Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) atrage atenţia că pe fondul celui de-al doilea val al pandemiei de COVID-19, se remarcă numărul redus de pacienţi care au accesat terapia antivirală, în special pe programul Cost/Volum/Rezultat în hepatita C.

Printre cauze, se află dificultatea de accesa unele servicii din spitale, programările destul de târzii în unele cazuri, dar şi teama pacienţilor de a nu ajunge în spitale şi a se infecta cu noul coronavirus sau de a nu fi depistaţi cu COVID-19, potrivit reprezentanților APAH-RO.

De asemenea, un alt factor este rata de testare extrem de scăzută comparativ cu ultimii ani, care a dus la o situaţie greu de anticipat la început de an. Multe programe de testare au fost abandonate şi, chiar dacă medicii de familie au posibilitatea de a recomanda testarea, de a prescrie markerii virali pe analizele de bază pentru orice pacient asigurat din lista sa, suspect sau aflat în factorii de risc, în continuare numărul celor depistaţi este destul de mic, se arată într-un comunicat al Asociației.

În acest context, APAH-RO face apel către toţi cei implicaţi să acorde o atenţie deosebită testarii şi identificării pacienţilor cu hepatite virale care au nevoie să ajungă la un medic gastroenterolog sau de boli infecţioase pentru a primi terapia antivirală.

„Chiar dacă suntem în condiţii de pandemie şi aproape tot timpul ni-l ocupăm cu pacienţii cu infecţie Sars-CoV-2, eu cred că toate afecţiunile cronice trebuie să fie monitorizate. Exact aşa cum se întâmpla şi înainte de criză. Pacienţii cu afecţiuni hepatice cronice au nevoie de diagnostic, au nevoie de terapie şi au nevoie, în general, de monitorizare. Cred că putem găsi acea variantă de echilibru în care clinicile de specialitate, de boli infecţioase sau de gastro- enterologie, să se poată ocupa de pacienţii cu afecţiuni hepatice cronice chiar dacă pandemia va mai dura ceva timp de acum încolo. Cred că ar fi o greşeală destul de mare să existe un lockdown pentru afecţiunile cronice în general. Motivul este simplu. Acest interval de timp până se rezolvă pandemia să ducă la agravarea şi lipsa de tratament chiar să îşi spună cuvântul mai târziu. Trebuie să găsim acele variante ca lucrurile să meargă în paralel: ceea ce ţine de infecţia Sars-CoV-2 pe de o parte şi ceea ce ţine de rezolvarea afecţiunilor hepatice cronice. Cred că asta este cheia lucrurilor care vor urma, mai ales că în momentul de faţă avem terapii noi care realmente vindecă dacă vorbim de hepatită C şi într-o măsură mai mică la Hepatita B şi la Hepatita B plus Delta.”, spune dr. Adrian Marinescu, medic specialist boli infecţioase Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş.

La rândul său, Marinela Debu, preşedinte APAH-RO, a afirmat că „este momentul să fim o echipă- medici/autorităţi/asociaţii de pacienţi şi să gasim soluţii pentru ca niciun pacient să nu rămână fără medicaţia de care are nevoie sau mai grav, să nu fie depistat la timp. Înţelegem situaţia critică în care se află sistemul de sănătate din România, dar pacienţii cu afecţiuni hepatice nu trebuie abandonaţi. Circuitele din spitale sunt esenţiale, astfel încât atât pacientul, cât şi medicul să se simtă în siguranţă. Să nu uităm că vorbim de o boală infecţioasă, dacă ne gândim la infecţiile cu virus hepatitic B, C sau B plus Delta, şi, cu atât mai mult, trebuie să învăţăm din experienţa acestei pandemii”.

O altă temere a pacienţilor este aceea că, odată cu finalizarea acestui Contract Cost/Volum/Rezultat, nu va exista o continuitate în acordarea terapiei antivirale şi în continuare nu se vor găsi soluţii pentru pacienţii neasiguraţi, deşi este absolut necesar să le acordăm o şansă la diagnosticare şi tratament pentru a reintra pe drumul spre eliminare în conformitate cu obiectivul OMS.

„Pandemia şi rezervele pe care unii pacienţi le-au avut de a se adresa serviciilor medicale de specialitate, au făcut ca numărul total de pacienţi cu hepatită C care a accesat tratamentul în acest an (cifra din luna septembrie) să fie de 5142. În momentul de faţă, avem în derulare contracte care pot asigura tratamentul pentru 17600 de pacienţi. Am început cu 5800 în 2015, a crescut numărul pacienţilor înrolaţi în anul 2017 la 12 000, iar în perioada 2018-2019, 13000 de pacienţi.”, spune Adela Cojan, preşedinte CNAS.

„România a implementat multe lucruri bune în ultimii ani şi este păcat să nu continuăm aceste eforturi. Este esenţial să fie asigurată o continuitate în ceea ce priveşte accesul la terapii, depistarea afecţiunilor hepatice şi a accesului cât mai urgent spre terapie a cazurilor pentru care medicul face recomandare în acest sens”, adaugă Marinela Debu.

Statisticile arată că în România trăiesc aproximativ 3 milioane de persoane cu boli cronice, dintre care peste 500.000 sunt bolnavi de HIV şi hepatită. În contextul generat pe pandemia COVID-19, medicii – atât cei de boli interne, cât şi gastroenterologii – au fost şi continuă să fie suprasolicitaţi, iar clinicile de boli infecţioase sunt copleşite de afluxul de solicitări.

Spitalele de boli infecţioase au devenit spitale-suport COVID-19, ceea ce face ca accesul pacienţilor cu alte boli să fie restricţionat, atât în ceea ce priveşte adresabilitatea la specialişti, cât şi posibilitatea de a efectua analize, investigaţii şi tratamente.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca, până în anul 2030, virusurile hepatitice B şi C să nu mai reprezinte un pericol pentru sănătatea publică, ţintă care este oricum greu de atins, dar pe care situaţia creată de actuala pandemie de COVID-19 o îngreunează şi mai mult.