Dr. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență și omul care a pus bazele Serviciului Mobil de Urgențe, Reanimare și Descarcerare (SMURD) în România a declarat că în 30 de ani de activitate SMURD a efectuat milioane de intervenții, zeci de mii de ore de zbor și a salvat viețile a zeci de mii de pacienți. Acest fapt face ca SMURD să fie un element indispensabil al sistemului de urgență din țara noastră.

”Din punctul nostru de vedere, SMURD este o parte indispensabilă din sistemul de urgență. Să ne gândim. Suntem deja la 1.200-1.300 de intervenții pe zi, deci peste 1.000 de pacienți pe zi. Pe lângă o medie de 20-25 de intervenții aeriene pe zi de salvare. Vorbim de transport neonatal specializat unde avem cazuri zilnic, fie cu elicopterele fie cu mașinile de terapie intensivă neonatală. Dacă am face un experiment, să zicem că SMURD nu mai există pentru 24 de ore, fără discuție acest lucru ar însemna că unii oameni nu vor avea asistență de urgență potrivită,  unii vor avea viața pusă în pericol și unii poate nu vor mai fi în viață”, a declarat dr. Raed Arafat interviu LIVE acordat pentru Sănătatea.TV și RoHealthReview cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la înființarea SMURD.

Potrivit inițiatorului SMURD în România, până în prezent se poate vorbi de milioane de intervenții, zeci de mii de vieți salvate și chiar zeci de mii de ore de zbor. Totul în favoarea populației.

Impactul pandemiei asupra activității SMURD

Serviciul SMURD a fost implicat încă de la început, alături de celelalte servicii sanitare, în gestionarea situației create de noul coronavirus, având un rol esențial.

”Mașinile SMURD și mașinile de multiple victime au fost printre primele echipe care s-au folosit în transportul persoanelor pozitive sau suspecte de SARS-CoV-2. Folosind izoletele în primă fază, folosim personalul paramedical care a intervenit. Ne-am implicat din primul minut alături de serviciul de Ambulanță și celelalte servicii medicale. Dar, rolul SMURD, mai ales în astfel de situații, mai ales când ai  o situație incertă, o situație de calamitate să zicem sau o potențială calamitate care să se dezvolte într-un dezastru, este unul major, împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

SMURD a fost înființat în anii 90, ca o operațiune voluntară

SMURD a fost înființat în anul 1990 de dr. Raed Arafat și a început ca o operațiune voluntară sub Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă de la Spitalul Județean Mureș. Un an mai târziu, în 1991, SMURD-ului i s-au alăturat și Pompierii din Mureș și astfel s-a conturat modelul pe care îl știm și astăzi, de colaborare intensă între unitatea de primiri urgențe și pompieri, model care duce asistența de urgență cât mai aproape de pacient, la un nivel cât mai înalt posibil, după cum a subliniat Arafat.

”În septembrie 1990 a fost prima echipă care a fost nucleul acestui serviciu. Poate atunci nimeni nu știa și nici nu își imagina unde se va ajunge. Dar, pe parcurs, am evoluat și am ajuns la un sistem național, un sistem care a fost dezvoltat cel puțin în două etape, o etapă de jos în sus, în Mureș, după care în 1993 Bihor, Sibiu, în 1994 Clujul care inițial a refuzat modelul acesta, apoi l-a adoptat, după care Timișoara și Craiova, Iași, Hunedoara. Apoi, etapa a doua, din 2007 când s-a luat decizia să se facă pe plan național și am stabilit și s-a mers de sus în jos în dezvoltarea acestui serviciu. În 2012 am ajuns să îl operaționalizăm în ultimul județ din România, care nu avea încă acest serviciu. E o evoluție care a inclus foarte multe aspecte, pe lângă dezvoltarea SMURD-ului. SMURD-ul a început în 1990, dar în 1993 a fost înființată prima cameră de resuscitare, iar în 1994 a apărut prima unitate de primiri urgențe după un model mai mult americano-britanic. (…) Toate au venit în paralel cu dezvoltarea conceptului SMURD în prespital și au venit să completeze acest concept. Nu mai vorbim și de partea aviatică, care a început prin 1997 folosind elicoptere închiriate, diferite modalități mai mult sau mai puțin improvizate până am ajuns în 2004 să lucrăm cu aviația Ministerului de Interne. Acum vorbim deja de mii de ore de zbor, de mii de intervenții în beneficiul populației și care sunt realizate de la mai multe puncte aeriene de salvare. Inițial era Mureșul, după care a început București, iar acum avem Arad, Iași, Craiova, Galați, Jibou, Constanța, deci sunt mai multe puncte de unde putem ajunge la pacienți și unde putem să acordăm o asistență de urgență de un nivel înalt populației”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

Trecerea denumirii SMURD în lege, una dintre provocările cele mai mari din istoria SMURD

De-a lungul timpului, Serviciul Mobil de Urgențe, Reanimare și Descarcerare s-a confruntat cu multe provocări, însăși înființarea SMURD fiind o provocare la acea vreme. Una dintre acestea, potrivit dr. Raed Arafat, a fost trecerea denumirii SMURD în lege.

”Oficial, în lege, menționarea SMURD sau a activității acesteia s-a făcut prima dată într-un mod voalat, în 1993, în Legea corpului pompierilor militari unde s-a scris o frază potrivit căreia pompierii militari participă la asistența medicală de urgență. Dar nu puteam să scriem denumirea SMURD, presiunea împotriva serviciului era foarte mare. Însă, prin înțelepciunea domnului general Crăciun, am introdus o frază care să ne permită activitatea și să continuăm ce facem și într-adevăr asta s-a făcut în 1993. Iar în 2006 am avut prima dată menționat modelul SMURD, ca model, ca sistem, ca serviciu în Legea sănătății, Legea 95. Modul în care am evoluat a fost că legea s-a croit în funcție de ceea ce s-a făcut și nu legea a creat ce se făcea. Adică legea a fost croită ca să se adapteze sau să adaptăm sistemul la ce aveam ca model în țară, care era deja probat, dovedit, funcțional, ca să ne permită să îl ducem mai departe în restul țării și să îl oficializăm”, a mai spus Raed Arafat.

Potrivit șefului DSU, ”SMURD a fost poate și un vehicul care a tras după el anumite componente din sistemul sanitar și le-a încurajat să se schimbe către un concept mai modern în acordarea asitenței medicale de urgență, inclusiv în interiorul spitalului.”