Institutul Inimii din Cluj a atras peste 16,5 milioane de lei, printr-un proiect derulat cu fonduri europene

Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” din Cluj a atras peste 16,5 milioane de lei printr-un proiect finanțat integral din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 – Axa prioritară 9 „Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19”, potrivit unui comunicat de presă.

În următoarele luni, Institutul Inimii va achiziționa echipamente performante, dintre cele mai importante fiind un angiograf și un aparat RX portabil.

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea infrastructurii sanitare, prin investiții în dotări, care contribuie la dezvoltarea operaționalității la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate publică și îmbunătățind accesul la serviciile medicale de calitate, se arată în același comunicat.

“Prin proiect se urmărește adaptarea tehnică și funcțională a infrastructurii Institutului Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” Cluj la situații epidemiologice de risc crescut, așa cum s-a dovedit a fi criza sanitară provocată de virusul SARS-COV-2, susținând substanțial ameliorarea siguranței pacienților și a personalului medical”, se arată în același comunicat.

Proiectul a demarat în luna august și se va finaliza în 30 aprilie 2021.

„Trecem, cu toții, printr-un context unic, pe care, până în prezent, l-am gestionat optim cu resursele existente, dar știm că putem face mai mult pentru pacienții noștri și, în același timp, pentru protejarea personalului medical care activează în Institut. Anual, mii de cazuri venite din întreaga regiune ajung în grija noastră, iar așteptările lor și ale comunității sunt de a fi soluționate optim, prin accesul la cele mai bune soluții medicale pentru fiecare dintre ele. Noile achiziții ne vor ajuta să ne păstrăm renumele de unitate medicală de top pe care Instititul Inimii și l-a dobândit cu foarte mult efort din partea întregii echipe”, a declarat Florin Crișan, managerul instituției.

 

25 septembrie, Ziua Mondială a Farmacistului

Ziua Mondială a Farmacistului, marcată pe 25 septembrie, are ca temă în acest an “Transformarea sănătății globale” după cum a anunțat Federația Farmaceutică Internațională (FIP).

Dumitru Lupuliasa, președintele Colegiului Farmaciștilor din România, a spus că în condițiile în care ne confruntăm cu toții cu provocările pandemiei COVID-19, această temă se încadrează în preocupările majore ale momentului, la nivel global.

“Colegiul Farmaciștilor din România salută celebrarea Zilei Mondiale a Farmacistului, prilej cu care este oportun să evidențieze faptul că și farmaciștii din țara noastră contribuie la crearea unei lumi în care toți pacienții să beneficieze de acces la medicamente și tehnologii de sănătate de calitate, sigure și eficiente. Profesia de farmacist este una dintre profesiile cheie din domeniul sănătății, iar tema din acest an este o oportunitate de a comunica modul în care farmaciștii transformă sănătatea prin activitatea pe care o desfașoară în multiple sectoare de profil, cum sunt: farmacia comunitară, farmacia de spital, laboratoarele de cercetare sau de analize medicale, industria farmaceutică și cosmetică, farmacia clinică, si nu în ultimul rând, autoritățile sistemului de sănătate publică”, a transmis Dumitru Lupuliasa, în mesajul adresat cu ocazia Zilei Mondiale a Farmacistului.

În România erau 90 de farmacişti practicanţi la 100.000 de locuitori, în anul 2018, un număr similar cu cel din Marea Britanie şi superior celui înregistrat în ţări precum Polonia (77), Austria (72) şi Germania (66), potrivit Eurostat.

Potrivit acelorași date, cel mai mare număr de farmacişti înregistraţi la nivelul Uniunii Europene era în Malta (129 la 100.000 de locuitori), Belgia (125) Spania şi Italia (ambele cu 119 la 100.000 de locuitori). Urmează în ordine Franţa, Lituania, Cipru, Portugalia şi România.

În 2018, majoritatea statelor membre au raportat 50-110 de farmacişti la 100.000 de locuitori, deşi Olanda (21) este mult sub acest interval, potrivit Eurostat.

Monitorul Oficial a publicat Ordinul pentru preluarea patologiei infecțioase pediatrice de către spitale

Ministerul Sănătății a emis un Ordin care stabilește cum se realizează preluarea patologiei infecțioase pediatrice de către unitățile sanitare cu structuri de pediatrie, pe durata stării de alertă, pentru municipiul București și zonele limitrofe.

Ordinul nr. 1628/2020 pentru asigurarea în condiții optime a asistenței medicale pediatrice spitalicești pe perioada stării de alertă, în contextul epidemiei de SARS-CoV-2/COVID-19, a fost publicat vineri în Monitorul Oficial.

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”

Astfel, potrivit Ordinului, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” București asigură asistență medicală pentru:

a) patologia chirurgicală și ortopedică cu sau fără SARS-CoV-2/COVID-19;
b) urgențe pediatrice cu sau fără SARS-CoV-2/COVID-19;
c) bolile diareice acute;
d) patologia hepatică;
e) patologie nou-născuți;

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M.S. Curie” București:

a) patologia chirurgicală și ortopedică cu sau fără SARS-CoV-2/COVID-19;
b) patologie cardiacă;
c) patologie O.R.L.;
d) nefrologie;
e) diabet;
f) oncologie;

Spitalul Clinic de Copii „Victor Gomoiu” București:
a) boli eruptive;
b) boli diareice acute;
c) patologie O.R.L.;
d) boli infecțioase neurologice acute;

Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” București asigură:
a) urgențe pediatrice cu sau fără SARS-CoV-2/COVID-19;
b) boli respiratorii;
c) patologie O.R.L.;
d) boli digestive (hepatite, boli diareice acute);
e) patologie nou-născuți.

Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”

Potrivit aceluiași ordin, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, pe durata stării de alertă, pentru municipiul București și zonele limitrofe, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” București va asigura asistența medicală spitalicească pediatrică pentru:

a) patologia SARS-CoV-2/COVID-19 și patologia infecțioasă asociată SARS-CoV-2/COVID-19;
b) copiii cu infecție HIV/SIDA, prin Programul național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA;
c) nou-născutul expus perinatal la infecția cu HIV;
d) profilaxia și tratamentul rabiei;
e) profilaxia și tratamentul tetanosului.

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Boli Tropicale „Dr. Victor Babeș”

De asemenea, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, pe durata stării de alertă, pentru municipiul București și zonele limitrofe, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Boli Tropicale „Dr. Victor Babeș” București va asigura asistența medicală spitalicească pediatrică pentru patologia SARS-CoV-2/COVID-19 și patologia infecțioasă asociată SARS-CoV-2/COVID-19.

De asemenea, Spitalul Clinic de Copii „Victor Gomoiu” București organizează linii de gardă în specialitățile neurologie, radiologie-imagistică medicală, medicină de laborator, se arată în același ordin.

VIDEO Dr. Raed Arafat, despre 30 de ani de activitate a SMURD în România

[front_live]248451222800477857352390-2020-09-25_10:40[end_live]
[front_live]248451222800477857352390-2020-09-25_10:59[end_live]
Interviu cu dr. Raed Arafat, Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Interne și Șeful DSU, despre aniversarea a 30 de ani de activitate a SMURD în România.

Câți farmaciști sunt în România la 100.000 de locuitori și câți sunt în alte state din UE

În România erau 90 de farmacişti practicanţi la 100.000 de locuitori, în anul 2018, un număr similar cu cel din Marea Britanie şi superior celui înregistrat în ţări precum Polonia (77), Austria (72) şi Germania (66), potrivit Eurostat.

Potrivit acelorași date, cel mai mare număr de farmacişti înregistraţi la nivelul Uniunii Europene era în Malta (129 la 100.000 de locuitori), Belgia (125) Spania şi Italia (ambele cu 119 la 100.000 de locuitori). Urmează în ordine Franţa, Lituania, Cipru, Portugalia şi România.

În 2018, majoritatea statelor membre au raportat 50-110 de farmacişti la 100.000 de locuitori, deşi Olanda (21) este mult sub acest interval, potrivit Eurostat.

România stă bine şi la capitolul medici stomatologi autorizaţi să practice, cu 83,5 dentişti la 100.000 de locuitori, aproape de ţări precum Germania (85,8) şi peste ţări precum Suedia (81,3), Danemarca (71,8), Austria (56,9) sau Olanda (55). Pe primul loc în UE este Grecia, cu 124 de dentişti la 100.000 de locuitori, urmată de Cipru (112), Finlanda (108), Portugalia (106) şi Bulgaria (104). În contrast, sunt mai puţin de 50 de dentişti practicanţi la 100.000 de locuitori în Malta şi doar 35 în Polonia.

În cazul dentiştilor, datele Eurostat subliniază că în 2018 România era pe primul loc în UE după numărul absolvenţilor facultăţilor de stomatologie, 10,7 absolvenţi la 100.000 de locuitori, în condiţiile în care în majoritatea statelor membre pentru care sunt disponibile date avea între 1,6 şi 4 absolvenţi la 100.000 de locuitori. Eurostat precizează că în Cipru şi Luxemburg nu au fost absolvenţi ai facultăţilor de stomatologie în 2018.

România stă bine şi la capitolul absolvenţilor facultăţilor de farmacie, cu 8,5 absolvenţi la 100.000 de locuitori, singura ţară care o devansează fiind Portugalia, cu 9,1 absolvenţi la 100.000 de locuitori. În contrast, în Olanda au fost doar 2,3 absolvenţi ai facultăţilor de farmacie la 100.000 de locuitori în 2018 şi niciun absolvent în Luxemburg.

 

Avocatul Poporului recomandă MS atragerea medicilor pentru specializarea endocrinologie şi diabet pediatric

Avocatul Poporului recomandă ministrului Sănătății să atragă medicii specialiști și primari pentru specializarea endocrinologie şi diabet pediatric, dar și revizuirea Ordinului nr. 418/2005, pentru aprobarea Catalogului naţional de programe de studii complementare în vederea obţinerii de atestate de către medici, medici dentişti şi farmacişti, precum şi a Normelor metodologice de organizare şi desfăşurare a acestora, care cuprinde specializarea de endocrinologie şi diabet pediatric, specializări clinice şi paraclinice aflate în revizuire.

”Cu toate că specialiștii de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice pot acorda asistență medicală de specialitate pacienților din toate grupele de vârstă, copilul trebuie să facă 2 drumuri la 2 specialiști diferiți, iar din datele comunicate de către autoritățile sesizate rezultă că specialitatea de diabetolog este o specializare care lipsește, iar celălalt aspect, care se datorează numărului mic de medici rezidenți care optează pentru această specializare, constituie încă un impediment în tratarea minorilor cu diabet zaharat de către un singur specialist diabetolog pediatru. Pentru tratamentul copiilor cu diabet zaharat ar fi benefice serviciile unor medici specializați atât în diabetologie, cât și în pediatrie, însă Ordinul nr. 905/2019 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1509/2008 privind aprobarea Nomenclatorului de specialități medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, nu prevede o asemenea dublă specializare. În România există Registrul Național de Diabet al Copilului, realizat anual de către Organizaţia Naţională Română pentru Ocrotirea Copilului şi Adolescentului cu Diabet Zaharat, cu concursul multor medici. În anul 2019, au contribuit la Registru 68 de medici, din care: 14 pediatri cu supraspecializare în diabet; 4 pediatri cu supraspecializare în endocrinologie pediatrică; 8 pediatri fără vreo specializare și 42 specialiști diabetologi. La sfârșitul anului 2019, numărul total al copiilor diagnosticați cu diabet în întreaga țară a fost de 3.359, dintre care 436 diagnosticați în anul 2019; de asemenea, 29 de județe nu au niciun pediatru diabetolog”, se arată în comunicatul de presă emis de Avocatul Poporului.

În acest context, Avocatul Poporului recomandă crearea unui cadru legal pentru atragerea medicilor specialiști și primari în programe de studii complementare, în vederea obținerii de atestate în specializarea endocrinologie şi diabet pediatric.

Recomandarea vine în urma autosesizării din oficiu a Avocatului Poporului cu privire la situația cazurilor noi de copii cu diabet care ajung la medicii pediatri de la Spitalul Județean „Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe și ca urmare a demersurilor efectuate la unitatea sanitară, Direcția de Sănătate Publică Covasna, Ministerul Sănătății.

Coronavirus: Măsuri din sănătate care vizează sistemul de asigurări sociale, prelungite

Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență care prevede prelungirea până la sfârșitul anului a unor măsuri care vizează sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu un impact pozitiv în limitarea răspândirii noului coronavirus și care aveau aplicabilitate până la data de 30 septembrie.

“Guvernul României a aprobat Ordonanța de Urgență pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative”, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătății.

Astfel, s-a aprobat prelungirea până la data de 31 decembrie 2020 a următoarelor măsuri:

– acordarea tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României şi suportarea din bugetul FNUASS a serviciilor medicale și medicamentelor pentru tratarea cazurilor COVID-19 şi complicaţiile acestora;

– contractarea de către casele de asigurări de sănătate a întregii sume alocate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu destinaţie servicii medicale spitaliceşti;

– menținerea modalității de decontare lunară pentru unităţile sanitare cu paturi care furnizează servicii medicale spitaliceşti, în regim de spitalizare continuă, fără a mai fi necesară o regularizare a trimestrelor II, III și IV;
– decontarea serviciilor medicale acordate în unităţile sanitare din asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic la nivelul activităţii efectiv realizate, dar nu mai mult de 8 consultaţii/oră/medic;
– consultațiile medicale acordate în asistența medicală primară și ambulatoriul de specialitate, inclusiv pentru unele servicii conexe necesare actului medical, pot fi acordate și la distanță, utilizând orice mijloace de comunicare;
– posibilitatea ca medicii de familie să prescrie pentru pacienții cronici medicamente restricționate din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

– decontarea la nivelul realizat a serviciilor acordate de unităţile specializate, care furnizează consultaţii de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar neasistat, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, în condiţiile în care acestea depăşesc nivelul contractat;

– posibilitatea suplimentării sumelor contractate cu casele de asigurări de sănătate cu furnizorii de servicii medicale paraclinice, pentru investigaţiile paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, necesare monitorizării pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 după externarea din spital;

– decontarea la nivelul realizat a serviciilor de îngrijiri medicale la domiciliu și serviciile de îngrijiri paliative la domiciliu, în condiţiile în care acestea depăşesc nivelul contractat;

– decontarea serviciilor medicale acordate de sanatoriile/secţiile sanatoriale din spitale, care desfăşoară activitate, la nivelul indicatorilor realizaţi în limita valorii de contract, dacă se acoperă cheltuielile efectiv realizate sau, după caz, la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea indicatorilor realizaţi este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate, fără a mai fi necesară o regularizare a trimestrelor II, III și IV;

– menținerea valabilității biletelor de trimitere pentru specialităţi clinice, inclusiv cele pentru specialitatea medicină fizică şi de reabilitare, biletelor de trimitere pentru specialităţi paraclinice, recomandărilor medicale pentru dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive, precum și a deciziilor de aprobare pentru procurarea dispozitivelor medicale, tehnologiilor și dispozitivelor asistive, al căror termen de valabilitate expiră până la data de 31 decembrie 2020;

În ceea ce privește acordarea certificatelor și indemnizațiilor de concedii medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, prin actul normativ s- a aprobat menținerea alocării în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate a sumelor suplimentare pentru decontarea cu prioritate a concediilor medicale acordate persoanelor pentru care s-a instituit măsura de carantină sau izolare, potrivit dispozițiilor Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic.

Totodată, se impune și menținerea aplicabilității măsurilor instituite de către puterea legislativă prin Legea nr. 179/2020, respectiv:

– obligația caselor de asigurări de sănătate de a deconta serviciile medicale acordate de unităţile sanitare care derulează programe naţionale de sănătate curative la nivelul realizat, prin acte adiţionale de suplimentare a sumelor contractate, după încheierea lunii în care serviciile au fost acordate, inclusiv dacă a fost depăşit nivelul contractat;

– posibilitatea suplimentării sumelor contractate cu casele de asigurări de sănătate pentru investigaţiile paraclinice şi de imagistică medicală efectuate în regim ambulatoriu, necesare monitorizării pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 după externarea din spital şi pentru care furnizorii de servicii medicale paraclinice au evidenţe distincte, precum şi a pacienţilor diagnosticaţi cu boli oncologice, diabet, afecţiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice, după încheierea lunii în care au fost acordate investigaţiile paraclinice, prin acte adiţionale;

– alocarea de sume suplimentare în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru decontarea programelor de sănătate curative, precum și a investigaţiilor paraclinice, inclusiv de imagistică medicală menționate mai sus, la nivelul realizat.

– decontarea serviciilor de dializă precum şi regularizarea trimestrială a acestora, din sumele suplimentare alocate în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate cu această destinaţie, se vor efectua ţinând cont de prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificarile si completarile ulterioare.

Spitalul Clinic Județean Mureș a făcut investiții de peste 48,4 milioane lei, printr-un program operațional

Conducerea Spitalului Clinic Județean Mureș a obținut o finanțare de 48.420.786,36 lei pentru achiziționarea a două aparate computer tomograf, un sistem de arhivare PACS care vor moderniza laboratorul de radiologie și imagistică medicală, un sistem de extracție automată ADN și ARN, echipamente de radiologie digitale, aparate mobile de radiologie, ecografe ultraperformante doppler color, ambulanțe pentru transportarea pacienților, defibrilatoare, electrocardiografe și alte echipamente medicale și de protecție pentru personalul medical.

Finanțarea a fost asigurată prin “Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020”, proiectul “Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare Covid-19 în Spitalul Clinic Județean Mureș” fiind depus în luna iulie, se arată într-un comunicat al Spitalului Clinic Județean Mureș.

Perioada de implementare a proiectului este opt luni, cu începerea de la data semnării contractului de finanțare.

De asemenea, proiectul își propune îmbunătățirea actului medical în județul Mureș, pentru protejarea maximă a sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19 și creșterea capacității de gestionare a situației actuale.

 

Infarctul miocardic se va trata și la Arad din această toamnă

Pacienții cu infarct miocardic nu vor mai fi deplasați la Timișoara, ei având posibilitatea de a fi tratați și la Arad, informează Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad.

Începând din această toamnă la Arad se vor putea realiza intervenții de urgență pentru salvarea vieții pacienților care suferă de infarct miocardic, în cadrul Secției de Cardiologie, respectiv a Laboratorului de Cardiologie intervențională realizându-se linii speciale de gardă.

”Această evoluție este posibilă datorită programului de intervenție în cardiologie, susținut de Consiliul Județean Arad. Printr-un proiect transfrontalier, Consiliul județean Arad a câștigat 1 milion de euro pentru modernizarea secției Cardiologie. Investițiile masive în această secție au început odată cu preluarea Laboratorului de Cardiologie Intervențională, acolo unde dr. Cristian Dina a realizat până astăzi peste 850 de intervenții cardiologice pe arterele coronariene, respectiv angioplastii sau montare de stent. Intervențiile sunt gratuite pentru pacienți, în condițiile în care înainte de a fi preluat Laboratorul aceștia plăteau între 8000 și 15.000 de lei”, după cum a anunțat președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.

Reamintim că în ședința din luna august a Consiliului Județean Arad au fost alocați bani pentru cumpărarea unor angiografe performante periferice, care vor fi folosite pentru a scădea incidența amputărilor de membre cauzate de bolile cardiovasculare.

Secția de Cardiologie a fost dotată de asemenea cu un ecograf special, foarte rar în Romania, comparabil cu cele folosite în Germania, care diagnostichează într-o fază foarte incipientă bolile cardiace, potrivit informării.

VIDEO COVID-19: 1,2 miliarde din fonduri UE pentru cheltuieli din domeniul sănătății

[front_live]248451222800477857352390-2020-09-24_20:55[end_live]

1,2 miliarde din fonduri UE pentru cheltuieli în domeniul sănătății făcute în contextul COVID-19. Suplimentarea plafonului de decontare a fost anunțat în ședința de Guvern de astăzi.

”Propunem suplimentarea plafonului de decontare pentru aceste tipuri de echipamente la un miliard două sute”, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Carmen Moraru, în ședința de Guvern din această seară.

În ceea ce privește finanțarea, oficialul a explicat: ”O parte din REACT-EU și o parte, foarte probabil, din ceea ce vom încerca să economisim din POIM. Precizez că în acest moment avem proiecte depuse de un miliard de euro și încă 150 de schițe pe care le vedem în sistem și tot din axa 9 de unde decontăm echipamentele medicale vom deconta și echipamentele pentru școli și echipamentele de protecție și dispozitivele, și de asemenea și containerele medicale, sanitare”.