Este necesară administrarea de vitamine în sarcină? Când se impune administrarea fierului sau a calciului pentru gravidă? Care este creșterea optimă în greutate a unei femei însărcinate, dar și care este aportul recomandat de calorii? Răspunsurile acestor întrebări, dar și alte informații au fost cuprinse în proiectul de Ordin al Ministerului Sănătății, pentru aprobarea protocolului privind metodologia efectuării consultaţiei prenatale şi a consultaţiei postnatale, carnetului gravidei şi anexei pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei, aflat în dezbatere publică.

Astfel, creșterea optimă în greutate a unei gravide s-a dovedit a fi între 10 și 12 kg în cele 40 de săptămâni ale sarcinii, greutate corelată cu datele antropometrice, se arată în proiectul de Ordin pentru aprobarea protocolului privind metodologia efectuării consultaţiei prenatale şi a consultaţiei postnatale, carnetului gravidei şi anexei pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei.

Potrivit aceleiași surse, acest spor ponderal este diferit repartizat în timpul gestațieu, fiind minim în primul trimestru, de aproximativ 1 kilogram, de 4-5 kg în trimestrul al II-lea, ajungând la 5 – 6 kg în cel de al III-lea trimestru (0,4-0,5 kg săptămânal).

„ Creșteri în greutate sub sau peste aceste valori s-au dovedit a avea un răsunet nefavorabil, atât asupra organismului matern, cât și asupra produsului de concepție (suferință fetală cronică, dismaturitate etc.).
Creșterea bruscă în greutate, creșterea accentuată (peste 15 – 20 kg), creșterea redusă (sub 8 kg) sunt considerate patologice și reprezintă factori de risc”, se arată în același protocol.

Potrivit proiectului de protocol, în realizarea acestui spor ponderal optim în gestație, un rol important revine consultației prenatale și stabilirii unui regim alimentar specific gestației.

Astfel, aportul caloric este de aproximativ 300 calorii suplimentare zilnic, asigurându-se consumul caloric de aproximativ 2.400 cal/zi.

În cazul femeilor gravide care depun o muncă fizică foarte intensă, alimentația trebuie să permită un aport caloric zilnic de 2.600 – 2.800 calorii.

Repartizarea aportului caloric se face astfel:
– Proteine – 320 – 360 cal (80-100 g/zi)
– Glucide – 1400-1500 cal (350-375 g/zi)
– Lipide – 450-540 cal (50-60 g/zi).
Total: 2.170 – 2.400 cal/zi

Recomandările de regim alimentar pentru satidfacerea aportului caloric nu trebuie făcute mecanic, ci în funcție de vârsta femeii gravide, ocupația sa, modul de viață, dar mai ales în funcție de greutatea dinainte de sarcină (aport caloric mai mare la cele subponderale, diminuat la cele supraponderale).

Proteinele

Proteinele, cu o creștere de aproximativ 3g/zi, ajungând de la 1g proteină/kgcorp/zi la 1,5 g/kgcorp/zi.

“Marea majoritate a acestor proteine (70-80%) trebuie să fie de origine animală – carne, lapte, brânză, ouă – și numai o parte din proteine de origine vegetală, întrucât cele animale au un aport optim de amino-acizi esențiali; dintre aceste produse, un rol fundamental în alimentația femeii gravide îl au laptele și derivatele sale, atât pentru aportul de proteine, cât și pentru cel de calciu (în alimentația gravidei se recomandă minimum 1 litru lapte pe zi); în cazul în care are tulburări digestive de tip colitic, se recomandă produse din lapte mai ușor tolerate – iaurt, lapte bătut, brânză, smântână etc.

Glucidele

În ceea ce privește glucidele, recomandarea este de 5-6 g/kgcorp/zi, iar minimum jumătate dintre acestea să provină din fructe și legume, favorizându-se astfel și aportul concomitent de vitamine și oligoelemente.

Lipidele

Referitor la lipide, este recomandat 1 g/kgcorp/zi, în general în proporție de 50% de origine animală și 50% de origine vegetală.

Sarea

Starea de gestație poate fi considerată ca inducând o pierdere cronică de natriu, astfel încât restricția acestuia în regimul alimentar este nu numai nejustificată, ci chiar periculoasă.

Fierul

Sarcina și lactația impun femeii un consum suplimentar zilnic de aproximativ 800-1000 mg Fe, necesare fătului, placentei și modificărilor sistemice impuse de starea de gestație. De obicei, aportul alimentar, chiar în condițiile unei absorbții intestinale normale, precum și mobilizare Fe de rezervă sunt de cele mai multe ori insuficiente, astfel încât pentru evitarea apariției anemiei hipocrome este necesară administrarea profilactică, începând din a doua jumătate a sarcinii.

În cazul când se instalează anemia hipocromă, doza zilnică de Fe ajunge la 120- 180 mg/zi, minimum 60-100 mg. În general, se recomandă ca profilaxia cu preparate de Fe să se asocieze cu administrarea de rutină a acidului folic, ținând cont de necesitățile sporite de folați în timpul gestației (până la 1 mg per os/zi), se arată în același protocol.

Calciul

Ca și în cazul Fierului, necesitățile de Calciu în gestație sunt sporite, fiind necesare zilnic 1.000-1.200 mg Ca.

“În general, nu suntem partizanii profilaxiei cu preparate de Ca, necesarul acoperindu-se cu ușurință prin consumul de lapte și/sau preparate din lapte (1litru lapte de vacă conține doza de Ca necesară); în cazurile de deficiență marcate, cu semne de spasmofilie și intoleranță digestivă la produsele lactate (rareori intolerența interesează toate produsele din lapte), se poate administra Ca asociat cu vitamina D în trimestrul al III-lea al sarcinii”, se arată în același protocol.

Vitaminele

Considerăm că o dietă echilibrată și completă asigură necesarul de vitamine pentru femeile gravide. Cu excepția profilaxiei anemiei cu fier și acid folic și a administrării de vitamina D, alte preparate medicamentoase nu sunt utile.

Vitaminele sunt procurate din aport alimenar, administrarea lor devine necesară numai în cazurile de deficiențe evidente clinic sau paraclinic.

Alimentația gravidei

În general, în cazul unei sarcini normale, considerăm că alimentația trebuie să respecte următoarele principii:
– gravida să mănânce ce dorește în contintăți convenabile;
– alimentele să fie sărate după cust, fără excese; să se folosească sarea iodată;
– să se evidte alimentele conservate prin sare;
– dieta să fie controlată prin urmărirea riguroasă a curbei ponderale;
– alimentele să fie într-un echilibru întree produsele animale (carne, ouă, laăte și preparate din lapte) și cele vegetale (în special fructe și legume variate);
– din a doua jumătate a sarcinii să se administreze zilnic, profilactic, 30-60 mg Fe elemental și acid folic.

Dieta zilnică optimă pentru gravidă normală trebuie să cuprindă:
– carne (vită, porc, pasăre, pește) 100-160 g;
– lapte 1.000 ml;
– preparate din lapte (brânză, iaurt) 100-200 g;
– ouă 80 g;
– legume (4-5 tipuri) 400 g;
– fructe (2-3 tipuri) 200-400 g.

Ministerul Sănătății a lansat în transparență decizională Ordinul pentru aprobarea protocolului privind metodologia efectuării consultaţiei prenatale şi a consultaţiei postnatale, carnetului gravidei şi anexei pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei.