FABC: Call center pentru pacienții bolnavi de cancer

Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer pune la dispoziţia pacienţilor un call center unde aceştia pot afla informaţii despre boală şi pot sesiza lipsa medicamentelor din piaţă.

Numărul call-centerului este 0212530591.

Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) marchează şi în acest an Ziua Supravieţuitorului de Cancer prin lansarea unor iniţiative menite să contribuie la creşterea supravieţuirii şi a îmbunătăţirii calităţii vieţii persoanelor cu cancer.

Astfel, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer pune la dispoziţia pacienţilor un call center unde pot afla informaţii despre boală, primesc informaţii medicale generale, beneficiază de consiliere psihologică gratuită, planuri personalizate gratuite de nutriţie şi pot sesiza lipsa medicamentelor din piaţă.

De asemenea, anul acesta, 150 de pacienţi oncologici care s-au înscris la acest eveniment (Ziua Supravieţuitorului de Cancer), vor primi acasă din partea FABC un pachet informaţional personalizat pe tipul lor de cancer.

„Pandemia a adus provocări în plus pentru mulţi supravieţuitori ai cancerului, fie ele de natură medicală, emoţională sau socială. Prin activitatea noastră zilnică, venim în sprijinul acestor pacienţi şi îi ajutăm să gestioneze mai bine boala, să revină cât mai curând la aspectele importante ale vieţii de dinaintea diagnosticului şi să găsească noi modalităţi de a duce în continuare o viaţă normală”, a declarat preşedintele FABC, Cezar Irimia, citat în comunicatul de presă.

Monitorul Oficial: Spitalele din București care asigură urgențele de chirurgie vasculară și cardiovasculară

Urgențele de chirurgie vasculară la nivelul municipiului București vor fi realizate la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare “Prof. dr. C.C. Iliescu” București, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila” București, Spitalul Clinic de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Ioan” București și Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon” București.

De asemenea, urgențele de chirurgie cardiovasculară la nivelul municipiului București vor fi realizate la spitalele Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare “Prof. dr. C.C. Iliescu“ București, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila” București și Spitalul Clinic de Urgență București.

Reglementarea este cuprinsă în Ordinul nr. 2067/2020 pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sănătății nr. 1.244/2020 privind aprobarea Regulamentului pentru tratamentul intervențional al pacienților cu infarct miocardic acut și aprobarea Regulamentului pentru tratamentul urgențelor de chirurgie vasculară și urgențelor de chirurgie cardiovasculară în municipiul București, publicat miercuri în Monitorul Oficial.

Documentația privind vaccinul Pfizer a fost ținta hackerilor

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), care deliberează în prezent asupra eliberării de autorizaţii pentru mai multe vaccinuri împotriva COVID-19, a anunţat miercuri că a fost ţinta unui atac cibernetic, fără să precizeze exact când a avut loc atacul, nici de către cine a fost desfăşurat.

Ciberatacul asupra EMA a avut loc după o serie de avertismente în ultimele luni în jurul pirateriei şi tentativelor de hacking în legătură cu pandemia de COVID-19, vizând laboratoare şi companii farmaceutice occidentale.

„Este important de notat că nici sistemul BioNTech, nici cel al Pfizer nu au fost violate în legătură cu acest incident şi nu avem cunoştinţă despre datele personale care au fost piratate”, a anunțat Pfizer într-un comunicat.

„Suntem în aşteptarea mai multor informaţii despre ancheta EMA şi vom reacţiona în mod corespunzător, în acord cu dreptul european”, a continuat compania, potrivit Agerpres.

Compania Pfizer a mai anunțat că, având în vedere consideraţiile esenţiale de sănătate publică şi importanţa transparenţei, va continua să furnizeze elemente clare în legătură cu toate aspectele dezvoltării vaccinului şi procesul de reglementare.

EMA, ce controlează medicamentele din toate cele 27 de ţări membre ale UE, va emite cel mai târziu la 29 decembrie decizia privind o autorizare condiţionată a vaccinului Pfizer/BioNTech. Acesta a fost deja aprobat în Regatul Unit, Bahrain şi Canada.

Coronavirus: Bărbaţii infectaţi, risc mai mare de deces decât femeile

Bărbaţii infectaţi cu SARS-CoV-2 se confruntă cu un risc de aproape trei ori mai mare decât femeile de a fi internaţi la terapie intensivă şi prezintă, totodată, un risc mai mare de deces, potrivit unui studiu care a evidenţiat diferenţele biologice dintre cele două sexe, informează AFP.

De la începutul pandemiei de COVID-19, experţii din domeniul sănătăţii au remarcat un număr mai mare de cazuri grave înregistrate în rândul bărbaţilor.

Pentru a obţine informaţii mai precise, autorii noului studiu, publicat miercuri în Nature Communications, au analizat date medicale obţinute din 46 de ţări şi din 44 de state federale din componenţa Statelor Unite ale Americii în perioada 1 ianuarie – 1 iunie, care vizau 3,1 milioane de cazuri confirmate de COVID-19.

Potrivit acelor date, nu există nicio diferenţă între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte riscul de infectare cu SARS-CoV-2, întrucât exact jumătate din cazurile confirmate au fost înregistrate în rândul bărbaţilor.

În schimb, probabilitatea ca un bolnav de sex masculin să fie internat la terapie intensivă este de aproape trei ori mai mare (de 2,84 ori mai mare) decât pentru o femeie, iar probabilitatea de deces din cauza acestei boli este la rândul ei mai ridicată (de 1,39 ori mai mare).

Acest fenomen este „mondial”, în afara unor mici excepţii, au subliniat autorii studiului, care explică situaţia în principal prin prisma factorilor biologici.

Bazându-se pe alte studii deja publicate, autorii evocă faptul că femeile produc în mod natural mai mult interferon de tip 1, o substanţă care limitează reacţia imunitară anormală („furtună de citokine”) considerată vinovată de apariţia formelor grave de COVID-19. Femeile produc, de asemenea, mai multe limfocite T, care ucid celulele infectate.

Prezenţa la femei a hormonului estradiol ar oferi, totodată, o protecţie mai mare împotriva riscului de infectare cu noul coronavirus. Din contră, hormonul masculin testosteron ar limita reacţia imunitară la bărbaţi, afirmă autorii cercetării.

Dincolo de această „veritabilă diferenţă biologică”, autorii evocă şi posibilitatea unei prezenţe mai importante a comorbidităţilor în rândul bărbaţilor.

Ei au vorbit şi despre lipsa unor date suficiente care ar putea să permită evaluarea cu exactitate a rolului jucat de aceşti factori adiţionali. Autorii studiului notează în acelaşi timp că nu există diferenţe majore între cele două sexe la nivel mondial pentru două tipuri de comorbiditate care ar spori riscul de declanşare a unor forme grave de COVID-19: hipertensiune şi diabet.

Deşi alte studii suplimentare sunt necesare, „aceste date au implicaţii asupra îngrijirilor clinice acordate pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19”, precizează autorii studiului.

„Datele noastre ar putea să îi ajute pe medici să înţeleagă că sexul este un veritabil factor de risc pentru formele grave, atunci când se ocupă de pacienţi”, a declarat Kate Webb, medic şi profesoară la Universitatea Cape Town din Africa de Sud, evocând totodată anumite implicaţii pe care aceste constatări ar putea să le aibă asupra vaccinurilor anti-COVID-19.

„Alte vaccinuri (…) au arătat răspunsuri diferite, în funcţie de sex. Rămâne să se determine dacă la fel se va întâmpla şi în cazul vaccinurilor anti-COVID-19, dar noi sperăm că studiul nostru subliniază nevoia includerii sexului ca variabilă utilizată în cercetările ce privesc vaccinurile”, a adăugat specialista sud-africană.

CNAS: Accesul la sistemele de sănătate din România și Regatul Unit, în contextul Brexit

Înscrierea în noul sistem de înregistrare britanic – EU Settlement Scheme – EUSS- poate fi făcută până la data de 30 iunie 2021, cu condiția să vă fi aflat pe teritoriul Regatului Unit înainte de data de 1 ianuarie 2021, transmite Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), într-un comunicat de presă. Astfel, cetățenii români care sunt înscriși în EUSS vor avea acces la serviciile medicale pe teritoriul Regatului Unit, în baza prevederilor legislației naționale din Marea Britanie, începând cu data de 1 ianuarie 2021.

Asigurații români beneficiari ai Acordului de retragere vor avea acces la servicii medicale în baza prevederilor legislației naționale din Regatul Unit, precum și în baza prevederilor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială în vigoare. Astfel, dreptul asiguraților români de a accesa prestațiile corespunzătoare sistemului de asigurări de sănătate pe teritoriul Regatului Unit va fi acordat pe întreaga perioadă în care aceștia se află într-un context transfrontalier România – Regatul Unit, context inițiat anterior datei de 31 decembrie 2020, în condițiile prevăzute în Acordul de retragere.

Cetățenii care nu sunt beneficiari ai acordului plătesc taxă de sănătate pentru imigrație

Începând cu data de 1 ianuarie 2021, cetățenii români care nu sunt beneficiari ai Acordului de retragere și care se vor deplasa în Regatul Unit pentru mai mult de șase luni trebuie să plătească taxa de sănătate pentru imigrație (IHS), care le va permite să acceseze asistență medicală în Regatul Unit prin National Health Service (NHS).

Conform prevederilor din Acordul de retragere, resortisanții britanici care au dreptul la rezidență legală pe teritoriul României vor avea acces, după finalizarea perioadei de tranziție, la servicii medicale pe teritoriul României, în baza prevederilor legislației naționale și ale prevederilor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială.

Asigurații britanici beneficiari ai Acordului de retragere vor avea dreptul să acceseze serviciile medicale corespunzătoare sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, atât timp cât îndeplinesc condițiile prevăzute în Acordul de retragere.

Pagină specială pentru informații, pe site-ul CNAS

Pentru a veni în sprijinul persoanelor care intră sub incidența reglementărilor determinate de Brexit, CNAS a creat pe site-ul propriu o secțiune specială, în care au fost postate informații referitoare la modul de accesare a sistemelor de sănătate din România și Regatul Unit: http://www.cnas.ro/page/brexit.html

Informațiile vor fi actualizate permanent, pe măsură ce se vor stabili  noi reguli, în urma negocierilor derulate în prezent între UE și Regatul Unit.

De asemenea, persoanele care doresc informații suplimentare în domeniul asigurărilor de sănătate, în contextul Brexit,  pot adresa întrebări la adresa de e-mail brexit@casan.ro , pentru a primi răspunsul experților.

Perioada de tranziție după  retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană se va încheia la data de 31 decembrie 2020.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) recomandă românilor ca înainte de a călători în Regatul Unit să se informeze asupra condițiilor de deplasare și a modului în care pot fi accesate serviciile de asistență medicală.

Până la data de 31 decembrie 2020, cetățenii români și membrii lor de familie vor beneficia în Regatul Unit de același tratament care li se aplică în prezent tuturor cetățenilor unui stat membru UE, respectiv legislația europeană privind libera circulație a persoanelor, pentru a putea locui, lucra sau studia în continuare în Regatul Unit.

De asemenea, cetățenii britanici și membrii acestora de familie vor beneficia în România de același tratament care li se aplică cetățenilor unui stat membru UE, conform drepturilor care decurg din legislația UE privind libera circulație a persoanelor.

 

Câte centre de vaccinare au fost identificate până în prezent în România

Până în momentul de față, au fost identificate 352 de centre fixe pentru vaccinarea personalului medical și a celui medico-social, 663 de centre fixe și 78 centre mobile pentru vaccinarea celorlalte categorii populaționale, conform Strategiei de vaccinare.

“Menționăm că numărul centrelor de vaccinare va fi actualizat în funcție de nevoile identificate în fiecare etapă a campaniei de vaccinare, pentru a facilita accesul echitabil al tuturor persoanelor care doresc să se vaccineze”, se arată într-un comunicat al Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

CNCAV este un organism interministerial, fără personalitate juridică, în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului și coordonarea Prim-ministrului.

Numărul centrelor de vaccinare împotriva Covid-19 identificate până acum

O ședință de lucru cu Direcțiile de Sănătate Publică din toată țara a avut loc miercuri, în continuarea întâlnirii marți, privind pregătirea centrelor de vaccinare. La întâlnire au participat dr. Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) și dr. Andrei Baciu, Secretar de stat în Ministerul Sănătății și vicepresedintele CNCAV.

 

COVID-19: Ucraina va introduce restricţii severe între 8-24 ianuarie

Ucraina va introduce restricţii severe în ianuarie în speranţa că va opri răspândirea rapidă a infecţiilor cu noul coronavirus, a anunţat, miercuri, prim-ministrul Denis Şmigal, potrivit Reuters.

Măsurile, care includ închiderea şcolilor, cafenelelor, restaurantelor, sălilor de sport şi de spectacole, interzicerea adunărilor de masă, vor fi în vigoare între 8 şi 24 ianuarie, a precizat Şmigal într-o reuniune de guvern televizată.

„Ucraina va introduce restricţii de carantină întărite, să le numim ”vacanţa de iarnă pentru siguranţă”’, a adăugat el, precizând că scopul este ‘prevenirea unui nou val puternic al bolii, care s-ar putea întâmpla după sărbătorile de Anul Nou”.

Guvernul de la Kiev a impus luna trecută un lockdown la sfârşiturile de săptămână, cu închiderea sau limitarea funcţionării majorităţii serviciilor, cu excepţia celor esenţiale – magazine alimentare, farmacii, spitale şi transport public. Restricţiile au fost ridicate pe 2 decembrie.

Ministrul sănătăţii Maksim Stepanov a anunţat, miercuri, că în ultimele 24 de ore au fost raportate 12.585 de cazuri noi de infectare şi 276 de decese, depăşindu-se recordul negativ (257) din noiembrie. Bilanţul de până acum al infectărilor a ajuns la 845.343, iar cel al deceselor la 14.204.

OMS: Numărul bolilor netransmisibile, aproape dublu în 2019 față de anul 2000

Șapte din zece boli cu cea mai mare rată de mortalitate în 2019 au fost afecțiuni netransmisibile, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), dat publicității miercuri. Numărul acestora aproape s-a dublat faţă de anul 2000, când doar patru afecțiuni netransmisibile se regăseau în clasamentul celor zece boli cu cea mai mare rată de mortalitate, se precizează în raport. Pe primul loc în raport s-au situat afecţiunile cardiace.

Pentru 2020, pandemia de coronavirus, care a început în China în urmă cu un an şi a dus de atunci la decesul a peste 1,5 milioane de persoane, potrivit bilanţului oficial, şi la sute de milioane de infectări, ar putea bulversa clasamentul.

Bilanţul morţilor provocate de coronavirus este însă, în termen de vieţi omeneşti pierdute, cu mult sub cele nouă milioane de decese provocate de afecţiuni cardiace, înregistrate anul trecut.

Aproape 9 milioane de decese din cauza afecțiunilor cardiace, în 2009

Bolile de inimă au rămas principala cauză de deces la nivel global în ultimii 20 de ani. În anul 2000, numărul deceselor cauzate de boli cardiace a fost de 7 milioane, iar ”afecţiunile cardiace reprezintă acum 16% dintre toate cauzele de mortalitate”, a subliniat OMS, adăugând că situaţia s-a îmbunătăţit în Europa în general (cu 15% mai puţine decese în această perioadă). Cu toate acestea, afecțiunile cardiace ucid, în momentul de față, mai mulți oameni decât oricând înainte. Numărul deceselor cauzate de boli de inimă a crescut cu peste 2 milioane din 2000, la aproape 9 milioane în 2019.

De asemenea, boala Alzheimer și alte forme de demență se află acum printre primele zece cauze de deces la nivel mondial, clasându-se pe locul al treilea atât în America, cât și în Europa, în 2019. Femeile sunt cele mai afectate. Astfel, la nivel global, 65% din decesele cauzate de Alzheimer și alte forme de demență sunt femei. Și decesele cauzate de diabet au crescut cu 70% la nivel global între 2000 și 2019. În rândul bărbaților bolnavi de diabet, numărul deceselor a crescut cu 80%. În Estul Mediteranei, decesele cauzate de diabet s-au dublat și reprezintă cea mai mare creștere procentuală dintre toate regiunile OMS.

Soluția, un sistem solid de asistență medicală primară

Deși în rândul bolilor transmisibile s-a înregistrat un declin la nivel mondial, totuși acestea sunt o provocare majoră în țările cu venituri mici și medii. În 2019, pneumonia și alte infecții respiratorii au produs cele mai multe decese date de boli transmisibile și împreună s-au clasat pe locul al patrulea în topul cauzelor de deces la nivel mondial.

”Un sistem solid de asistenţă medicală primară este în mod evident fundaţia pe care se bazează totul, de la lupta împotriva bolilor netransmisibile, la gestionarea unei pandemii”, a precizat directorul OMS.

Faptul că bolile netransmisibile figurează într-o manieră atât de proeminentă pe listă ”pune în mod clar în lumină necesitatea intensificării eforturilor de prevenire şi de tratament în cazul afecţiunilor cardio-vasculare, cancerului, diabetului şi bolilor respiratorii cronice”, a anunțat OMS.

Aceste date ”subliniază urgenţa îmbunătăţirii în mod drastic a sistemul de îngrijiri primare într-o manieră echitabilă şi holistică”, a subliniat directorul general al organizaţiei, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

SARS-CoV-2: Vaccinul AstraZeneca este primul cu rezultate validate de o revistă ştiinţifică

Vaccinul dezvoltat de compania farmaceutică AstraZeneca şi Universitatea Oxford împotriva COVID-19 a devenit primul din lume ale cărui rezultate de eficienţă au fost validate de revista ştiinţifică The Lancet. Rezultatele studiilor clinice ale vaccinului au confirmat că acesta este eficient în medie la 70% dintre cazuri.

Vaccinul Astra-Zeneca anti-COVID-19 utilizează un virus numit ChAdOx1, adică o versiune slăbită a unui virus care determină răceala la cimpanzei (cunoscut sub numele de adenovirus).

Adenovirusul nu provoacă boli la om, dar este purtător al unei protein spike, specifică SARS-CoV-2, care generează răspunsul imun la persoana vaccinate. Mai exact, prin vaccinare, persoana respectivă primește „intrucțiunile” genetice pentru proteina spike a coronavirusului și astfel sistemul imunitar al acesteia învață să atace virusul, iar persoana imunizată dezvoltă anticorpi.

Concluziile cercetătorilor au apărut, marți, în publicația științifică The Lancet, fiind primele rezultate complete ce reies din etapa finală a studiului clinic privind eficacitatea vaccinului anti-COVID-19.

Vaccinul este eficient în proporție de 62% în cazul celor cărora li s-au administrat două doze complete și de 90% în cazul celor care au primit o jumătate de doză, urmată de una completă.

Experții nu pot da încă un verdict în legătură cu eficiența vaccinului la vârstnici

Pentru studiu, echipa a analizat datele a aproape 24.000 de adulți din Marea Britanie, Brazilia și Africa de Sud. Între ei au fost incluse și persoane cu comorbidități. Jumătate dintre participanți au primit vaccinul COVID-19, iar cealaltă jumătate au primit un placebo.

Studiul a fost conceput inițial pentru a evalua o singură doză de vaccin. Cu toate acestea, o revizuire a datelor privind răspunsul imun în studiile inițiale a constatat că o a doua doză a stimulat mai mult răspunsurile imune.

Cei mai mulți participanți la studiu au avut vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani. Ambele grupuri au inclus un număr mic de voluntari cu vârste de peste 55 de ani, astfel că specialiștii nu pot da încă un verdict în legătură cu eficiența vaccinului în cazul persoanelor vârstnice, care sunt mai expuse în faţa riscului de a dezvolta forme severe de COVID-19.

Rezultatul principal a fost să determine cazurile de boală simptomatică COVID-19 care au apărut la participanții care au primit două doze de vaccin.

Pentru a calcula eficacitatea, autorii au analizat datele din faza 3, adică din etapa finală de studiu clinic, din Marea Britanie și Brazilia, implicând 11.636 de persoane, dintre care jumătate aveau vaccinul și cealaltă jumătate se afla în grupul placebo.

Astfel, au descoperit 131 de cazuri de COVID-19 simptomatic la mai mult de 14 zile după cea de-a doua doză de vaccin. S-au înregistrat 30 de cazuri în grupul care a primit vaccinul, format din 5.807 voluntari, și 101 cazuri în grupul de control care a primit placebo.

Eficienţa a fost calculată la 70,4%, conform datelor publicate, iar acest procent este peste pragul minim de 50% cerut de Administraţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) în vederea aprobării unui vaccin.

Câte reacții adverse au fost înregistrate în cadrul studiului?

Cercetătorii nu au putut încă să evalueze durata protecției, deoarece primele studii au fost inițiate în aprilie 2020 și toate episoadele de boală au apărut în termen de șase luni de la administrarea primei doze de vaccin.

Doar trei dintre participanți, într-o perioadă medie de 3,4 luni, au prezentat reacții adverse severe ce au fost “posibil” legate de un vaccin, arată studiul. Dintre acestea doar unul a făcut parte din grupul care a primit vaccinul. Acesta a suferit o tulburare neurologică. Cei care au dezvoltat efecte adverse s-au recuperat, potrivit studiului.

În total, au fost înregistrate 175 de reacții adverse – ușoare sau medii – dintre care 84 în grupul vaccinat și 91 în grupul placebo.

AstraZeneca a precizat că poate fabrica trei miliarde de doze din vaccinul său în 2021.

COVID-19: Vaccinul Pfizer/BioNTech, aprobat în Canada

Vaccinul Pfizer/BioNTech împotriva COVID-19 a fost aprobat de către Autoritatea de reglementare Health Canada. Conform New York Times, canadienii ar putea primi vaccinul începând de săptămâna viitoare.

Health Canada a catalogat vaccinul drept sigur, la câteva zile după ce Marea Britanie a făcut același lucru.

„Canadienii pot fi încrezători că procesul de cercetare a fost riguros și că avem sisteme puternice de monitorizare în vigoare”, a declarat departamentul guvernamental, precizează New York Times.

Canada a comandat un total de 6 milioane de doze de vaccin Pfizer.

Primul transport de 249.000 de doze va ajunge în Canada în decembrie.

Luni, prim-ministrul Justin Trudeau a declarat că primele doze de vaccin Pfizer vor ajunge la 14 centre de distribuție,  săptămâna viitoare. Oficialii au declarant, la acel moment, că inoculările vor începe imediat ce organele de reglementare își vor da acordul.

Pentru moment, Autoritatea de reglementare canadiană a aprobat vaccinul numai pentru persoanele cu vârsta de peste 16 ani.