VIDEO Ziua Mondială a Siguranței Pacientului. Personal medical în siguranță, Pacienți în siguranță!

[front_live]248451222800477857352390-2020-09-17_12:06[end_live]

Astăzi, întreaga lume marchează Ziua Mondială a Siguranței Pacientului. Avand în vedere situația epidemiologică în care se desfășoară anul acesta Ziua Mondială a Siguranței Pacientului, sloganul stabilit de Organizația Mondială a Sănătății pentru această zi este ”Personal medical în siguranță, Pacienți în siguranță!, iar tema ”Siguranța lucrătorilor din sănătate: o prioritate pentru siguranța pacientului”.

Reamintim că Organizația Mondială a Sănătății a declarat data de 17 septembrie ca  Ziua Mondială a Siguranței Pacientului după cea de-a 72-a sa Adunare Generală și este marcată începând din 2019.

Cât de în siguranță se desfășoară actul medical în România, se simt pacienții protejați, ce spun aceștia, ce spun cadrele medicale, ce măsuri s-au luat sau mai sunt necesare spre fi luate. Despre toate acestea vom discuta cu invitații mei de astăzi:

  • Domnul dr. Sorin -Gabriel Ungureanu, președinte interimar al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS)
  • Doamna Asist. univ. dr. Beatrice Mahler, Manager Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta
  • Domnul Prof. dr. Cristian Oancea, Manager Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Victor Babeș” Timișoara
  • Domnul Vasile Barbu, Președinte Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor

GCS: 1.679 de cazuri noi de infecție cu SARS-CoV-2 în ultimele 24 de ore

Grupul de Comunicare Strategică a raportat că în ultimele 24 de ore, în urma testelor efectuate la nivel național, au fost înregistrate 1.679 de cazuri noi de infecție cu SARS-CoV-2.

În total, pe teritoriul României, până astăzi, 17 septembrie, au fost confirmate 108.690 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 478 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În ceea ce privește decesele în rândul persoanelor cu COVID-19, până astăzi, 4.312 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 și-au pierdut viața. Numai în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 27 de decese, 18 bărbați și 9 femei. Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 3 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 7 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 9 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 6 decese la categoria de peste 80 de ani. 26 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 6.960. Dintre acestea, 460 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.160.669 de teste. Dintre acestea 24.025 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 15.292 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.733 la cerere.

 

Secția de Reumatologie a Spitalului Colentina, deschisă pentru pacienții non-COVID-19

Secția de Reumatologie a Spitalului Clinic Colentina este deschisă pentru pacienții non-COVID-19. Pacienții se pot adresa Secției de Reumatologie, în baza unui bilet de trimitere și a unei programări în prealabil, atât pentru spitalizare de zi, cât și pentru spitalizare continuă, informează unitatea sanitară.

”Aria de activitate a Sectiei de Reumatologie include diagnosticul și tratamentul afecțiunilor: artrita reumatoidă, sclerodermie sistemică, lupus eritematos sistemic, miopatii inflamatoare idiopatice (inclusiv dermatopolimiozită), spondilartropatii (inclusiv spondilita anchilozantă, artrita reactivă, artropatie psoriazică), vasculite sistemice, sindrom sjogren, sindrom antifosfolipidic, artrite induse de microcristale (guta, condrocalcinoza), osteoporoză. Sunt active programele naționale de tratament cu terapii biologice la pacienții cu spondilartrite, artrită reumatoidă, artropatie psoriazică, vasculite, lupus eritematos sistemic, precum și programul național pentru tratamentul ulcerațiilor digitale la pacienții cu sclerodermie sistemică”, informează Spitalul Clinic Colentina.

În ceea ce privește afecțiunile reumatologice tratate, acestea sunt patologii sistemice. Prin urmare, evaluarea pacienților în Spitalul Clinic Colentina se realizează multidisciplinar, împreună cu specialiștii din secțiile de Radio-Imagistică, Neurochirurgie, Neurologie, Ortopedie, Gastroenterologie, Cardiologie, Pneumologie, Dermatologie, Chirurgie Plastică, Parazitologie, Recuperare Medicală etc, potrivit informării.

OMS solicită guvernelor să ia măsuri pentru protejarea lucrătorilor din domeniul sănătății

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) solicită guvernelor și liderilor din domeniul sănătății să ia măsuri în ceea ce privește amenințările persistente la adresa sănătății și siguranței lucrătorilor din sănătate și a pacienților, se arată într-un comunicat de presă al OMS.

„Pandemia COVID-19 ne-a reamintit tuturor rolul vital pe care îl joacă lucrătorii din domeniul sănătății pentru ameliorarea suferințelor și a vieții sigure”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

„Nicio țară, spital sau clinică nu își poate menține pacienții în siguranță decât dacă îi menține pe lucrătorii săi în siguranță. Carta OMS privind siguranța lucrătorilor din domeniul sănătății este un pas către asigurarea faptului că lucrătorii din domeniul sănătății beneficiază de condiții de muncă, instruire, salariu și respectul pe care îl merită în condiții de siguranță”, a mai adăugat dr. Ghebreyesus.

Potrivit OMS, COVID-19 a expus lucrătorii din sănătate și familiile acestora la niveluri de risc fără precedent. Deși nu sunt reprezentative, datele din multe țări din regiunile OMS indică faptul că infecțiile cu COVID-19 în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății sunt mult mai mari decât cele din populația generală.

”În timp ce lucrătorii din domeniul sănătății reprezintă mai puțin de 3% din populație în marea majoritate a țărilor și mai puțin de 2% în aproape toate țările cu venituri mici și medii, în jur de 14% din cazurile COVID-19 raportate la OMS sunt printre lucrătorii din domeniul sănătății. În unele țări, proporția poate ajunge la 35%. Cu toate acestea, disponibilitatea și calitatea datelor sunt limitate și nu este posibil să se stabilească dacă lucrătorii din domeniul sănătății au fost infectați la locul de muncă sau în mediul comunitar. Mii de lucrători din domeniul sănătății infectați cu COVID-19 și-au pierdut viața în întreaga lume. În plus față de riscurile fizice, pandemia a pus niveluri extraordinare de stres psihologic asupra lucrătorilor din domeniul sănătății expuși la cereri ridicate timp de ore lungi, trăind în frica constantă de expunere la boli în timp ce sunt separați de familie și se confruntă cu stigmatizarea socială. Înainte de lovirea COVID-19, profesioniștii din domeniul medical aveau deja un risc mai mare de sinucidere în toate părțile lumii. O recenzie recentă a profesioniștilor din domeniul sănătății a constatat că unul din patru a raportat depresie și anxietate, iar unul din trei a suferit insomnie în timpul COVID-19. OMS a evidențiat recent o creștere alarmantă a rapoartelor de hărțuire verbală, discriminare și violență fizică în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății în urma COVID-19”, se arată în comunicatul de presă emis de OMS.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului, OMS recomandă urmarea a cinci pași pentru îmbunătățirea siguranței lucrătorilor din domeniul sănătății și a siguranței pacientului. Mai exact, Carta lucrătorilor din domeniul sănătății a OMS solicită tuturor statelor membre și părților interesate relevante să ia măsuri pentru:

  1. Stabilirea unor legături între siguranța lucrătorilor din domeniul sănătății și politicile și strategiile privind siguranța pacienților
  2. Elaborarea și implemnetarea de programe naționale pentru sănătatea și securitatea la locul de muncă a lucrătorilor din domeniul sănătății
  3. Protejarea lucrătorilor din domeniul sănătății de violența la locul de muncă
  4. Asigurarea unui confort psihologic și a sănătății mintale
  5. Protejarea lucrătorilor din domeniul sănătății de pericolelel fizice și biologice

În plus față de Carta de siguranță a lucrătorilor din domeniul sănătății, OMS a prezentat, de asemenea, obiective specifice Zilei Mondiale a Siguranței Pacienților 2020, pentru ca liderii din domeniul sănătății să investească, să măsoare și să îmbunătățească siguranța lucrătorilor din domeniul sănătății în anul următor. Obiectivele sunt destinate facilităților de îngrijire a sănătății pentru a aborda domenii precum: reducerea stresului și a epuizării legate de muncă; îmbunătățirea utilizării echipamentului individual de protecție; promovarea toleranței zero la violența împotriva lucrătorilor din sănătate și analizarea incidentelor grave legate de siguranță.

Nelu Tătaru: Avem 1.050 de paturi de terapie intensivă dedicate COVID-19, complet echipate. Ocupate avem 471

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat că în prezent în secțiile de Terapie Intensivă sunt 1.050 de paturi dedicate pacienților cu COVID-19, complet echipate. Din acest total, sunt ocupate 471.

”În acest moment avem 1.050 de paturi de terapie intensivă dedicate COVID, complet echipate. Ocupate sunt 471. Dar nu trebuie să ne lăsăm în baza numărului de paturi. Cazurile pot decompensa și cele care în acest moment sunt cu o simptomatologie ușoară sau medie pot deveni la un moment dat cu o simptomatologie gravă. După cum cazurile care ies din terapie intermediară pot la un moment dat recădea și reveni la terapei intensivă. Să dăm voie corpului medicale să gestioneze cazurile pe care le au internate și să nu suplimentăm cu alte cazuri”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, pentru un post de televiziune.

Din totalul de 471 de pacienți internați la terapie intensivă, aproximativ 170 sunt intubați, restul fiind cu diferite forme de insuficiențe respiratorii sau cu decompensări ale bolilor concomitente, după cum a mai declarat ministrul Nelu Tătaru pentru Digi24.

În ceea ce privește numărul de paturi de terapie intensivă destinate copiilor cu COVID-19, Nelu Tătaru a menționat: ”În acest moment suntem în evaluarea celor 77 de paturi de terapie intensivă existente la nivel național pentru copii. 33 sunt în București, iar 17 sunt în pregătire la nivel național, pe lângă cele 77.”

 

EXCLUSIV La cât timp sunt recomandate controalele pentru depistarea din timp a afecțiunilor

Până în vârsta de 30 de ani suntem în general sănătoși dar purtăm cu noi niște riscuri moștenite, atenționează doctor Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, în contextul înregistrării unor decese cauzate de COVID-19 la persoane care se știau fără comorbidități. În opinia acesteia, un examen clinic general trebuie realizat o dată la trei ani, dar trebuie adaptat în funcție de posibilele riscuri.

“Fiecare are anumite riscuri pe care le moștenește din familie de care trebuie să fie conștient și să aibă grijă. Dacă din familie moștenești riscul de a face diabet, atunci un control periodic trebuie să vizeze acest risc și trebuie să ai grijă la factorii pe care îi poți influența, pentru că sunt factori de risc pe care nu-i putem influența așa cum este moștenirea genetică, sexul, vârsta, dar sunt factori pe care îi putem influența precum fumatul, consumul de alcool, obezitatea, sunt factori la care ar trebui să avem un cuvânt de spus. Până în 30 de ani, toate aceste lucruri ajută să clădești o bază solidă. Dacă nu ai grijă de ele, după 30 , 30 și ceva de ani, încep să apară problemele. Dacă ai grijă de sănătatatea ta și de un stil de viață sănătos, atunci bolile cronice despre care vorbim este posibil să apară mai târziu sau uneori niciodată”, a declarat medicul de familie Sandra Alexiu, pentru Sănătatea TV și RoHealthReview.

Aceasta a spus că sunt anumite analize care se fac periodic, dar ele nu sunt pentru toți aceleași, contând foarte mult riscul de boală pe care îl are o persoană.

Astfel, potrivit Sandrei Alexiu, medicul trebuie să evalueze fiecare pacient în parte, să evalueze riscul propriu de boală, și în funcție de riscurile lui, se fac anumite analize, nu tuturor aceleași analize.

“Mai mult, în funcție de vârsta la care te prezinți la controlul de bilanț, analizele sunt diferite. Nu e același lucru să iei un set de analize unui copil de trei ani sau unui pacient de 45 de ani”, a adăugat medicul.

Potrivit acestuia, există în rândul populației reflexul întipărit de a face anual analize, poate și în urma examenelor de bilanț făcut în 2008, când a existat Programul Național de Sănătate în care se foloseau acele taloane de analize.

„Nu există analize care se fac în fiecare an. Nu este nevoie să ne înțepăm în fiecare an. Medicul decide dacă este nevoie sau nu”, a adăugat medicul de familie.

Pe de altă parte, Sandra Alexiu a spus că România are o problemă cu depistarea precoce a bolilor, mai ales a bolilor cronice, pentru că la noi nu există programe ferme de prevenție.

“Ne confruntăm cu această problemă: oamenii nu vin la doctor decât atunci când au dureri și uneori în faze foarte avansate ale bolilor.
Pe de o parte, pentru că nu există aceste programe care să-i stimuleze să vină la controalele periodice, pe de altă parte pentru că nu există o educație medicală eficientă. Copiii noștri nu învață la școală de mici despre controalele periodice și despre importanța de a fi sănătos”, a spus Alexiu.

Cât de des trebuie să venim la medic pentru a preveni îmbolnăvirea

În opinia medicului de familie, nu există o regulă pentru toate persoanele, ci ca să vii la medic pentru a preveni niște îmbolnăviri trebuie să faci periodic un examen de bilanț.

Sandra Alexiu a precizat că examenul de bilanț se face la anumite vârste, iar în cazul în care apar riscuri va trebui făcut mai des.

“Foarte des sunt văzuți copiii, în prima copilărie, sugarii până la un an sunt văzuți foarte des. După un an, examenele de bilanț se mai răresc, se fac de două-trei ori într-un an, după care, practic, în fiecare an ar trebui ca un copil de școală să fie văzut , iar pe măsură ce devenim adulți, iar riscurile de îmbolnăvire nu sunt foarte mari la început un examen la aproximativ trei ani este suficient. Dacă ai factori de risc în familie, mai ales factori de risc cardio-vasculari, dar și pentru alte boli, consultațiile se vor face mai des. Dacă la unul dintre examenele periodice de bilanț se depistează o anumită boală sau un anumit risc, atunci medicul fixează următoarea consultație care poate fi fie peste trei ani, dacă nu există niciun fel de risc, fie peste un an dacă există anumite riscuri sau chiar mai des dacă s-au depistat anumite diagnostice”, potrivit Sandrei Alexiu.

 

Concluziile Studiului sociologic despre percepțiile românilor cu privire la diabetul zaharat tip 2

Un studiu sociologic despre percepțiile românilor cu privire la diabetul zaharat tip 2, una din cele mai grave și răspândite afecțiuni din România, derulat în perioada iulie-august 2020 la inițiativa Forumului Român de Diabet, a arătat că diabetul zaharat nu pare să-i sperie prea mult pe români, afecțiunea fiind clasată de cei participanți la studiu pe locul 6 din 10 după tuberculoza pulmonară și înaintea hepatitei, se arată într-un comunicat de presă.

“Rezultatele acestui studiu arată, în primul rând, că în România populația nu conștientizează gravitatea diabetului zaharat tip 2 și cât de importantă este prevenția. În absența informării corecte cu privire la cauze și măsuri de prevenție ale bolii dar și ale complicațiilor acesteia, diabetul zaharat va fi în continuare cea mai răspândită boală cronică”, a precizat prof. univ. dr. Romulus Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

Rezultatele studiului au mai arătat că 55% din repondenți sunt familiari cu mecanismul care declanșează diabetul zaharat tip 2, boala dezvoltându-se atunci când organismul devine rezistent la insulină și pancreasul nu mai produce suficientă insulină. De asemenea, majoritatea românilor din mediul urban au precizat că elementul determinant în apariția diabetului zaharat tip 2 este consumul de zahăr și că renunțarea la zahăr ar fi principala măsură de prevenție.

În ceea ce privește factorii de risc, majoritatea românilor din mediul urban sunt de părere că sedentarismul se regăsește printre cei mai importanți factori de risc care favorizează apariția diabetului zaharat, în condițiile în care 45% dintre repondenți se declară ca fiind sedentari, se mai arată în comunicatul de presă.

”Majoritatea (86%) plasează supraponderalitatea și factorul genetic (81%) pe locuri fruntașe în clasamentul factorilor de risc, urmate de sedentarism (76%) și înaintarea în vârstă (45%). Prezența hipertensiunii arteriale – un factor de risc important – este valorizată doar de 37% dintre aceștia”, scrie în comunicat.

Studiul a mai arătat că 25% dintre românii din mediul urban consideră că diabetul zaharat se poate vindeca și doar 3 din 5 cunosc care este organul a cărui funcționare deficitară duce la diabet zaharat (pancreasul).

”Consumul excesiv de zahăr a fost, încă o dată, identificat ca element determinant al diabetului zaharat tip 2 (80%), în defavoarea conceptelor mai cuprinzătoare și corecte de ”alimentație nesănătoasă” și ”stil de viață nesănătos”. Și atunci când sunt întrebați cum pot preveni apariția diabetului zaharat tip 2, pe locul întâi (92%) menționează ”dieta sănătoasă”, iar 72% menționează renunțarea la zahăr”, se mai precizează în comunicat.

Pe de altă parte, 31% din populația intervievată declară că și-a verificat glicemia ”acum mai mult de un an” sau nu a făcut vreodată această analiză, mai arată studiul.

”70% dintre repondenți înțeleg importanța verificării glicemiei ca modalitate de prevenire a diabetului zaharat tip 2, dar 31% din populația intervievată declară că și-a verificat glicemia ”acum mai mult de un an” sau nu a făcut această analiză niciodată, cu toate că este inclusă în setul de analize de bază, iar 23% dintre tinerii de 25-35 de ani intervievați nu știu care e valoarea normală a glicemiei.”

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 608 persoane, reprezentativ la nivel urban pentru populația cu vârste între 25-45 ani, cu acces la internet și are un grad de eroare de +/-3.96%. Analiza acestui eșantion a relevat o realitate interesantă în privința diabetului zaharat tip 2: 63% din repondenți nu suferă de diabet zaharat, dar 45% cunosc pe cineva cu diabet zaharat, în timp ce 5% sunt diagnosticați cu diabet zaharat, cu toate că, cel puțin teoretic, nu se află în grupa de risc pentru diabetul zaharat tip 2. Totodată, studiul a funcționat și ca un instrument de evaluare a riscurilor de diabet zaharat în rândul celor intervievați.

 

DSP Timiș a recepționat aproape 1.900.000 de măști de protecție pentru persoanele vulnerabile

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Timiș a recepționat un număr de aproape 1.900.000 de măști de protecție, mai exact 1.886.900, corespunzător celor 37.738 persoane vulnerabile, identificate de către UAT-urile din județul Timiș. Fiecare persoană va primi câte 50 de măști, informează DSP Timiș.

Reprezentanții autorităților publice locale vor ridica aceste echipamente de protecție în cursul zilei de 17 septembrie 2020 și începând cu data de 18 septembrie acestea vor fi distribuite către beneficiarii de pe raza fiecărei unități administrativ-teritoriale.

Potrivit DSP Timiș, măștile au fost achiziționate în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență nr. 78 din 21 mai 2020 privind acordarea de către Ministerul Sănătății, prin direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, autorităților publice locale a necesarului de măști de protecție pentru familiile și persoanele defavorizate de pe raza unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020.

Solicitările Federației Sanitas către ministrul Muncii, Violeta Alexandru

Reprezentanții Federației Sanitas au înaintat ministrului Muncii, Violeta Alexandru, în cadrul întâlnirii de astăzi în care s-au discutat principalele probleme din asistența socială, o serie de solicitări.

Mai exact, s-a cerut acordarea stimulentului de 2500 de lei, conform prevederilor Legii 82/2020, asigurarea finanțării asistenței sociale, acordarea voucherelor de vacanță tuturor salariaților, deblocarea angajărilor în asistența socială și clarificări/ metodologie de aplicare a Legii 56/2020.

În ceea ce privește acordarea stimulentului de 2500 de lei, în răspunsul ministrului Muncii se precizează că:”Guvernul nu susține acordarea stimulentului tuturor salariaților din asistența socială, așa cum prevede legea, motiv pentru care a inițiat un proiect de lege care prevede ca numai salariații care au fost izolați la locul de muncă în perioada stării de urgență să beneficieze de un singur stimulent, în valoare de 2500 de lei. Proiectul este pe traseul legislative”, informează Federația Sanitas.

Pentru asigurarea finanțării asistenței sociale, ministrul Muncii a afirmat că Guvernul a asigurat aproximativ 70% din finanțarea necesară, restul de 30% revenind în sarcina autorităților locale. În acelasi timp, Guvernul susține că, în acest moment, nu dispune de resurse suplimentare pentru acest domeniu, după cum a mai informat Sanitas.

Referitor la acordarea voucherelor de vacanță tuturor salariaților, ministrul Muncii agreează propunerea Sanitas ca aceste vouchere să fie acordate pe viitor tuturor salariaților, fiind considerat un drept de natură salarială. Iar o situație a acordării voucherelor pentru anul 2020 urmează să fie transmisă.

În același timp, Violeta Alexandru a agreat o prioritizare a deblocării posturilor în asistența socială și va emite clarificări cu privire la aplicarea legii în ceea ce privește drepturile urmașilor prevăzuți în documentul legislativ.

Federația Sanitas mai informează că în cadrul discuțiilor de astăzi s-a convenit și organizarea unei întâlniri între reprezentanții Comisiei de asistență socială a Federației SANITAS și o echipă de specialiști ai Ministerului Muncii, în domeniul asistenței sociale, condusă de Doamna Mădălina Turza, secretar de stat, în săptămâna 21-25 septembrie 2020.

14-18 septembrie 2020, “Săptămâna Siguranței Pacientului în România”

Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) a declarat săptămâna 14-18 septembrie 2020 ca fiind “Săptămâna Siguranței Pacientului în România”.

”Inițiativa ANMCS vine în continuarea campaniei de anul trecut dedicate siguranței pacientului, după ce în cadrul celei de-a 72-a Adunări Generale a OMS, s-a stabilit ca, începând din 2019, ziua de 17 septembrie să fie declarată  Ziua Mondială a Siguranței Pacientului. ANMCS propune ca în toată această săptămână, atât personalul medical, pacienții, aparținătorii, cât și orice persoană care apreciază munca depusă de personalul medical, mai ales în această perioadă, să poarte un obiect vestimentar sau accesoriu de culoare portocalie (cravată, panglică, eșarfă, broșă, banderolă) prin care să marcheze Ziua Mondială a Siguranței Pacientului. Portocaliu este culoarea desemnată de OMS ca simbol al acestui eveniment”, se arată într-un comunicat de presă al ANMCS.

ANMCS a mai propus ca în data de 17 septembrie, când este marcată Ziua Mondială a Siguranței Pacientului la nivel mondial, începând cu ora 12.00, timp de un minut, oricine dorește să se alăture campaniei să se oprească și să aplaude în semn de apreciere și mulțumire pentru personalul medical.

În semn de solidaritate cu eforturile depuse de personalul medical, clădirea Guvernului și a Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” vor fi iluminate în portocaliu.

Tema aleasă de Organizația Mondială a Sănătății pentru Ziua Mondială a Siguranței Pacientului din 2020, avand în vedere contextul epidemiologic, este ”Siguranța lucrătorilor din sănătate: o prioritate pentru siguranța pacientului.”