criminală în modul în care a gestionat pandemia de COVID-19, riscând viaţa profesioniştilor din domeniul sanitar şi a membrilor societăţii braziliene”, potrivit documentelor consultate de AFP, citată de Agerpres.

CPI, creată în 2002 pentru a judeca cele mai grave atrocităţi comise în lume, nu are nicio obligaţie de a da curs miilor de cereri de acest tip depuse procurorului, care decide independent ce dosare să înainteze judecătorilor.

Jair Bolsonaro, care a anunţat sâmbătă că a fost testat negativ la coronavirus la peste două săptămâni după un diagnostic pozitiv, a minimalizat adesea gravitatea pandemiei, calificând-o drept „o mică gripă”.

Sindicatele afirmă că preşedintele brazilian a „perpetuat riscurile de contaminare cu COVID-19 favorizând adunarea susţinătorilor săi, apropiindu-se de ei fără mască şi făcând reclamă unui tratament medical puternic discutabil, precum hidroxiclorochina”, considerată ineficientă împotriva bolii de mai multe studii ştiinţifice.

„Administraţia Bolsonaro trebuie să fie făcută responsabilă pentru răspunsul său nemilos la pandemie şi pentru refuzul său de a-i proteja pe angajaţii din sectorul sanitar şi pe brazilienii pe care a jurat să-i apere”, a declarat într-un comunicat Marcio Monzane, secretar pentru regiunea America al federaţiei sindicale UNI Global Union.

Brazilia este cea de a doua ţară din lume cea mai afectată de coronavirus, cu peste 2,4 milioane de persoane contaminate de la începutul pandemiei şi circa 87.000 de morţi, potrivit datelor oficiale.

Google își ține angajații acasă până în vara anului 2021 pe fondul pandemiei de COVID-19

Google își va menține angajații acasă până cel puțin în iulie anul viitor, fiind prima corporație majoră din SUA care să oficializeze un astfel de program ca urmare a evoluției pandemiei de COVID-19.

Vor fi afectați aproape toți cei aproximativ 200.000 de angajați cu normă întreagă și colaboratori din cadrul companiei mamă a Google, Alphabet Inc. și va pune presiune și pe alți giganți ai tehnologiei care au programat întoarcerea personalului pentru luna ianuarie, scrie The Wall Street Journal.

Pe măsură ce pandemia de COVID-19 a devenit mai severă în SUA, giganții tehnologici au fost unii dintre primii care au implementat munca de acasă, încă din martie. Angajaților la Amazon li s-a spus inițial să lucreze de acasă până pe 2 octombrie, care a fost prelungit ulterior până la 2 ianuarie anul viitor. Angajații Microsoft ar putea fi printre primii care se întorc la birou cu o redeschidere planificată în octombrie. Dar, deoarece infecțiile recâștigă o tendință ascendentă în cel puțin 30 de state, inclusiv California, iar spitalizările și decesele sunt de asemenea în creștere, Google poate ajunge să fie doar una dintre numeroasele companii majore care să-și extindă perioada de lucru de acasă, dincolo de ianuarie.

Reuniuni cu maxim două persoane la Hong Kong după reizbucnirea epidemiei de COVID-19

Autorităţile din Hong Kong vor restricţiona la maximum două persoane reuniunile şi vor extinde obligativitatea purtării măştilor de protecţie în aer liber în urma creşterii numărului de contagieri cu noul coronavirus în oraş, a informat luni presa locală.

Autorităţile restricţionează din nou limita persoanelor care în data de 15 iulie a fost redusă de la 50 la 4 şi impune obligativitatea purtării măştilor şi în exterior, după ce până acum erau obligatorii doar în spaţiile închise.

Printre alte măsuri anunţate de guvernul din Hong Kong se va interzice consumaţia în restaurante – va putea fi efectuată doar comanda take away – şi se vor închide sălile de sport şi piscinele.

Hong Kong se confruntă cu cel de-al treilea val de contagieri cu infecţia COVID-19 şi se aşteaptă confirmarea a 140 de noi cazuri, fapt ce ar reprezenta cea de-a şasea zi consecutivă în care se depăşesc o sută de cazuri zilnice.

Cei care nu respectă noile măsuri adoptate de executiv pentru a frâna răspândirea contagierilor – ce vor intra în vigoare de miercuri – sunt pasibili de amenzi de până la 5.000 de dolari hongkongezi (645 de dolari, 551 de euro), relatează EFE, citată de Agerpres.

În ultimele ore au fost confirmate două noi decese de COVID-19 în această regiune autonomă chineză, ridicând bilanţul total al deceselor la 20 în Hong Kong.

Până luni dimineaţă cifra totală a contagierilor se ridica la 2.634, potrivit datelor Centrului pentru Protecţia Sănătăţii, dintre care peste 44 % s-au înregistrat în ultimele două săptămâni.

Modificările la Ordinul de Ministru pentru aprobarea prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman în MO

Ordinul nr. 1331/2020 privind modificarea și completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății nr. 1.165/2020 pentru aprobarea prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, valabile în România, care pot fi utilizate/comercializate de către deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții acestora, distribuitorii angro și furnizorii de servicii medicale și medicamente pentru acele medicamente care fac obiectul unei relații contractuale cu Ministerul Sănătății, casele de asigurări de sănătate și/sau direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, cuprinse în Catalogul național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România, a prețurilor de referință generice și a prețurilor de referință inovative a fots publicat în Monitorul Oficial.

Potrivit actului normativ:

Art. I.

Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății nr. 1.165/2020 pentru aprobarea prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, valabile în România, care pot fi utilizate/comercializate de către deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții acestora, distribuitorii angro și furnizorii de servicii medicale și medicamente pentru acele medicamente care fac obiectul unei relații contractuale cu Ministerul Sănătății, casele de asigurări de sănătate și/sau direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, cuprinse în Catalogul național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România, a prețurilor de referință generice și a prețurilor de referință inovative, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 și 552 bis din 26 iunie 2020, se modifică și se completează conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II.

Prevederile prezentului ordin intră în vigoare începând cu data de 1 august 2020.

În cadrul anexei 1 se adaugă 3 poziții, în vreme ce alte 10 suferă modificări.

Ce conține planul național britanic de combatere a obezității

Guvernul britanic a anunţat luni un plan naţional de luptă împotriva obezităţii, care include o serie de măsuri speciale – interzicerea vânzării alimentelor de tip „junk food” în baruri, caloriile vor fi detaliate în meniuri şi reţete medicale vor putea fi eliberate pentru plimbări cu bicicleta -, după publicarea unui studiu care a evidenţiat faptul că obezitatea reprezintă un factor agravant în cazul infectării cu noul coronavirus.

„Ştim că obezitatea creşte riscul de boli grave şi de a muri de coronavirus, este deci vital să luăm măsuri pentru a îmbunătăţi sănătatea naţiunii noastre şi pentru a proteja NHS (Serviciul naţional de sănătate publică)”, a declarat luni ministrul britanic al Sănătăţii, Matt Hancock, într-un comunicat.

Campania „O sănătate mai bună”, lansată de autorităţile sanitare britanice, „îi va invita pe oameni să adopte un mod de viaţă mai sănătos şi să piardă din greutate dacă au nevoie de acest lucru”, au detaliat într-un comunicat reprezentanţii ministerului Sănătății, care vor să lupte astfel împotriva „acestei bombe cu efect întârziat care este obezitatea”.

Printre măsurile anunţate luni figurează interdicţia de difuzare la televiziune şi pe internet a reclamelor la alimente nesănătoase înainte de ora locală 21:00, „când copiii sunt cel mai predispuşi la expunere”, precum şi obligativitatea impusă restaurantelor şi unităţilor de tip fast-food cu peste 250 de angajaţi să publice numărul de calorii ale preparatelor din meniurile lor.

Supermarketurile vor trebui să renunţe la promoţiile organizate pentru preparate „junk food” şi vor fi vizate de „interdicţia de a plasa acele produse alimentare în spaţii-cheie din magazinele lor, precum în faţa caselor de marcat şi a intrărilor”.

În paralel cu extinderea ramurilor NHS consacrate pierderii în greutate, medicii generalişti britanici vor fi de asemenea încurajaţi „să prescrie exerciţii fizice” pentru pacienţii lor.

Potrivit unei surse de la Downing Street Nr. 10, citată de agenţia britanică Press Association (PA), această măsură ar putea să ia forma unor proiecte-pilot în cartiere în care rezidenţii au o sănătate precară, unde medicii vor putea „să prescrie sesiuni de mers cu bicicleta”, care vor fi facilitate prin furnizare de echipamente şi crearea unor piste separate.

Acest plan a fost făcut public după ce un studiu al PHE (Serviciul de sănătate publică din Anglia) a dezvăluit sâmbătă că persoanele obeze prezintă riscuri suplimentare de 40% de a muri din cauza noului coronavirus.

Iniţiativa reprezintă o întoarcere la 180 de grade a poziţiei exprimate de prim-ministrul Boris Johnson, care, în trecut, s-a declarat împotriva „taxelor pe păcatele noastre” şi unei abordări „materne” a statului. El însuşi a trebuit să fie spitalizat în această primăvară la terapie intensivă după ce a contractat COVID-19 şi a spus de mai multe ori că severitatea simptomelor sale a fost cauzată, printre altele, de faptul că este supraponderal.

„Să slăbeşti este greu, dar, cu câteva mici schimbări, vom putea cu toţii să ne simţim mai subţiri şi cu o sănătate mai bună”, a declarat Boris Johnson, care consideră că noul program va permite oamenilor „să se protejeze de coronavirus” şi „va scădea presiunea exercitată asupra NHS”.

Guvernul britanic nu a furnizat detalii despre finanţarea planului de sănătate, însă cotidianul The Guardian a evaluat costul măsurilor incluse în acest proiect la 10 milioane de lire sterline (11 milioane de euro).

În Marea Britanie, aproape două treimi (63%) din totalul adulţilor depăşesc greutatea corporală considerată sănătoasă, 35% dintre ei fiind supraponderali şi 28% obezi, potrivit datelor guvernamentale. Un copil din trei din categoria de vârstă 10-11 ani este supraponderal sau obez în această ţară.

Cazurile de COVID-19 au depăşit 16 milioane la nivel global, potrivit OMS

Cazurile de COVID-19 au depăşit 16 milioane la nivel global, dintre care un milion s-au înregistrat în ultimele patru zile, potrivit bilanţului oficial realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

În pofida eforturilor la nivel internaţional şi naţional, noul coronavirus continuă să se răspândească cu o viteză nemaivăzută până acum.

OMS a primit de la statele membre date ce confirmă 311.100 de cazuri în ultimele 24 de ore, o cifră inedită în şase luni de pandemie.

Numărul deceselor a urcat la 646.384, dintre care 6.368 raportate în ultimele 24 de ore.

Cel mai mare număr de cazuri corespunde continentului american, care raportează 8,6 milioane de contagieri, faţă de cele 3,2 de milioane înregistrate în Europa.

Noul coronavirus se răspândeşte cu repeziciune în SUA şi Brazilia, cu 4,14 milioane şi respectiv 2,39 milioane de infecţii, potrivit datelor OMS, relatează EFE, citată de Agerpres.

Luni s-au împlinit şase luni de când OMS a declarat COVID-19 drept urgenţă sanitară la nivel internaţional şi care ulterior a fost recunoscută drept pandemie.

Noul coronavirus a avut nevoie de doar şase săptămâni pentru a dubla numărul de contagieri la nivel global.

EMA a aprobat 11 medicamente noi și a respins alte două

Comitetul pentru medicamentele de uz uman (CHMP) al Agenției Europene a Medicamentelor (EMA) a recomandat aprobarea a unsprezece medicamente în cadrul reuniunii sale din iulie 2020, inclusiv un medicament pentru utilizare în țări din afara Uniunii Europene.

Comitetul a recomandat acordarea unei autorizații de comercializare condiționată pentru Blenrep* (belantamab mafodotină) pentru pacienții adulți cu mielom multiplu recidivat și refractar care nu mai răspund la tratamentul cu un agent imunomodulator, un inhibitor de proteazom și un CD-38 anticorp monoclonal.

CHMP a recomandat acordarea unei autorizații de introducere pe piață pentru Adakveo* (crizanlizumab), pentru prevenirea crizelor vaso-ocluzive recurente (când vasele de sânge sunt blocate de globule roșii anormale, restricționând fluxul de sânge la un organ) la pacienții cu boala celulelor seceră.

CHMP a adoptat un aviz pozitiv pentru Arikayce liposomal* (amikacin), pentru tratamentul infecțiilor pulmonare micobacteriene netuberculoase cauzate de Mycobacterium avium Complex la adulții cu opțiuni de tratament limitate, care nu au fibroză chistică.

Comitetul a recomandat acordarea unei autorizații de introducere pe piață condiționate pentru Ayvakyt* (avapritinib), pentru tratamentul pacienților adulți cu tumori stromale gastrointestinale nerezectabile sau metastatice care adăpostesc mutația alfa D842V a factorului de creștere derivat plachetar.

Comitetul a adoptat un aviz pozitiv pentru Calquence* (acalabrutinib) pentru tratamentul leucemiei limfocitice cronice.

Jyseleca (filgotinib) a primit o opinie pozitivă pentru tratamentul artritei reumatoide.

CHMP a recomandat acordarea unei autorizații de introducere pe piață pentru Zynrelef (bupivacaină/meloxicam) pentru tratamentul durerilor postoperatorii.

Medicamentul biosimilar Equidacent (bevacizumab) a primit o opinie pozitivă pentru tratamentul carcinomului colonului sau rectului, cancerul de sân, cancerul pulmonar cu celule mici, cancerul cu celule renale, ovarul epitelial, tubul uterin sau cancerul peritoneal primar și carcinomul col uterin.

CHMP a recomandat acordarea autorizațiilor de introducere pe piață pentru două medicamente generice: Arsenic trioxid de medac (arsenic trioxid), pentru tratamentul leucemiei promielocitice acute și Fampridine Accord (fampridină), destinate să îmbunătățească mersul pacienților adulți care suferă de scleroză multiplă.

CHMP a adoptat un aviz pozitiv pentru inelul vaginal Dapivirine (dapivirină) utilizat pentru a reduce riscul de infecție cu virusul imunodeficienței umane tip 1 (HIV-1), în combinație cu practici sexuale mai sigure atunci când nu se utilizează profilaxie orală pre-expunere sau nu este disponibilă. Plasat în vagin, inelul eliberează lent medicamentul antiretroviral dapivirină pe o perioadă de 28 de zile.

Acesta este cel de-al unsprezecelea medicament recomandat de EMA în cadrul Medicamentelor UE pentru toți (UE-M4All), un mecanism care permite CHMP să evalueze și să ofere avize cu privire la medicamentele care sunt destinate utilizării în țări din afara UE, în conformitate cu articolul 58 din Regulamentul (CE) Nr. 726/2004.

Avize negative privind medicamentele noi

CHMP a adoptat avize negative care recomandă refuzul autorizațiilor de introducere pe piață pentru Elzonris(tagraxofusp) și Gamifant (emapalumab).

Elzonris era destinat pentru tratamentul neoplasmelor cu celule dendritice plasmacatoide blastice, un tip rar și agresiv de leucemie mieloidă acută. Gamifant a fost conceput pentru a trata limfohistiocitoza hemofagocitică primară (o boală genetică caracterizată printr-un sistem imunitar hiperactiv) la copiii sub 18 ani.