Infectarea personalului medical: 1 din 12 cazuri de coronavirus, în săptămâna 20 -26 iulie

Andreea
-
0
Infectarea personalului medical: 1 din 12 cazuri de coronavirus, în săptămâna 20 -26 iulie

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a anunțat că unul din 12 din totalul cazurilor de persoane infectate, în săptămâna 20 – 26 iulie, a  fost înregistrat la personalul medical.

De asemenea, 37, 4% din totalul cazurilor de infectare cu coronavirus s-au înregistrat, în săptămâna 20 – 26 iulie, în București,Argeș, Prahova, Brașov și Dâmbovița.

De asemenea, potrivit INSP, 37,8% din totalul deceselor au fost înregistrate în Prahova, Argeș, București, Dâmbovița si Buzău.

Pentru aceeași perioadă, în județul Argeș, se înregistrează o rata de incidență cumulată peste 200 de persoane la 100.000 locuitori.

În alte șapte județe se înregistrează o rata de incidenta cumulata peste 100/100.000 locuitori.

Totodată, datele INSP mai arată că se înregistrează un trend ascendent în 34 de județe și municipiul București.

Pentru aceeași periadă, INSP arată că 78,2% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani iar 59, 7% din decese au fost la bărbați.

Un procent de 94% din toți cei decedați aveau cel puțin o comorbiditate asociata.

România depășește 47.000 de cazuri de persoane infectate

Andreea
-
0
România depășește 47.000 de cazuri de persoane infectate

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.151 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până marți, pe teritoriul României, au fost confirmate 47.053 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 6.960. Dintre aceștia, la ATI sunt internați 357 de pacienți.

Totodată, 26.128 de pacienți au fost declarați vindecați și 3.716 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 594 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.

Până astăzi, 2.239 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 27.07.2020 (10:00) – 28.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 33 de decese (13 bărbați și 20 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Prahova, Sibiu, Vrancea și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 ani, 6 la categoria de vârstă 50-59 ani, 13 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 9 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 3 decese la categoria de peste 80 de ani.

Un număr de 31 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 2 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.131.699 de teste. Dintre acestea 21.135 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.127 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 8.008 la cerere. De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 30 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 28 iulie.

Pe teritoriul României, 2.254 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.063 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 13.890 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 15 persoane.

„Ziua naţională a copilului prematur”, stabilită prin lege

Andreea
-
0
„Ziua naţională a copilului prematur”, stabilită prin lege

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege care prevede ca pe data de 17 noiembrie să fie celebrată anual „Ziua naţională a copilului prematur din România”.

Proiectul a fost adoptat cu 229 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi 24 de abţineri.

Propunerea legislativă merge la promulgare.

„Ziua naţională a copilului prematur în România” poate fi marcată de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de către organizaţiile non-guvernamentale prin organizarea de evenimente dedicate copiilor prematuri.

De asemenea, „în săptămâna care include data de 17 noiembrie, Ministerul Sănătăţii, prezintă în faţa comisiilor de sănătate reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor un raport privind situaţia copiilor prematuri din România, precum şi progresele înregistrate în acest domeniu”, conform proiectului adoptat de către deputaţi.

Senatul a adoptat proiectul pe 23 aprilie, în calitate de prim for sesizat, iar Camera a dat vot decizional pentru aprobare, astfel încât iniţiativa merge la promulgare.

Care sunt solicitările Federației Sanitas, prezentate la întâlnirea de la Ministerul Sănătății

Andreea
-
0
Care sunt solicitările Federației Sanitas, prezentate la întâlnirea de la Ministerul Sănătății

Federaţia Sanitas a solicitat marţi, la întâlnirea de la Ministerul Sănătăţii,  acordarea unui spor cuprins între 55% şi 85% pentru condiţii deosebit de periculoase pentru combaterea pandemiei.

Potrivit unui document postat pe Facebook de organizaţia sindicală, aceşti bani ar trebui primiţi de către personalul medico-sanitar şi auxiliar din unităţile sanitare, din cadrul direcţiilor de sănătate publică, al Institutului Naţional de Sănătate Publică, precum şi al serviciilor de ambulanţă, adică toţi cei care participă efectiv în aplicarea măsurilor de limitare a infecţiei cu SARS-CoV-2 şi care tratează pacienţi confirmaţi şi suspecţi COVID-19.

Totodată, sindicaliştii solicită emiterea ordinului de declarare a epidemiei la nivel naţional.

Pe lista de revendicări se mai află adaptarea condiţiilor de muncă la situaţia epidemiologică actuală, respectiv asigurarea echipamentelor de protecţie adecvate şi suficiente, precum şi reducerea programului de lucru adaptat la nevoile de recuperare a personalului care lucrează purtând echipamentul de protecţie specific.

La acestea ar trebui adăugate sta bilirea unui normativ de personal specific spitatelor COVID-19 şi identificarea unor forme de recuperare a capacităţii de muncă a salariaţilor din sănătate.

Liderii sindicali au mai cerut identificarea şi asigurarea sursei de finanţare pentru punerea în aplicare a Legii 82/2020, astfel încât toţi salariaţii unităţilor sanitare unde sunt trataţi pacienţi COVID suspecţi sau confirmaţi să beneficieze de stimulentul de risc de 2.500 de lei brut pe lună pe toată perioada stării de urgenţă.

Alte solicitări sunt asigurarea finanţării voucherelor de vacanţă aferente anului 2020 pentru tot personalul din sistemul sanitar, creşterea salariilor la nivelul corespunzător anului 2022 şi raportarea tuturor sporurilor la salariul de bază actual pentru toţi salariaţii din sistemul sanitar.

Orban: Am convenit creșterea salariilor din Sănătate

Andreea
-
0
Orban: Am convenit creșterea salariilor din Sănătate

Premierul Ludovic Orban a declarat, după întâlnirea cu ministrul Sănătății și sindicaliștii din Sănătate, că a convenit creșterea salariilor.

“Am convenit să creștem salariile în direcțiile de sănătate publică, în special pentru cei din inspecție, pentru medicii care sunt funcționari publici, pentru celelalte categorii de angajați care au salarii mult mai mici în raport cu salariile similare din alte structuri ale sistemului de sănătate”, a declarat Orban.

De asemenea, Orban a spus că plata orelor suplimentare va fi inclusă în ordonanța de urgență.

Și asta pentru că  “am avut probleme din partea Curții de Conturi care nu a acceptat plata orelor suplimentare”.

De asemenea, premierul a spus că va exista o reglementare care să mărească plafonul pentru acordarea orelor suplimentare.

Totodată, pentru medicii care vor fi detașați, va exista un “spor de 50% pe care îl primesc pentru detașare, să fie suplimentar față de sporul pe care îl primesc cei din secțiile de terapie intensivă și dacă e necesar putem face această clarificare într-o ordonanță de urgență”.

 

 

DSU anunță achiziționarea unei noi unități mobile de ATI

Andreea
-
0
DSU anunță achiziționarea unei noi unități mobile de ATI

Departamentul pentru Situații de Urgență a anunțat că a fost achiziționată o nouă unitate mobilă de terapie intensivă, care se va alătura celorlalte patru aflate în dotarea rezervei naționale de protecție civilă, achiziționate cu sprijinul societății civile și a mediului de afaceri.

Cea de a cincea unitate mobilă de terapie intensivă va deservi, asemeni celorlalte patru, unui spital din România a cărui capacitate de a prelua pacienți critici este depășită.

Achiziția face parte din implementarea proiectului ”Creșterea rezilienței sistemului național de urgență în caz de pandemii și dezastre”.

Echipamentele medicale necesare, însemnând 12 monitoare de terapie intensivă și 12 console cu câte 6 injectomate pentru fiecare pat vor fi achiziționate de către o fundație, ventilatoarele urmând a fi asigurate de către Guvernul României prin achizițiile efectuate de ONAC.

Potrivit DSU, la finalul acestei situații de urgență, generată de virusul SARS-CoV-2, cele cinci terapii mobile, împreună cu echipamentele medicale aferente, vor intra în rezerva de răspuns la dezastre a Inspectoratul General pentru Situatii de Urgență.

„Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății. Care sunt solicitările sindicaliștilor

Andreea
-
0
„Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății. Care sunt solicitările sindicaliștilor

Reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară” se întâlnesc cu ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

“ Intrăm la negocieri cu speranța că guvernanții vor înțelege măcar acum faptul că salariații din sănătate sunt cea mai importantă resursă pe care o are această țară în lupta împotriva pandemiei COVID-19. Această resursă trebuie apărată, sprijinită și dezvoltată. Ea este compusă din oameni care au dreptul la un nivel decent de protecție și la forme adecvate de recompensă a sacrificiilor pe care le fac. Știm că lipsa dialogului eficient este principala cauză care ne-a adus aici. Rămâne să vedem dacă guvernanții au înțeles și ei asta”, se arată într-un comunicat al Federației „Solidaritatea Sanitară”.

Iată care sunt solicitările sindicaliștilor, prezentate în cadrul întâlnirii cu ministrul Nelu Tătaru:

I. Instituirea unui sistem echitabil de stimulare, plată, recompense și despăgubiri:
1. Acordarea stimulentului de risc pentru toți salariații din sănătate aflați în activitate în această perioadă (atât în perioada stării de urgență cât și în perioada stării de alertă).
2. Acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase pentru combaterea epidemiei (55%-85%) pentru toți salariații care lucrează cu pacienți COVID-19 și suspecți. Recunoașterea faptului că epidemia a fost deja constatată oficial prin actele Guvernului și ale Ministerului Sănătății, încă de la declanșarea acesteia, și dispunerea măsurilor care se impun către unități.
3. Recunoașterea eforturilor și a meritelor salariaților din sănătate în lupta împotriva COVID-19 prin creșterea tuturor salariilor la nivelul corespunzător anului 2022 și raportarea tuturor sporurilor la salariul de bază.
4. Constatarea oficială a faptului că toți pacienții care nu sunt testați au statutul de pacienți suspecți, salariații care lucrează cu astfel de pacienți având dreptul la sporul corespunzător.
5. Eliminarea limitei de 30% privind cheltuiala cu sporurile pe perioada stării de urgență și a stării de alertă.
6. Asigurarea unui sistem echitabil de acordare a sporurilor pentru condiții de muncă pentru toate unitățile din sistemul sanitar luând ca reper unitățile din subordinea autorităților publice locale care au reușit să le acorde peste nivelul minim.
7. Acordarea numărului maxim de zile de concediu de odihnă suplimentar tuturor salariaților care lucrează cu pacienți COVID-19 și suspecți.
8. Introducerea angajaților din sănătate care lucrează în condiții deosebit de periculoase în categoria salariaților care beneficiază de condiții speciale din perspectiva legii pensiilor.
II. Măsuri de protecție și sprijin a salariaților
1. Stabilirea standardelor cantitative și calitative privind echipamentele individuale de protecție ale salariaților din sănătate, luând ca reper minim recomandările Centrului European pentru Prevenirea Bolilor Transmisibile.
2. Reducerea duratei de purtare a aceluiași echipament individual de protecție la maxim 3 ore.
3. Reducerea programului de lucru pentru salariații din sănătate care lucrează cu pacienți COVID-19 și suspecți la 6 ore/zi.
4. Crearea unui set de proceduri standard privind protecția sănătății și securității salariaților din sănătate, utilizabile ca modele în cadrul Comitetelor de Sănătate și Securitate în muncă de la nivelul unităților sanitare.
5. Asigurarea echipamentelor individuale de protecție în cantitatea necesară și la nivelul calitativ corespunzător.
6. Punerea la dispoziția partenerilor sociali a tuturor informațiilor deținute de autorități privind impactul pandemiei COVID-19 asupra salariaților din sănătate, în vederea identificării măsurilor de sănătate și securitate adecvate.
7. Aplicarea Criteriilor raționale și a principiilor etice de organizare a resurselor umane din sănătate în pandemia COVID 19, respectiv a Grilei de analiză și organizare a activității în cadrul intervențiilor specifice, așa cum au fost acestea propuse de Federația „Solidaritatea Sanitară”.
8. Constatarea COVID-19 ca boală profesională pentru salariații din sănătate.
9. Asigurarea consilierii psihologice pentru toți salariații din sănătate care lucrează cu pacienți COVID-19 și suspecți.
10. Asigurarea formării continue și reactualizării cunoștințelor profesionale și măsurilor de protecție pentru toți profesioniștii din sănătate, în mod gratuit.
11. Demararea în regim de urgență a unei cercetări privind impactul noilor condiții de muncă și al echipamentelor individuale de protecție asupra salariaților din sănătate.
12. Refacerea normativelor de personal pentru salariații care lucrează cu pacienți COVID-19 și suspecți corespunzător posibilităților reale de furnizare a serviciilor medicale în condițiile de muncă și protecție specifice.
13. Testarea urgentă, gratuită, a tuturor salariaților din sănătate și asigurarea finanțării prin programul național a acestor teste.
14. Negocierea urgentă a anexelor la Contractului colectiv de muncă la nivel de sector bugetar Sănătate ce pot contribui în mod semnificativ la sprijinirea salariaților aflați în prima linie:
o Constituirea Sistemului Sectorial de Monitorizare a Bolilor Profesionale din Sănătate şi identificare a situaţiilor care au caracter de boli profesionale.
o Introducerea procedurii de asigurare a echilibrul vieții profesionale cu viața de familie.
o Procedura de Protecție a familiilor salariaților împotriva contaminării SARS-CoV-2 din cauze profesionale.
o Procedura auditului timpului de muncă în vederea evaluării încărcării suplimentare a personalului cu sarcini de serviciu şi a nevoii de personal suplimentar.
o Procedura stabilirii turelor/repartizării salariaţilor pe ture.
o Constituirea Agenţiei Sectoriale pentru Coordonarea Formării Profesionale Continue.
o Constituirea Fondului Unic de Finanţare a Formării Profesionale Continue a Specialiştilor din Sănătate.

Cât ar putea costa un vaccin împotriva COVID-19

Andreea
-
0
Cât ar putea costa un vaccin împotriva COVID-19

Coordonatorii unei scheme globale de finanţare a vaccinurilor destinate COVID-19 analizează o gamă largă de preţuri pentru acestea, iar ţinta ţinta maximă de preț este de 40 de dolari, după cum a declarat unul dintre co-directorii proiectului, potrivit Reuters.

Seth Berkley, director general al alianţei pentru vaccinuri GAVI, care coordonează în colaborare cu alţii facilitatea COVAX destinată asigurării unui acces echitabil la vaccinurile pentru Covid-19, a declarat că facilitatea nu are o ţintă specifică de preţ şi că va încerca să negocieze preţuri pentru ţările bogate şi cele mai sărace.

Berkley a respins comentariile unor surse din Uniunea Europană, de săptămâna trecută, care au afirmat că facilitatea are ca ţintă un preţ de 40 de dolari pentru vaccinurile destinate  Covid-19 pentru ţările bogate.

Sursele din UE au spus că Uniunea va dori să asigure acorduri mai ieftine în afara schemei COVAX.

”A existat o gamă largă de cifre, iar ei (sursele UE) au scos în evidenţă cifra cea mai mare”, a afirmat  Berkley într-un interviu. Acesta a spus că într-o prezentare pentru oficiali UE, reprezentanţii COVAX au oferit ”o gamă de preţuri diferite”.

”Iar cifra respectivă (40) a fost preţul maxim din gama respectivă, pentru ţările cu venituri mari, şi nu un preţ stabilit”, a spus Berkley.

COVAX este condus de GAVI, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Coaliţia CEPI pentru Inovaţii în Vederea Pregătirii pentru Epidemii şi are rolul să garanteze accesul rapid şi echitabil la nivel global al vaccinurilor pentru Covid-19, de îndată ce vor fi dezvoltate.

Obiectivul acesteia este să asigure aprovizionarea cu şi livrarea a 2 miliarde de doze ţărilor care se vor înscrie până la sfârşitul lui 2021. GAVI aa anunţat la începutul acestei luni că peste 75 de ţări şiau exprimat interesul să se înscrie în COVAX.

Berkley a spus că procesul de testare este atât de incipient pentru majoritatea vaccinurilor încât este prea devreme de ştiut care va fi preţul final.

”Adevărul este că nimeni nu are o idee care va fi preţul, pentru că nu ştim care (posibilul vaccin COVID) va funcţiona”, a spus el.

El a spus că întrebările despre ce tehnologie ar putea fi cea mai eficientă, dacă vaccinurile vor fi într-o singură doză sau în doză dublă, sau care ar putea fi randamentele echipamentelor de producţie nu au au încă un răspuns şi toate vor influenţa eventualele preţuri ale vaccinului.

COVAX a început să facă estimări bazate pe ceea ce se ştie, dar nu există preţuri ferme, a adăugat Berkley, potrivit căruia provocarea este să încerci să obţii un cost.

”Oricine vă spune că ştie că nu este sincer”, a spus acesta.

Berkley, care prin alianţa GAVI negociază cu producătorii pentru a  cumpăra vaccinuri engros pentru utilizare în ţările sărace, a explicat că producătorii de medicamente folosesc frecvent o abordare a preţurilor pe niveluri, în care ţările mai sărace plătesc un preţ, ţările cu venituri medii un preţ mai mare, iar ţările bogate plătesc cel mai mare preţ.

El a spus că nu este clar ce vor propune producătorii de posibilevaccinuri pentru Covid-19, dar încearcă să prezinte estimări ale costurilor pe baza a ceea ce ştiu până acum.

”Veţi avea o serie de preţuri diferite, în funcţie de care (vaccinuri candidate) vor reuşi. Sincer, este probabil că vom avea preţuri mai mici, având în vedere volumele mari pe care încercăm să le accesăm aici.”
Berkley a spus că COVAX şi alte câteva entităţi includ, de asemenea, o ”primă de viteză” în costul vaccinurilor COVID-19, care încurajează companiile să facă milioane de doze pe riscul propriu, chiar înainte să ştie dacă vaccinul lor candidat funcţionează.

”Considerăm că această primă este de 15% sau 20% din costul viitor”, a spus el.

 

Ziua Naţională a Ambulanţei

Andreea
-
0
Ziua Naţională a Ambulanţei

Ziua Naţională a Ambulanţei din România este marcată, în fiecare an, la 28 iulie, începând din 2015.

Data de 28 iulie este data la care, în anul 1906, a apărut prima ”Salvare” din Bucureşti, la iniţiativa profesorului Nicolae Minovici. A functionat în București, dupa modelul celei de la Viena și a fost cel de-al treilea serviciu de acest fel din Europa.

Proiectul de lege privind instituirea acestei zile, votat de Senat la 18 iunie 2014, a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, la 11 februarie 2015, cu 276 de voturi ”pentru”, 3 ”împotrivă” şi 4 abţineri, iar la 6 martie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii privind instituirea acestei zile.

Legea nr. 22/2015 privind instituirea zilei de 28 iulie – Ziua Naţională a Ambulanţei din România, publicată în Monitorul Oficial la 10 martie 2015, acordă posibilitatea autorităţilor publice centrale şi locale, ONG-urilor, muzeelor şi reprezentanţelor României în străinătate să organizeze evenimente dedicate rolului şi meritelor serviciului român de ambulanţă în salvarea de vieţi omeneşti, aceste acţiuni urmând a fi coordonate de către Ministerul Sănătăţii.

În 1992, s-a înfiinţat, în cadrul Serviciului de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti, prima şcoală de Ambulanţieri şi Operatori Registratori de Urgenţă din România, iar în 1995, au apărut Serviciile Judeţene de Ambulanţă şi Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti, aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii Publice, prin Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică. Accesarea serviciilor de urgenţă se realiza prin apelarea numărului gratuit 961.

În anul 2001, a început dotarea cu ambulanţe moderne, printr-un program finanţat de Banca Mondială, iar în 2003-2005, a fost introdus în România sistemul de apel unic de urgenţă 112, care a făcut posibilă interconectarea tuturor tipurilor de servicii de intervenţie, respectiv ambulanţă, pompieri, poliţie, jandarmi etc. În perioada 2006-2007, s-a făcut trecerea la sistemul integrat de astăzi, iar în 2012, a început înfiinţarea, la nivel naţional, a dispeceratelor integrate ISU-SAJ şi demararea managementului integrat al situaţiilor de urgenţă.

CE a aprobat investiția de 47 mil. euro pentru construcția unui spital regional de urgență la Craiova

Andreea
-
0
CE a aprobat investiția de 47 mil. euro pentru construcția unui spital regional de urgență la Craiova

Construcția unui spital regional de urgență cu 800 de paturi la Craiova se va realiza cu fonduri europene, după ce Comisia Europeană a aprobat o investiție în valoare de 47 de milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională, potrivit unui comunicat al CE.

Se preconizează că spitalul va fi funcțional începând din 2026

Proiectul va îmbunătăți accesul populației locale la asistență medicală de calitate, inclusiv la tratamente de chimioterapie salvatoare de vieți pentru pacienții bolnavi de cancer.

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat că pandemia de coronavirus a demonstrat încă o dată cât de important este să se investească în infrastructuri medicale moderne și eficiente, fapt care a fost și va continua să fie prioritatea absolută a politicii de coeziune a UE, după cum o arată adoptarea acestui proiect major.

Construirea spitalului de urgență din Regiunea de Sud-Vest a României va contribui la reducerea inegalităților în ceea ce privește accesul la asistență medicală, în special pentru persoanele din zone rurale și sărace. Acest lucru va permite diagnosticarea timpurie a unor afecțiuni mai puțin grave, ceea ce va spori șansele pacienților de a beneficia de un tratament de succes, și va duce la reducerea numărului de decese și de dizabilități pe termen lung, se arată în comunicatul CE.

“ În același timp, infrastructura și echipamentele moderne, precum și o mai bună organizare și gestionare vor asigura un tratament mai eficient al afecțiunilor care pun viața în pericol. În plus, proiectul urmărește și să contracareze exodul de inteligență din rândul personalului medical din regiune, oferindu-le medicilor și asistenților medicali locali un mediu de lucru mai atractiv”, se arată în comunicatul CE.

1...1.7021.7031.704...3.318Pagina 1.703 din 3.318