Directorul OMS este suspect de COVID-19

Carmen Munteanu
-
0
Directorul OMS este suspect de COVID-19

Directorul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, este suspect de COVID-19. Oficialul se află în izolare după ce a intrat în contact cu o persoană care a fost testată pozitiv pentru COVID -19.

Potrivit presei internaționale, directorul OMS nu prezintă niciun simptom.

”Am fost identificat ca un contact al unei persoane care a fost testată pozitiv pentru COVID -19. Sunt bine şi fără simptome, dar voi intra în carantină în următoarele câteva zile, în conformitate cu protocoalele OMS, şi voi lucra de acasă”, a scris Tedros Adhanom Ghebreyesus pe Twitter.

Donatorul de plasmă poate demonstra că s-a vindecat dacă se încadrează în una din următoarele situații

Andreea
-
0
Donatorul de plasmă poate demonstra că s-a vindecat dacă se încadrează în una din următoarele situații

Pentru a putea dona plasmă, o persoană vindecată de COVID-19 trebuie să demonstreze că a trecut prin infecția cu noul coronavirus și să îndeplinească condițiile donării de sânge, precizează reprezentanții Centrului Regional de Transfuzie Sanguină Cluj-Napoca, printr-un comunicat de presă.

Astfel, donatorul poate demonstra că s-a vindecat de COVID-19 dacă se încadrează în una din următoarele cinci situații:

1. Pacientul nu a fost internat în spital; se prezintă pentru a dona cu un test PCR pozitiv și cu un document obținut de la DSP ce atestă încheierea perioadei de izolare obligatorii la domiciliu. Trebuie să treacă minim 14 zile de la încheierea perioadei de izolare pentru ca pacientul să poată dona plasmă.

2. Pacientul a fost depistat pozitiv pentru COVID-19 la un test PCR dar nu a fost internat în spital și nu a fost încadrat în baza de date a DSP.
Acesta va putea să doneze plasmă dacă au trecut cel puțin 28 zile de la primirea rezultatului pozitiv PCR.

3. Pacientul a obținut un rezultat pozitiv la testarea serologică de anticorpi IgG anti SARS-CoV-2 efectuată la cerere, nu a fost internat în spital și nu a prezentat simptome specifice COVID-19.
Poate dona plasmă convalescentă dacă au trecut minim 14 zile de la data sosirii rezultatului serologic pozitiv.

4. Pacientul a fost internat în spital; se prezintă pentru a dona plasmă cu o scrisoare medicală sau cu un bilet de externare din spital care include un test PCR pozitiv pentru virusul SARS-CoV-2, precum și cu un test PCR negativ efectuat ulterior care să indice vindecarea.
În acest caz, ca pacientul să poată dona trebuie să treacă minim 14 zile de la obținerea rezultatului negativ.

5. Pacientul a fost internat în spital; se prezintă pentru a dona plasmă cu o scrisoare medicală sau cu un bilet de externare din spital care include un test PCR pozitiv pentru virusul SARS-CoV-2, precum și intervalul de timp stabilit de medicul curant în care pacientul trebuie să stea în izolare după externare. Și în acest caz, ca pacientul să poată dona trebuie să treacă minim 14 zile de la obținerea rezultatului negativ.

Criteriile de donare de sânge sunt:
• vârsta: 18-60 ani;
• greutate: femei – între 55 și 100 kg; bărbați – între 60 și 110 kg;
• pulsul: 60-100 bătăi pe minut;
• să nu suferiți de boli cronice (diabet, cancer, ciroză hepatică, boli autoimune, alte boli infecțioase, etc.);
• să nu aveți alergii severe (cele sezoniere, minore nu sunt criteriu de excludere)
• să nu fi suferit intervenții chirurgicale majore în ultimele 6 luni, operații minore în ultimele 3 luni, sau intervenții stomatologice mici în ultimele 7 zile;
• să nu fiți sub vreun tratament medicamentos (însă administrarea de anticoncepționale și suplimente alimentare precum vitaminele și mineralele, de exemplu vitamina C și Zinc, nu reprezintă un criteriu de excludere);
• să nu vă fi făcut un tatuaj sau piercing în ultimele 6 luni;
• să nu fiți în perioada menstruală (sau cu câteva zile înainte sau după);
• să nu fi consumat alcool cu 48h înaintea donării.
La sosirea la Centrul de Transfuzie, donatorii sunt rugați să aibă asupra lor documentele menționate, buletinul și o mască de protecție.

Precizările vin în contextul în care la Cluj-Napoca se organizează în perioada 2-6 noiembrie 2020 campania de donare de plasmă convalescentă COVID-19 “Donează PLASMĂ, fii erou” în parteneriat cu Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Cluj-Napoca.

“Pacienții care au trecut prin infecția cu noul coronavirus îi pot ajuta pe cei aflați în stare gravă venind la Centrul de Transfuzie și donând sânge. Plasma separată din sângele donat va fi prelucrată și utilizată ca metodă terapeutică în formele severe de COVID-19, fiind bogată în anticorpi, mici compuși care opresc acțiunea virusului. În absența unui tratament țintit împotriva SARS-CoV-2, plasma convalescentă este cea mai bună soluție terapeutică în lupta împotriva COVID-19. Administrarea de plasmă este folosită în întreaga lume ca tratament împotriva formelor severe de COVID-19, iar numeroase studii susțin eficacitatea ei”, se arată în comunicatul de presă.

 

Model de AI care detectează infecțiile asimptomatice COVID-19 prin tuse înregistrată cu telefonul mobil

Carmen Munteanu
-
0
Model de AI care detectează infecțiile asimptomatice COVID-19 prin tuse înregistrată cu telefonul mobil

Un model de inteligență artificială ar putea deveni un instrument convenabil de screening pentru persoanele care nu suspectează că ar putea fi infectate cu virusul SARS-CoV-2, acest model având capacitatea de a detecta infecțiile asimptomatice prin tuse forțată înregistrată cu telefonul, potrivit MIT News.

Altfel spus, cercetătorii MIT au descoperit că persoanele cu COVID-19, asimptomatice, pot diferi de persoanele sănătoase prin modul în care tusesc. Însă, aceste diferențe nu sunt descifrabile pentru urechea umană, însă pot fi înregistrate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Cercetătorii au instruit modelul de inteligență artificială pe zeci de mii de mostre de tuse, precum și pe cuvinte rostite. În momentul în care au fost introduse noi înregistrări de tuse, modelul a identificat cu exactitate 98,5% din variantele de tuse de la persoanele cărora li s-a confirmat că au COVID-19 și 100% din variantele de tuse de la persoanele asimptomatice, care au raportat că nu au simptome, dar au fost testate pozitiv pentru virus.

Echipa de cercetători lucrează la încorporarea modelului într-o aplicație ușor de utilizat, ulterior avându-se în vedere obținerea unei aprobări din partea FDA și adoptarea pe scară largă a modelului. Dacă se vor obține toate aprobările, modelul de inteligență artificială ar putea deveni un instrument gratuit, convenabil și neinvaziv de screening în vederea identificării acelor persoane infectate cu SARS-CoV-2 asimptomatice.

Practic, orice utilizator ar putea să se conecteze zilnic la aplicație, să tușească în telefonul său și să obțină instantaneu informații legate de posibilitatea unei infectări. Ulterior, rezultatul trebuie confirmat prin efectuarea unui test COVID-19, potrivit MIT News.

The Lancet: Virusurile respiratorii se transmit prin trei moduri

Andreea
-
0
The Lancet: Virusurile respiratorii se transmit prin trei moduri

Virusurile respiratorii se transmit în trei moduri, respectiv prin transmitere de contact- când intri în contact direct cu o persoană infectată sau atingi o suprafață contaminată-, prin picături respiratorii mari sau mici emise de către o persoană infectată și pe cale aeriană, prin aerosoli suspendați în aer, pe distanțe mai mari de 2 metri în spații închise neventilate, potrivit revistei The Lancet.

Prestigioasa publicație mai scrie că în etapele inițiale ale pandemiei a existat îngrijorare cu privire la transmiterea prin intermediul suprafețelor. Cu toate acestea, ultimele cercetări sugerează că este puțin probabil ca acestea să fie o cale majoră de transmitere, pentru că deși SARS-CoV-2 poate persista zile în șir pe suprafețe, încercările de a cultiva virusul de pe aceste suprafețe nu au avut succes.

Astfel, transmiterea de contact are loc în cazul în care cineva intră în contact direct cu o persoană infectată sau atinge o suprafață care a fost contaminată.

În al doilea rând, transmiterea virusurilor respiratorii poate avea loc prin picăturile respiratorii mari, cât și a celor mici care conțin virusul, care ar putea apărea atunci când se te afli lângă o persoană infectată.

Un al treilea mod de transmitere este pe cale aeriană a picăturilor mai mici și a particulelor care sunt suspendate în aer pe distanțe și timp mai mari.

Liniile directoare de control al infecțiilor au arătat că majoritatea transmiterii virusurilor respiratorii au loc din picături mari infectate produse de tuse, strănut și respirație în imediata apropiere a altei persoane.

Aceast lucru a condus la distanțarea socială, ca fiind piatra de temelie a sfaturilor de sănătate publică, dar există confuzie cu privire la distanța de siguranță necesară între oameni pentru a reduce transmisia, existând păreri de 1 sau 2 metri.

Pentru ca distanțarea socială să fie eficientă, particulele respiratorii infectante ar trebui să cadă la sol sau să fie în concentrații suficient de scăzute la 2 metri de sursă pentru a nu cauza transmisia.

Cercetătorii au măsurat, de asemenea, dimensiunile particulelor infecțioase de aerosoli și au arătat că agenții patogeni se găsesc cel mai frecvent în aerosolii cu particule mici (<5 μm), care sunt aeropurtate și respirabile.

Inițial, s-a crezut că transmisia aeriană a SARS-CoV-2 era puțin probabilă, dar tot mai multe dovezi au evidențiat faptul că microparticulele infectate sunt suficient de mici pentru a rămâne suspendate în aer și pentru a expune indivizii aflați la distanțe de peste peste 2 metri față de o persoană infectată. Aceste dovezi sunt, de asemenea, coroborate prin investigarea răspândirii cazurilor între persoane care nu au fost în contact direct sau indirect, sugerând că transmisia aeriană a fost calea cea mai probabilă.

În iulie, peste 200 de oameni de știință au publicat o declarație prin care solicitau organismelor internaționale să recunoască potențialul de răspândire prin aer a COVID-19, deoarece erau îngrijorați de faptul că oamenii nu ar fi pe deplin protejați prin respectarea recomandărilor actuale.

Indiferent dacă transmisia prin picurare sau prin aer este principala cale, se știe că riscul de infecție este mult mai mic în locurile în care ventilația este mai bună.

 

Astăzi se marchează Ziua Internațională de Conștientizare a Acromegaliei

Ileana Toma
-
0
Astăzi se marchează Ziua Internațională de Conștientizare a Acromegaliei

Astăzi întreaga lume marchează Ziua Internațională de Conștientizare a Acromegaliei, o zi dedicată creșterii nivelului de informare și de înțelegere publică a acestei tulburări hormonale rare .

Ce este acromegalia?

Acromegalia este o tulburare hormonală care afectează 60 dintr-un milion de persoane, tulburare caracterizată prin producția crescută de hormon de creștere (hormon somatotrop) apărută după închiderea cartilajelor de creștere.

Excesul de producție de hormon de creștere este în general rezultatul unor tumori benigne, numite adenoame, ale glandei hipofize. Excesul hormonului somatotrop crește producția factorului de creștere de tip insulinic-I (IGF-I) în ficat și împreună determină creșterea diverselor țesuturi ale organismului.

În cazuri extrem de rare, tumori non-hipofizare din alte părți ale organismului pot produce GHRH (hormonul de stimulare al hormonului de creștere) care stimulează glanda hipofiză să producă mai mult hormon de creștere.

Modificările fizice cauzate de acest exces hormonal sunt treptate și adesea nu sunt recunoscute imediat.

Cum este diagnosticată acromegalia?

Cel mai adesea, acromegalia are un debut și o progresie lente. De obicei, este diagnosticată la adulții de vârstă mijlocie, deși simptomele pot apărea oricând. Atunci când este diagnosticată la copii sau adolescenți, înaintea încheierii pubertății, afecțiunea este cunoscută drept „gigantism”.

În cazul adulților, procesul de diagnostic poate dura câțiva ani, deoarece simptomele se dezvoltă lent.

Testele de diagnostic includ măsurarea hormonului de creștere (GH), al IGF-I și testul de supresie a hormonului de creștere. Pentru a confirma diagnosticul, trebuie efectuat și un examen RMN hipofizar pentru a identifica și localiza tumorile hipofizare.

Diagnosticul acromegaliei poate fi întârziat cu patru până la zece ani. Prin urmare, mulți pacienți prezintă comorbidități multiple în momentul diagnosticului, cele mai grave fiind diabetul zaharat secundar, hipertensiunea arterială, sindromul de apnee de somn, riscul crescut de boli cardiovasculare, polipii colonici, artroze, sindromul de tunel carpian.

Opțiuni de tratament și provocări

După diagnostic, tratamentul se concentrează pe reducerea producției de hormon de creștere, chirurgia fiind de cele mai multe ori prima opțiune. Rezecția trans-sfenoidală, prin care chirurgii îndepărtează tumorile hipofizei, este una dintre cele mai frecvente intervenții chirurgicale corective efectuate. Dacă o rezecție nu este capabilă să îndepărteze întreaga tumoră, următoarele opțiuni sunt: reintervenția chirurgicală, tratamentul medicamentos, iradierea hipofizară – individualizate după caz.

Tratamentul medicamentos este în general a doua opțiune terapeutică recomandată pacienților la care intervenția chirurgicală nu a fost curativă. Uneori, medicamentele sunt, de asemenea, oferite ca parte a unui regim pe termen lung, împreună cu iradierea hipofizară pentru a asigura controlul bolii.

Deși există opțiuni clare de tratament și protocoale specifice înregistrăm încă o morbiditate semnificativă, chiar și o mortalitate crescută legată de acromegalie. Un studiu a constatat că, mortalitatea la pacienții cu acromegalie comparativ cu populația generală a fost crescută, având ca și cauze afecțiunile cardiovasculare. 

Simptome comune ce pot indica prezența acromegaliei

Acromegalia se caracterizează printr-o creștere anormală a extremităților corpului, a extremității cefalice, a mâinilor și picioarelor. Managementul acestor pacienți necesită și o monitorizare pe termen lung a comorbidităților.

În timp ce la copii, prezența gigantismului poate fi sugerată de o creștere anormală în înălțime, la adulți simptomele acromegaliei includ:

  • mâini și picioare mărite – se poate observa o modificare a măsurii inelelor sau pantofilor
  • oboseală și tulburări de somn și, uneori, apnee de somn
  • modificări treptate ale trăsăturilor feței – se observă o creștere a piramidei nazale, a arcadelor sprâncenoase sau creșterea mandibulei și a spațiilor dintre dinți
  • senzație de amorțeală și slăbiciune în mâini, cauzate de un nerv comprimat (sindromul de tunel carpian)

Prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie, consideră că sunt semne și simptome ce sunt observate de obicei în fazele precoce ale bolii; ulterior însă se pot accentua și pot apărea și alte manifestări dacă acromegalia nu este diagnosticată:

  • mâini și picioare care sunt anormal de mari
  • trăsături faciale foarte proeminente (cum ar fi nasul și buzele, frunte proeminentă, limbă mărită)
  • îngroșarea vocii ca urmare a creșterii țesuturilor sinusurilor și a corzilor vocale
  • dureri osteoarticulare
  • senzație de oboseală și slăbiciune
  • hipertensiune arterială și afecțiuni cardiovasculare
  • diabet zaharat secundar
  • dureri de cap
  • tulburări de vedere
  • tulburări de ciclu menstrual (la femei) și disfuncție erectilă (la bărbați)

Având în vedere că simptomele se dezvoltă foarte lent, modificările cauzate în organism de acromegalie pot fi dificil de sesizat.

Mesajul Societății Române de Endocrinologie cu privire la ACROMEGALIE este că diagnosticarea precoce este esențială pentru a putea iniția tratamentul adecvat și eficient al afecțiunii și pentru a reduce apariția complicațiilor și a comorbidităților.

5.324 cazuri noi de persoane infectate cu noul coronavirus şi 99 de decese

Ileana Toma
-
0
5.324 cazuri noi de persoane infectate cu noul coronavirus şi 99 de decese

Un număr de 5.324 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate, faţă de ultima raportare, în urma efectuării a 21.423 de teste la nivel naţional, informează, duminică, Grupul de Comunicare Strategică (GCS). De asemenea, s-au înregistrat 99 de decese.

”Până astăzi, 1 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 246.663 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).  175.975 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi. În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 5.324 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv”, a transmis, duminică, Grupul de Comunicare Strategică.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 971 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 7.067 de  persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 31.10.2020 (10:00) – 01.11.2020 (10:00) au fost raportate 99 decese (54 bărbaţi şi 45 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Călăraşi, Caraş-Severin, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Harghita, Hunedoara,  Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Timiş, Tulcea,   Vaslui şi Municipiul Bucureşti.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani,  5 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 6 decese  la categoria de vârstă 50-59 de ani, 20 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 36 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 31 decese la categoria de peste 80 de ani.

95 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidităţi, iar pentru 3 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.489. Dintre acestea, 910 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 3.264.304  teste. Dintre acestea, 21.423 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 12.014 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 9.409 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate şi rezultatele a 133 de  teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore şi transmise până la data de 1 noiembrie.

Pe teritoriul României, 29.085 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.987 persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 54.998 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 13 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.350 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 7.220 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.228.643 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost constatate, ieri, 6 infracţiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 6.852  de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 1.934 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franţa, 3.018 în Germania, 159 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveţia, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 9 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite şi câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican şi Portugalia.

De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 126 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveţia, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo şi unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 797 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia.

Grupul de Comunicare Strategică: Peste 820.000 de teste pentru depistarea COVID-19, efectuate în octombrie

Ileana Toma
-
0
Grupul de Comunicare Strategică: Peste 820.000 de teste pentru depistarea COVID-19, efectuate în octombrie

Peste 820.000 de teste pentru depistarea COVID-19 au fost efectuate în octombrie, a anunţat, duminică, Grupul de Comunicare Strategică (GCS). Potrivit sursei citate, capacitatea de testare în luna martie a acestui an, la debutul epidemiei în România, era de sub 100 de teste prelucrare în fiecare zi, în luna octombrie fiind atinsă capacitatea de prelucrare a peste 40.000 de teste pe zi.

În toată luna martie, au fost prelucrate 24.654 de teste, în prezent fiind efectuate mai multe teste într-o singură zi decât în întreaga lună martie.

„Capacitatea de testare a fost crescută rapid, de la 24.654 de probe prelucrate în luna martie, la 150.720 în luna aprilie. Capacitatea de testare a fost crescută în mod continuu, ajungând la posibilitatea de a efectua, în acest moment, peste 800.000 de teste lunar (în luna octombrie au fost efectuate 823.057 de teste, iar în luna septembrie – 616.745 de teste)”, transmite GCS.

Acromegalia, o afecțiune endocrină rară

Ileana Toma
-
0
Acromegalia, o afecțiune endocrină rară

Pe 1 noiembrie este marcată Ziua Mondială de Conștientizare a Acromegaliei, o afecțiune endocrină rară, care afectează 60 de persoane la un milion de locuitori. Prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie, a explicat pentru Sanatatea.TV și RoHealthReview.ro ce înseamnă această afecțiune, care sunt cauzele, simptomele și tratamentul.

Dorica Dan, președintele Alianței Naționale pentru Boli Rare România, a vorbit despre problemele cu care se confruntă pacienții cu acromegalie în prezent.

Dieta femeii gravide: Cât trebuie să mănânce, ce suplimente sunt recomandate și care este greutatea optimă es

Andreea
-
0
Dieta femeii gravide: Cât trebuie să mănânce, ce suplimente sunt recomandate și care este greutatea optimă es

Este necesară administrarea de vitamine în sarcină? Când se impune administrarea fierului sau a calciului pentru gravidă? Care este creșterea optimă în greutate a unei femei însărcinate, dar și care este aportul recomandat de calorii? Răspunsurile acestor întrebări, dar și alte informații au fost cuprinse în proiectul de Ordin al Ministerului Sănătății, pentru aprobarea protocolului privind metodologia efectuării consultaţiei prenatale şi a consultaţiei postnatale, carnetului gravidei şi anexei pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei, aflat în dezbatere publică.

Astfel, creșterea optimă în greutate a unei gravide s-a dovedit a fi între 10 și 12 kg în cele 40 de săptămâni ale sarcinii, greutate corelată cu datele antropometrice, se arată în proiectul de Ordin pentru aprobarea protocolului privind metodologia efectuării consultaţiei prenatale şi a consultaţiei postnatale, carnetului gravidei şi anexei pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei.

Potrivit aceleiași surse, acest spor ponderal este diferit repartizat în timpul gestațieu, fiind minim în primul trimestru, de aproximativ 1 kilogram, de 4-5 kg în trimestrul al II-lea, ajungând la 5 – 6 kg în cel de al III-lea trimestru (0,4-0,5 kg săptămânal).

„ Creșteri în greutate sub sau peste aceste valori s-au dovedit a avea un răsunet nefavorabil, atât asupra organismului matern, cât și asupra produsului de concepție (suferință fetală cronică, dismaturitate etc.).
Creșterea bruscă în greutate, creșterea accentuată (peste 15 – 20 kg), creșterea redusă (sub 8 kg) sunt considerate patologice și reprezintă factori de risc”, se arată în același protocol.

Potrivit proiectului de protocol, în realizarea acestui spor ponderal optim în gestație, un rol important revine consultației prenatale și stabilirii unui regim alimentar specific gestației.

Astfel, aportul caloric este de aproximativ 300 calorii suplimentare zilnic, asigurându-se consumul caloric de aproximativ 2.400 cal/zi.

În cazul femeilor gravide care depun o muncă fizică foarte intensă, alimentația trebuie să permită un aport caloric zilnic de 2.600 – 2.800 calorii.

Repartizarea aportului caloric se face astfel:
– Proteine – 320 – 360 cal (80-100 g/zi)
– Glucide – 1400-1500 cal (350-375 g/zi)
– Lipide – 450-540 cal (50-60 g/zi).
Total: 2.170 – 2.400 cal/zi

Recomandările de regim alimentar pentru satidfacerea aportului caloric nu trebuie făcute mecanic, ci în funcție de vârsta femeii gravide, ocupația sa, modul de viață, dar mai ales în funcție de greutatea dinainte de sarcină (aport caloric mai mare la cele subponderale, diminuat la cele supraponderale).

Proteinele

Proteinele, cu o creștere de aproximativ 3g/zi, ajungând de la 1g proteină/kgcorp/zi la 1,5 g/kgcorp/zi.

“Marea majoritate a acestor proteine (70-80%) trebuie să fie de origine animală – carne, lapte, brânză, ouă – și numai o parte din proteine de origine vegetală, întrucât cele animale au un aport optim de amino-acizi esențiali; dintre aceste produse, un rol fundamental în alimentația femeii gravide îl au laptele și derivatele sale, atât pentru aportul de proteine, cât și pentru cel de calciu (în alimentația gravidei se recomandă minimum 1 litru lapte pe zi); în cazul în care are tulburări digestive de tip colitic, se recomandă produse din lapte mai ușor tolerate – iaurt, lapte bătut, brânză, smântână etc.

Glucidele

În ceea ce privește glucidele, recomandarea este de 5-6 g/kgcorp/zi, iar minimum jumătate dintre acestea să provină din fructe și legume, favorizându-se astfel și aportul concomitent de vitamine și oligoelemente.

Lipidele

Referitor la lipide, este recomandat 1 g/kgcorp/zi, în general în proporție de 50% de origine animală și 50% de origine vegetală.

Sarea

Starea de gestație poate fi considerată ca inducând o pierdere cronică de natriu, astfel încât restricția acestuia în regimul alimentar este nu numai nejustificată, ci chiar periculoasă.

Fierul

Sarcina și lactația impun femeii un consum suplimentar zilnic de aproximativ 800-1000 mg Fe, necesare fătului, placentei și modificărilor sistemice impuse de starea de gestație. De obicei, aportul alimentar, chiar în condițiile unei absorbții intestinale normale, precum și mobilizare Fe de rezervă sunt de cele mai multe ori insuficiente, astfel încât pentru evitarea apariției anemiei hipocrome este necesară administrarea profilactică, începând din a doua jumătate a sarcinii.

În cazul când se instalează anemia hipocromă, doza zilnică de Fe ajunge la 120- 180 mg/zi, minimum 60-100 mg. În general, se recomandă ca profilaxia cu preparate de Fe să se asocieze cu administrarea de rutină a acidului folic, ținând cont de necesitățile sporite de folați în timpul gestației (până la 1 mg per os/zi), se arată în același protocol.

Calciul

Ca și în cazul Fierului, necesitățile de Calciu în gestație sunt sporite, fiind necesare zilnic 1.000-1.200 mg Ca.

“În general, nu suntem partizanii profilaxiei cu preparate de Ca, necesarul acoperindu-se cu ușurință prin consumul de lapte și/sau preparate din lapte (1litru lapte de vacă conține doza de Ca necesară); în cazurile de deficiență marcate, cu semne de spasmofilie și intoleranță digestivă la produsele lactate (rareori intolerența interesează toate produsele din lapte), se poate administra Ca asociat cu vitamina D în trimestrul al III-lea al sarcinii”, se arată în același protocol.

Vitaminele

Considerăm că o dietă echilibrată și completă asigură necesarul de vitamine pentru femeile gravide. Cu excepția profilaxiei anemiei cu fier și acid folic și a administrării de vitamina D, alte preparate medicamentoase nu sunt utile.

Vitaminele sunt procurate din aport alimenar, administrarea lor devine necesară numai în cazurile de deficiențe evidente clinic sau paraclinic.

Alimentația gravidei

În general, în cazul unei sarcini normale, considerăm că alimentația trebuie să respecte următoarele principii:
– gravida să mănânce ce dorește în contintăți convenabile;
– alimentele să fie sărate după cust, fără excese; să se folosească sarea iodată;
– să se evidte alimentele conservate prin sare;
– dieta să fie controlată prin urmărirea riguroasă a curbei ponderale;
– alimentele să fie într-un echilibru întree produsele animale (carne, ouă, laăte și preparate din lapte) și cele vegetale (în special fructe și legume variate);
– din a doua jumătate a sarcinii să se administreze zilnic, profilactic, 30-60 mg Fe elemental și acid folic.

Dieta zilnică optimă pentru gravidă normală trebuie să cuprindă:
– carne (vită, porc, pasăre, pește) 100-160 g;
– lapte 1.000 ml;
– preparate din lapte (brânză, iaurt) 100-200 g;
– ouă 80 g;
– legume (4-5 tipuri) 400 g;
– fructe (2-3 tipuri) 200-400 g.

Ministerul Sănătății a lansat în transparență decizională Ordinul pentru aprobarea protocolului privind metodologia efectuării consultaţiei prenatale şi a consultaţiei postnatale, carnetului gravidei şi anexei pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei.

Coronavirus: Infectările din Marea Britanie se dublează la fiecare nouă zile

Andreea
-
0
Coronavirus: Infectările din Marea Britanie se dublează la fiecare nouă zile

Propagarea noului coronavirus se accelerează în Marea Britanie, contaminările dublându-se la fiecare nouă zile în Anglia, în pofida restricţiilor locale impuse de guvern, potrivit unui studiu recent, relatează AFP.

În cadrul acestui studiu realizat de Imperial College London şi Ipsos-Mori, mai mult de 85.000 de voluntari au fost testaţi în Anglia între 16 şi 25 octombrie. În acea perioadă, 128 din 10.000 de persoane au fost infectate în Anglia, cifră care se dublează la fiecare nouă zile.

Rezultatele indică faptul că infectările cu noul coronavirus continuă să crească în toate regiunile Angliei şi la toate grupele de vârstă, cea mai mare creştere fiind raportată în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani. Regiunile din nord-vest, Yorkshire şi Humber concentrează cel mai mare număr de contaminări.

Rata de reproducere a virusului („R”) a ajuns la 1,6 la nivel naţional, se menţionează de asemenea în studiu.

„Aceste rezultate intermediare prezintă o imagine îngrijorătoare a situaţiei din Anglia, unde observăm o creştere a prevalenţei infecţiilor la nivel naţional, despre care ştim că va conduce la mai multe spitalizări şi decese”, a declarat Paul Elliott, profesor de epidemiologie şi sănătate publică la Imperial College.

În Marea Britanie, cea mai afectată ţară din Europa de pandemia de coronavirus, cu peste 45.000 de decese, bilanţul zilnic al morţilor a depăşit 300 două zile la rând, marţi şi miercuri, niveluri nemaiatinse din luna mai.

În Anglia, restricţiile au fost înăsprite pentru milioane de britanici în zonele cele mai afectate de răspândirea virusului, în special în nord.

Premierul britanic Boris Johnson a încercat până acum să evite introducerea unei noi carantine generale în Regatul Unit.

În Anglia a fost stabilit un sistem de alertă pe trei niveluri care determină restricţiile ce urmează să fie implementate în funcţie de prevalenţa noului coronavirus.

Vineri, Nottinghamshire, regiune din centrul Angliei, unde ratele de contaminare sunt printre cele mai ridicate din ţară, va ajunge la cel mai înalt nivel de alertă – 3 – de restricţii.

„În acest moment, problema este că, chiar dacă măsurile adoptate în zonele de nivel 2 şi nivel 3 încetinesc răspândirea în săptămânile următoare, este puţin probabil să provoace o scădere rapidă a cazurilor şi deceselor zilnice”, a declarat pentru agenţia de presă PA profesorul Neil Ferguson, om de ştiinţă şi consilier al guvernului.

1...1.5371.5381.539...3.317Pagina 1.538 din 3.317