Universitatea din Miami (UM) testează pe un grup de studenţi o nouă metodă de detectare a maladiei COVID-19 în doar câteva minute, care va permite medicilor să afle dacă o persoană este infectată cu virusul SARS-CoV-2 prin analizarea particulelor expirate în aer, relatează EFE.
Acest centru universitar este primul din Statele Unite care testează aşa-numitul „Analizator de respiraţie” produs de compania BioSafety Technologies, filială a firmei israeliene TeraGroup, care aşteaptă avizul Administraţiei americane pentru Alimente şi Medicamente (FDA) pentru a putea să comercializeze noul dispozitiv medical.
Dispozitivul este similar celui folosit de poliţie pentru a detecta „in situ” dacă un şofer a consumat alcool.
Persoanele testate pentru COVID-19 trebuie să sufle într-un mic tub, plasat apoi într-un scanner, şi să se aştepte rezultatele, care sunt comunicate în câteva minute.
„Testul este simplu şi voluntarii trebuie doar să sufle. Dacă funcţionează, se va schimba totul”, a spus Roy E. Weiss, rectorul Facultăţii de Medicină Miller din cadrul UM.
„Ne va permite să facem testul în câteva minute faţă de timpul şi de banii necesari pentru testele (PCR)”, a precizat Weiss. El a explicat că aceste teste ar putea fi folosite la intrarea pe stadioanele de fotbal. Dacă rezultatul este negativ, spectatorii vor putea să pătrundă în stadion pentru a vedea meciul, a subliniat el.
Începând cu săptămâna aceasta, studenţii din campusul UM sunt întrebaţi dacă doresc să participe la test şi, în caz afirmativ, ei semnează un document de consimţire.
Rezultatul fiecărui test făcut cu Analizatorul de Respiraţie este comparat cu cel al unui test PCR, pentru ca medicii să îi verifice eficacitatea.
UM speră să furnizeze rezultatele a 1.000 de teste, în cadrul unui mic studiu clinic realizat cu sprijinul companiei BioSafety Technologies.
Universitatea din Miami testează o nouă metodă de detectare a COVID-19, ce dă rezultate în câteva minute
Peste 100 de decese ale unor persoane infectate cu SARS-CoV-2 înregistrate în ultimele 24 de ore
Un număr de 6.968 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat de la începutul pandemiei, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică. În ultimele 24 de ore au fost raportate 101 decese (63 bărbați și 38 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vâlcea, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.
Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 4 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 10 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 22 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 33 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 31 decese la categoria de peste 80 de ani.
92 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 9 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
Un număr de 5.753 de cazuri noi de infectare cu virusului SARS-CoV-2 au fost confirmate astăzi pe teritoriul României.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 2.448 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.242.748 de teste. Dintre acestea, 36.181 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 20.708 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 15.473 la cerere.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.254. Dintre acestea, 923 sunt internate la ATI.
Pe teritoriul României, 28.797 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.860 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 54.373 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 15 persoane.
Un studiu arată că peste 80 % dintre pacienţii care suferă de COVID-19 au lipsă de vitamina D
Peste 80 % dintre pacienţii care suferă de COVID-19 au o lipsă de vitamina D, iar această insuficienţă este mai frecventă la bărbaţi, potrivit unui studiu publicat în Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism şi pentru care au fost monitorizaţi 216 pacienţi.
Bolnavii de COVID-19 care au fost observaţi în cadrul acestui studiu se aflau internaţi la Hospital Universitario Marques de Valdecilla din oraşul spaniol Santander.
Vitamina D este un hormon produs de rinichi ce controlează concentraţia de calciu din sânge şi care afectează sistemul imunitar, se arată într-un comunicat la Societăţii de Endocrinologie ce regrupează peste 18.000 de experţi din 122 de ţări.
Deficienţa de vitamina D este asociată unei varietăţi de probleme de sănătate, iar comunitatea ştiinţifică cercetează încă motivul.
De asemenea, tot mai multe studii semnalează efectul benefic al vitaminei D asupra sistemului imunitar, mai ales în ceea ce priveşte protecţia împotriva infecţiilor.
În acest sens, Jose L. Hernandez, de la Universitatea spaniolă Cantabria, este de părere că ar trebui identificată şi tratată deficienţa de vitamina D mai ales în rândul grupurilor de risc, precum vârstnicii şi pacienţii cu comorbidităţi.
Tratamentul cu vitamina D ar trebui recomandat pacienţilor cu COVID-19 care prezintă niveluri scăzute ale acestui hormon în sânge, având în vedere că „ar putea avea efecte benefice atât asupra sistemului muscular cât şi al celui imunitar”, notează expertul.
Cercetătorii au observat că 82,2 % dintre cei 216 de pacienţi cu COVID-19 de la Hospital Universitario Marques de Valdecilla aveau lipsă de vitamina D şi că bărbaţii prezentau niveluri mai scăzute decât femeile.
Cercetătorii nu au găsit nicio legătură între concentraţiile sau deficienţa de vitamina D şi gravitatea bolii. Autorii recunosc că studiul are unele limite, având în vedere că a fost realizat într-un singur centru spitalicesc, astfel încât datele nu pot fi generalizate sau aplicate altor etnii sau ţări.
Este vorba însă despre un studiu observaţional, iar posibilitatea ca tratamentul cu vitamina D să joace vreun rol în prevenirea acestei maladii sau în ameliorarea pronosticul pacienţilor cu COVID-19 va trebui elucidată în alte cercetări de amploare aleatorii şi controlate.
„Aceste studii sunt necesare pentru a defini cu precizie rolul suplimentelor cu această vitamină în viitoarele valuri de infecţii cu SARS-CoV-2”, rezumă autorii.
Declinul mental al unui pacient recuperat după COVID, echivalent cu îmbătrânirea cu 10 ani a creierului
Rezultatele unui studiu efectuat pe un număr de peste 84.000 de persoane au arătat că în unele cazuri severe infecția cu SARS-CoV-2 poate avea legatura cu unele deficite cognitive substanțiale pe termen lung.
Mai exact, declinul mental al unui pacient aflat într-o situație gravă dar recuperat după COVID-19 poate fi echivalent cu îmbătrânirea cu 10 ani a creierului, scrie Reuters.
Studiul a fost condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London. Constatările, însă, nu au fost încă revizuite de alți experți.
„Analizele noastre … se aliniază opiniei că există consecințe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport al descoperirilor lor. „Oamenii care și-au revenit, inclusiv cei care nu mai raportează simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”, au mai spus aceștia.
Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplinește creierul diferite sarcini, cum ar fi, de exemplu, amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor unui puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanța creierului în boli precum Alzheimer și pot ajuta, de asemenea, medicii să evalueze tulburările cerebrale temporare, mai scrie Reuters.
Oamenii de știință, însă, care nu au fost implicați direct în studiu au spus că rezultatele ar trebui privite cu o anumită prudență.
„Funcția cognitivă a participanților nu a fost cunoscută pre-COVID, iar rezultatele nu reflectă, de asemenea, recuperarea pe termen lung, astfel încât orice efect asupra cunoașterii poate fi pe termen scurt”, a spus Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh, citată de Reuters.
Experţi internaţionali: Dacă nu se va stopa degradarea naturii, pandemiile vor deveni tot mai frecvente
Pandemiile vor deveni tot mai frecvente, se vor răspândi mai rapid, vor produce mai multe pagube economice şi vor ucide mai multe persoane decât maladia COVID-19 dacă nu se va acţiona pentru a stopa degradarea naturii, un fenomen care duce la propagarea unor noi boli în rândul oamenilor, potrivit unor experţi internaţionali, relatează DPA.
Apariţia noului coronavirus a fost în întregime provocată de activităţi umane, potrivit unui raport realizat de Platforma Interguvernamentală de Ştiinţă şi Politici referitoare la Biodiversitate şi Servicii Ecosistemice.
Aceleaşi activităţi care provoacă pierderea biodiversităţii şi schimbările climatice sporesc totodată riscul pandemic. Schimbarea utilizării terenurilor, expansiunea agricolă, comerţul şi consumul de animale sălbatice creşte contactul dintre vieţuitoarele sălbatice, animalele de la fermă şi oameni, fapt care permite microbilor să ajungă la oameni, a precizat acest grup format din 22 de experţi.
Oamenii de ştiinţă cred că noul coronavirus provine de la lilieci şi că oamenii s-ar fi putut infecta de la animalele sălbatice comercializate într-o piaţă din Wuhan, China.
”Factorii care sporesc riscul de răspândire a factorilor patogeni, transmiterea, contagiunile şi bolile între specii sunt intensificaţi în pieţele cu animale vii, unde animalele sunt deseori ţinute pentru lungi perioade în condiţii supraaglomerate, cu practici precare de igienă, amestecate cu specii diverse şi în contact apropiat cu grupuri mari de oameni care călătoresc dintr-o regiune într-alta ca să cumpere deseori animale vii”, se afirmă în acelaşi raport, potrivit Agerpres.
Pe de altă parte, conservarea regiunilor protejate şi reducerea exploatării zonelor cu o înaltă biodiversitate pot reduce drastic riscul pandemic, potrivit raportului.
”Putem depăşi epoca pandemiilor, dar, pentru acest lucru, este nevoie de o atenţie mai mare asupra prevenţiei şi nu doar asupra modului în care reacţionăm”, a spus Peter Daszak, cercetătorul care a condus studiul.
APAH-RO: Număr redus de pacienţi care au accesat terapia antivirală, pe fondul valului al doilea al pandemiei
Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) atrage atenţia că pe fondul celui de-al doilea val al pandemiei de COVID-19, se remarcă numărul redus de pacienţi care au accesat terapia antivirală, în special pe programul Cost/Volum/Rezultat în hepatita C.
Printre cauze, se află dificultatea de accesa unele servicii din spitale, programările destul de târzii în unele cazuri, dar şi teama pacienţilor de a nu ajunge în spitale şi a se infecta cu noul coronavirus sau de a nu fi depistaţi cu COVID-19, potrivit reprezentanților APAH-RO.
De asemenea, un alt factor este rata de testare extrem de scăzută comparativ cu ultimii ani, care a dus la o situaţie greu de anticipat la început de an. Multe programe de testare au fost abandonate şi, chiar dacă medicii de familie au posibilitatea de a recomanda testarea, de a prescrie markerii virali pe analizele de bază pentru orice pacient asigurat din lista sa, suspect sau aflat în factorii de risc, în continuare numărul celor depistaţi este destul de mic, se arată într-un comunicat al Asociației.
În acest context, APAH-RO face apel către toţi cei implicaţi să acorde o atenţie deosebită testarii şi identificării pacienţilor cu hepatite virale care au nevoie să ajungă la un medic gastroenterolog sau de boli infecţioase pentru a primi terapia antivirală.
„Chiar dacă suntem în condiţii de pandemie şi aproape tot timpul ni-l ocupăm cu pacienţii cu infecţie Sars-CoV-2, eu cred că toate afecţiunile cronice trebuie să fie monitorizate. Exact aşa cum se întâmpla şi înainte de criză. Pacienţii cu afecţiuni hepatice cronice au nevoie de diagnostic, au nevoie de terapie şi au nevoie, în general, de monitorizare. Cred că putem găsi acea variantă de echilibru în care clinicile de specialitate, de boli infecţioase sau de gastro- enterologie, să se poată ocupa de pacienţii cu afecţiuni hepatice cronice chiar dacă pandemia va mai dura ceva timp de acum încolo. Cred că ar fi o greşeală destul de mare să existe un lockdown pentru afecţiunile cronice în general. Motivul este simplu. Acest interval de timp până se rezolvă pandemia să ducă la agravarea şi lipsa de tratament chiar să îşi spună cuvântul mai târziu. Trebuie să găsim acele variante ca lucrurile să meargă în paralel: ceea ce ţine de infecţia Sars-CoV-2 pe de o parte şi ceea ce ţine de rezolvarea afecţiunilor hepatice cronice. Cred că asta este cheia lucrurilor care vor urma, mai ales că în momentul de faţă avem terapii noi care realmente vindecă dacă vorbim de hepatită C şi într-o măsură mai mică la Hepatita B şi la Hepatita B plus Delta.”, spune dr. Adrian Marinescu, medic specialist boli infecţioase Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş.
La rândul său, Marinela Debu, preşedinte APAH-RO, a afirmat că „este momentul să fim o echipă- medici/autorităţi/asociaţii de pacienţi şi să gasim soluţii pentru ca niciun pacient să nu rămână fără medicaţia de care are nevoie sau mai grav, să nu fie depistat la timp. Înţelegem situaţia critică în care se află sistemul de sănătate din România, dar pacienţii cu afecţiuni hepatice nu trebuie abandonaţi. Circuitele din spitale sunt esenţiale, astfel încât atât pacientul, cât şi medicul să se simtă în siguranţă. Să nu uităm că vorbim de o boală infecţioasă, dacă ne gândim la infecţiile cu virus hepatitic B, C sau B plus Delta, şi, cu atât mai mult, trebuie să învăţăm din experienţa acestei pandemii”.
O altă temere a pacienţilor este aceea că, odată cu finalizarea acestui Contract Cost/Volum/Rezultat, nu va exista o continuitate în acordarea terapiei antivirale şi în continuare nu se vor găsi soluţii pentru pacienţii neasiguraţi, deşi este absolut necesar să le acordăm o şansă la diagnosticare şi tratament pentru a reintra pe drumul spre eliminare în conformitate cu obiectivul OMS.
„Pandemia şi rezervele pe care unii pacienţi le-au avut de a se adresa serviciilor medicale de specialitate, au făcut ca numărul total de pacienţi cu hepatită C care a accesat tratamentul în acest an (cifra din luna septembrie) să fie de 5142. În momentul de faţă, avem în derulare contracte care pot asigura tratamentul pentru 17600 de pacienţi. Am început cu 5800 în 2015, a crescut numărul pacienţilor înrolaţi în anul 2017 la 12 000, iar în perioada 2018-2019, 13000 de pacienţi.”, spune Adela Cojan, preşedinte CNAS.
„România a implementat multe lucruri bune în ultimii ani şi este păcat să nu continuăm aceste eforturi. Este esenţial să fie asigurată o continuitate în ceea ce priveşte accesul la terapii, depistarea afecţiunilor hepatice şi a accesului cât mai urgent spre terapie a cazurilor pentru care medicul face recomandare în acest sens”, adaugă Marinela Debu.
Statisticile arată că în România trăiesc aproximativ 3 milioane de persoane cu boli cronice, dintre care peste 500.000 sunt bolnavi de HIV şi hepatită. În contextul generat pe pandemia COVID-19, medicii – atât cei de boli interne, cât şi gastroenterologii – au fost şi continuă să fie suprasolicitaţi, iar clinicile de boli infecţioase sunt copleşite de afluxul de solicitări.
Spitalele de boli infecţioase au devenit spitale-suport COVID-19, ceea ce face ca accesul pacienţilor cu alte boli să fie restricţionat, atât în ceea ce priveşte adresabilitatea la specialişti, cât şi posibilitatea de a efectua analize, investigaţii şi tratamente.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca, până în anul 2030, virusurile hepatitice B şi C să nu mai reprezinte un pericol pentru sănătatea publică, ţintă care este oricum greu de atins, dar pe care situaţia creată de actuala pandemie de COVID-19 o îngreunează şi mai mult.
Comisarul pentru sănătate cere restricții pentru populație pentru a combate răspândirea coronavirusului
Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a cerut vineri ţărilor membre ale Uniunii Europene să impună restricţii populaţiei, pentru a combate răspândirea coronavirusului pe continent, potrivit Reuters.
„Trebuie să trecem prin asta, acolo unde este necesar, cu restricţii privind viaţa de zi cu zi, pentru a rupe lanţul transmiterii”, a spus ea într-o videoconferinţă cu miniştrii sănătăţii din ţările UE.
Franţa şi Germania, cele mai mari ţări din Uniune, au anunţat săptămâna aceasta noi interdicţii de circulaţie, în timp ce numărul total de cazuri de infectare pe continent, de la începutul epidemiei, a depăşit 10 milioane, iar spitalele şi unităţile de terapie intensivă sunt pe cale să se umple din nou cu pacienţi cu COVID-19. În mai multe state europene, autorităţile au închis restaurantele şi barurile şi au interzis evenimentele sportive şi culturale.
Kyriakides a recunoscut că unele din măsurile necesare sunt „dureroase” şi că mulţi cetăţeni europeni sunt acum mai refractari la respectarea noilor restricţii, după carantinele extinse din primăvară, când primul val al epidemiei atinsese maximum.
Reprezentanta Comisiei Europene a afirmat că statele din UE trebuie de asemenea să intensifice testarea, să amelioreze posibilităţile de urmărire a contactelor şi să extindă capacitatea sistemelor sanitare.
Angajarea celor 200 de medici rezidenți: Spitalul „Gerota” a înființat Compartimentul Suport COVID-19
La nivelul Spitalului de Urgență „Profesor Dr. Dimitrie Gerota” București, subordonat Direcției Medicale a Ministerului Afacerilor Interne, s-a înființat Compartimentul Suport COVID – 19, în cadrul UPU, prevăzut cu 200 posturi (medici specialiști / rezidenți), într-una din specialitățile anestezie terapie intensivă (ATI), medicină de urgență, epidemiologie, radiologie – imagistică medicală, boli infecțioase, pneumologie, pe funcții de personal contractual.
Înființarea Compartimentului Suport COVID -19 vine ca urmare a adoptării Ordonanței de Urgență nr. 186 /2020 privind instituirea unor măsuri urgente pentru asigurarea necesarului de medici pe durata riscului epidemiologic generat de pandemia de COVID-19, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Situații de Urgență.
Potrivit aceleiași surse, ocuparea posturilor se realizează fără concurs, pe o durată determinată (6 luni, cu posibilitatea de prelungire), de medici care au promovat examenul de specialitate și care nu au posturi asigurate, respectiv de către medici rezidenți anul IV-V.
Ulterior, medicii vor fi detașați prin Ordin al Secretarului de Stat, Șef al DSU, acolo unde vor fi identificate nevoi și vor contribui astfel la asigurarea asistenței medicale de specialitate pacienților COVID-19.
Medicii beneficiază la încadrare de sporul Unității de Primiri Urgențe, iar în cazul detașării, de sporul conform specialității respective, de indemnizația de detașare (50% din salariul de încadrare) şi de diurna zilnică (2% din salariul de încadrare).
Înainte de încetarea angajării la Spitalul MAI, medicii se vor putea transfera, fără concurs, pe posturi vacante în specialitatea respectivă, din sistemul sanitar public.
Documentele obligatorii pentru constituirea dosarului de încadrare sunt:
– cerere tip, adresată directorului general al spitalului (conform modelului atașat)
– curriculum vitae, modelul Europass
– copia actului de identitate
– copii ale documentelor de studii
– adeverință medicală care să cuprindă antecedentele medicale personale, inclusiv cele psihice, eliberată de către medicul de familie.
Mesajul ministrului, la cinci ani de la Colectiv: Adaptăm infrastructura pentru tratarea „marelui ars”
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat că încă nu avem exercițiul de a raporta și recunoaște, transparent, infecțiile nosocomiale din unitățile sanitare și încă ne lipsește o bancă dedicată pentru țesuturi și piele.
Ministrul a mai spus că încă suntem în etapa în care adaptăm infrastructura pentru tratarea „marelui ars” în țară, având tot 23 de paturi destinate pentru acești pacienți, fiind nevoiți să cerem ajutor în clinicile din afara țării atunci când capacitatea de tratare este depășită.
Afirmațiile Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, vin în contextul în care azi se împlinesc cinci ani de la tragedia Colectiv.
“Astăzi se împlinesc 5 ani de la tragedia Colectiv. În fiecare an, la această data gândul nostru se îndreaptă la tinerii care și-au pierdut viața în acel cumplit accident, către familiile îndoliate ale acestora, dar și către cei care au supraviețuit. După 5 ani, lucrurile pentru tratarea “marelui ars” în sistemul sanitar s-au schimbat, dar mult prea lent. S-a modificat legislația pentru reducerea și optimizarea timpilor de transfer în străinătate al persoanelor cu arsuri grave pentru care nu se găseşte loc în unităţile sanitare din ţară și au fost trimiși la specializare medici și cadre medicale în clinici din afara țării. Printr-un program al Băncii Mondiale, 6 secții din spitalele din țară au fost dotate cu echipamente medicale necesare în valoare de peste 33 milioane de euro. Dar încă suntem în etapa în care adaptăm infrastructura pentru tratarea”marelui ars” în țară. Avem tot 23 de paturi destinate pentru acești pacienți și suntem nevoiți să cerem ajutor în clinicile din afara țării atunci când capacitatea de tratare este depășită. Încă nu avem exercițiul de a raporta și recunoaște, transparent, infecțiile nosocomiale din unitățile sanitare și încă ne lipsește o bancă dedicată pentru țesuturi și piele”, a spus Tătaru.
Potrivit ministrului, anul acesta trebuia să înceapă construcția celor trei noi centre multifuncționale de mari arși, asigurate din fonduri printr-un program în colaborare cu Banca Mondială, dar am găsit toate proiectele mult întârziate.
„Am reușit ca, pentru Centrul de mari arși de la Timișoara, care este și cel mai avansat proiect, să obținem în data de 18 august 2020 autorizația de construcție și suntem în faza de pregătire finală a documentelor de licitație pentru execuția clădirii. Licitația va fi lansată în luna noiembrie. De altfel, estimăm că peste 6 luni vom avea toate 3 licitațiile de construcție pornite. Cele 3 noi centre multifuncționale de mari arși care se vor construi la Timișoara, Tg. Mureș, și București (Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu) vor include pe lângă secțiile de mari arși și secții ATI, blocuri operatorii și UPU sau conexiune cu UPU existent. Este vorba despre o investiție de peste 192 milioane de euro în urma căreia vor funcționa 188 de paturi pentru pacienți cu arsuri grave, 56 săli de operație și mai multe facilități la standarde actuale”, a spus ministrul.
GCS: Alte 6.546 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2. Peste 900 de pacienți la ATI
Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 6.546 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.236. Dintre acestea, 917 sunt internate la ATI.
Astfel, până vineri, pe teritoriul României, au fost confirmate 235.586 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 167.897 de pacienți au fost declarați vindecați.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.059 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până astăzi, 6.867 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 29.10.2020 (10:00) – 30.10.2020 (10:00) au fost raportate 103 decese (64 bărbați și 39 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Harghita, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.
Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 3 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 13 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 30 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 30 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 26 decese la categoria de peste 80 de ani.
100 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 3 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.206.567 de teste. Dintre acestea, 36.335 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 22.342 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.993 la cerere.
De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 254 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 30 octombrie.
Pe teritoriul României, 28.762 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.253 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 53.050 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 15 persoane.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.852 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2, respectiv 1.934 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 3.018 în Germania, 159 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 9 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican și Portugalia. De la începutul epidemiei de coronavirus și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați, respectiv 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.