Secţie COVID-19 cu 105 paturi, înfiinţată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Galaţi

Etajul 1 al Spitalului Judeţean de Urgenţă Galaţi va fi transformat în secţie COVID-19 cu 105 paturi, în condiţiile în care numărul cazurilor pozitive este în creştere şi nu mai sunt locuri în unităţile medicale suport din judeţ, a declarat managerul instituţiei, Alina Dobrea.

Potrivit acesteia, secţia va deveni funcţională pe 23 decembrie şi va trata bolnavii COVID-19 pozitivi, cu toate patologiile asociate.

Secţiile care erau etajul 1 au fost mutate la alte etaje: secţia Chirurgie Generală III, mutată la etajul IV, în cadrul secţiei Chirurgie Generală I; secţia Chirurgie toracică, mutată la etajul V, în cadrul secţiei Ortopedie; secţia Chirurgie plastică şi reconstructivă, mutată la etajul VI, în cadrul secţiei ORL.

„Având în vedere creşterea tot mai mare de cazuri pozitive care se prezintă la unitatea noastră, majoritatea nemaiputând fi transportate la spitale suport, din cauza lipsei de locuri, am decis transformarea etajului I în secţie destinată internării pacienţilor confirmaţi. În vederea funcţionării acestei secţii s-au obţinut toate avizele de la DSP Galaţi şi s-a înfiinţat o linie suplimentară de gardă. Secţia nou înfiinţată va deveni funcţională din data de 23 decembrie şi va avea 105 paturi, în care vor fi trataţi bolnavi COVID-19 pozitivi, cu toate patologiile asociate”, a precizat Alina Dobrea.

BREAKING NEWS Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat vaccinul Pfizer

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a dat luni undă verde vaccinului dezvoltat de Pfizer și BioNTech, un pas decisiv pentru începerea campaniei de vaccinare în UE.

Decizia EMA ar putea permite țărilor menbre UE, inclusiv României, să înceapă vaccinarea înainte de finalul anului. Astfel, imunizarea în masă a celor aproximativ 450 de milioane de cetățeni europeni este cu un pas mai aproape.

”Sunt încântată să anunţ că Comitetul Ştiinţific al EMA s-a reunit azi şi s-a arătat favorabil unei autorizări a punerii pe piaţă condţionate în UE a vaccinului dezvoltat de Pfizer şi BioNTech”, a anunţat într-o conferinţă de presă online directoarea generală a EMA Emer Cook.

Emer Cook a subliniat că, ”pentru moment nu există vreo probă care să sugereze că acest vaccin nu este eficient împotriva noii variante” a SARS-COV-2 din Anglia.

Decizia EMA era de așteptat, în condițiile în care statele membre UE se confruntă în prezent cu un al doilea val al pandemiei. De altfel mai multe țări, în frunte cu Germania, au exercitat presiuni asupra agenției pentru a-și devansa întâlnirea, programată inițial pentru 29 decembrie.

Care sunt următorii pași?

În continuare este nevoie de aprobarea Comisiei Europene pentru a începe vaccinarea în UE. Deși acest pas este considerat o formalitate, ar putea dura încă două zile.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a declarat pentru publicația italiană La Repubblica faptul că organismul UE va lucra ”cu viteză supersonică” pentru aprobare.

Când va începe vacccinarea în România?

Premierul interimar Nicolae Ciucă a declarat luni că autorităţile au făcut pregătirile necesare pentru a putea demara campania de vaccinare anti-COVID începând cu data de 27 decembrie şi i-a îndemnat pe toţi cetăţenii să aibă încredere în acest demers.

Potrivit planurilor actuale, pe 26 decembrie România urmează să primească prima tranşă simbolică de circa 10.000 de doze de vaccin anti-COVID, care vor fi distribuite la cele 10 spitale din ţară de linia I destinate îngrijirii pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2.

C.E. propune norme privind testele antigenice rapide și asigură 20 de milioane de teste

Comisia Europeană a propus o serie de norme privind testele antigenice rapide pentru COVID-19 și a asigurat 20 de milioane de teste pentru statele membre.

Mai exact, Executivul de la Bruxelles a semnat un contract-cadru cu Abbott și Roche, care permite achiziționarea a peste 20 de milioane de teste antigenice rapide în valoare de până la 100 de milioane de euro, finanțat prin Instrumentul pentru sprijin de urgență (ESI). La începutul anului 2021, aceste teste vor fi puse la dispoziția statelor membre.

„Testele antigenice rapide ne oferă viteză, fiabilitate și capacitatea de a răspunde rapid pentru izolarea cazurilor de COVID. Acest lucru este esențial pentru încetinirea propagării pandemiei. Testarea va rămâne fundamentală în lunile următoare, chiar dacă ne propunem să începem vaccinarea în UE din 27 decembrie. Trebuie să ne extindem capacitatea de testare în paralel ca să putem menține virusul sub control. Pentru a contribui la aceste eforturi, am semnat astăzi un contract care vine în sprijinul statelor membre cu peste 20 de milioane de teste rapide”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

”În prezent, cea mai fiabilă metodologie de testare pentru identificarea COVID-19 este testul RT-PCR. Cu toate acestea, dată fiind utilizarea intensă, care a dus la penurii, costul relativ ridicat și timpul îndelungat necesar prelucrării acestor teste, utilizarea complementară a testelor antigenice rapide în anumite contexte specifice este din ce în ce mai recomandabilă”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

 

Măsuri recomandate

 

În ceea ce privește utilizarea testelor antigenice rapide, statelor membre li se recomandă:

  • să utilizeze testele antigenice rapide pentru a consolida și mai mult capacitatea generală de testare a statelor, în special deoarece testarea rămâne un pilon esențial pentru controlul și atenuarea actualei pandemii de COVID-19;
  • să se asigure că testarea antigenică rapidă este efectuată de personal medical calificat sau de alți operatori calificați, după caz, în conformitate cu specificațiile naționale, în strictă conformitate cu instrucțiunile producătorului și sub rezerva controlului calității;
  • să investească în formarea și, dacă este cazul, certificarea personalului medical și a altor operatori pentru efectuarea eșantionării și a testării, asigurând astfel capacități adecvate și garantând colectarea de eșantioane de bună calitate;
  • să aibă în vedere, în special, utilizarea testelor antigenice rapide în următoarele situații și contexte: diagnosticarea COVID-19 în rândul cazurilor simptomatice, al contactelor cu cazuri confirmate, al cazurilor grupate, pentru screening în zone cu risc ridicat și în spații închise;
  • să utilizeze teste antigenice rapide pentru screening la nivelul întregii populații în situații epidemiologice sau zone în care proporția testelor cu rezultate pozitive este ridicată sau foarte ridicată;
  • să se asigure că sunt puse în aplicare strategii care să clarifice în ce situații este necesară testarea de confirmare cu un test RT-PCR sau un al doilea test antigenic rapid;
  • să continue să monitorizeze și să evalueze nevoile de testare în funcție de evoluțiile epidemiologice.

În ceea ce privește validarea și recunoașterea reciprocă a testelor antigenice rapide, statelor membre li se recomandă:

  • să întocmească de comun acord, să mențină la zi și să comunice Comisiei o listă comună de teste antigenice rapide care sunt conforme cu strategiile de testare ale statelor și adecvate pentru situațiile descrise mai sus, care poartă marcajul CE, îndeplinesc cerințele minime de sensibilitate și de specificitate definite de Comisie și ECDC și au fost validate de cel puțin un stat membru;
  • să convină ca această listă comună de teste antigenice rapide să fie actualizată în mod regulat, în special pe măsură ce vor deveni disponibile noi rezultate ale studiilor independente de validare și vor intra pe piață noi teste;
  • să convină să recunoască reciproc rezultatele unei selecții de teste incluse în această listă comună;
  • să exploreze necesitatea și posibilitatea creării unei platforme digitale pentru a valida autenticitatea certificatelor de testare pentru COVID-19.

CNCAV a analizat stadiul pregătirilor pentru recepția și distribuția vaccinului antiCOVID-19

Luni a avut loc o ședință a Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), în care s-a analizat stadiul pregătirilor pentru recepția și distribuția, în România, a primei tranșe de vaccinuri, după cum au anunţat autorităţile.

Unul dintre aspectele importante a vizat informarea cetățenilor și crearea instrumentelor necesare care să acopere nevoia de informare, în toate etapele campaniei de vaccinare.

„Vaccinarea este un act medical, iar comunicarea oficială pe marginea acestui subiect esențial ar trebui să fie marcată de echilibru, normalitate, de preocuparea pentru asigurarea unui mediu favorabil vaccinării, pentru respectarea siguranței și a dreptului la intimitate al beneficiarilor vaccinării”, a declarat președintele CNCAV, col. dr. Valeriu Gheorghiță.

 

Asociația Profesională a Medicilor de Ambulator, despre vaccinarea întregului personal medical

Președintele Asociației Profesionale a Medicilor de Ambulator (APMA), Cosmin Alexandrescu, a discutat telefonic cu lt. col. dr  Valeriu Gheorghiță, coordonatorul Campaniei de vaccinare, referitor la începerea vaccinării personalului medical din sistemul de Ambulator, respectiv a medicilor care își desfășoară activitatea în cabinete medicale individuale sau firme medicale.

“Dl. Dr. Gheorghiţă a precizat că fiecare cabinet medical îşi va face catagrafie personalului pe care o va ridica în platforma informatică ce urmează a fi lansată în jurul datei de 26 decembrie 2020. În această platformă se va face programarea datei şi centrului de vaccinare la care fiecare cabinet va fi arondat”, se arată într-un comunicat al APMA.

În acelaşi comunicat se arată că până la sfârşitul anului 2020, se aşteaptă importul a încă 140.000 de doze de vaccin, urmând ca apoi, săptămânal, să se primească noi loturi astfel încât până la sfârşitul lunii ianuarie 2021, întreg personalul medical să poată primi cel puţin prima doză de vaccin.

Document UE: Cât costă vaccinul Pfizer?

Uniunea Europeană a convenit să plătească 15,5 euro pe doza de vaccin împotriva COVID-19 dezvoltat de Pfizer și BioNTech, arată un document intern UE obținut de Reuters.

Prețul, care este confidențial și negociat pentru 300 de milioane de doze, este puțin mai mic decât cel plătit de Statele Unite (15,98 euro) pentru primul transport de 100 de milioane de doze.

Documentul UE, datat din 18 noiembrie, a circulat intern după ce UE a anunțat acordul său cu Pfizer și BioNTech, pe 11 noiembrie.

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) urmează să ia astăzi o decizie privind aprobarea vaccinului Pfizer, după ce acesta a fost autorizat deja în mai multe țări, printre care Marea Britanie și Statele Unite.

Joi, secretarul de stat belgian pentru Buget, Eva De Bleeker, a publicat pe Twitter un tabel cu prețurile pe care Belgia le va plăti companiilor farmaceutice pentru vaccinurile lor anti-COVID-19. Ea a retractat postarea la scurt timp după publicare.

În tabelul respectiv vaccinul Pfizer era trecut cu un cost pentru Belgia de 12 euro pe doză, ceea ce i-a făcut pe mulți să creadă că acesta a fost prețul convenit de UE.

Și alte vaccinuri din tabel erau trecute cu prețuri mai mici decât cele oferite de surse europene.

”Există întotdeauna un preț total și un preț la livrare”, a explicat un oficial UE implicat în negocierile cu producătorii de vaccinuri, atunci când a fost întrebat de diferența dintre prețurile UE și cele belgiene.

Un purtător de cuvânt al lui De Bleeker a refuzat să comenteze informațiile, invocând confidențialitatea, dar a amintit că secretarul de stat a declarat săptămâna trecută în Parlament că prețurile bugetate sunt încă preliminare.

În baza acordurilor de achiziție pentru vaccinurile împotriva COVID-19, blocul comunitar a aprobat plăți în avans pentru rezervarea dozelor înainte de aprobare. După aprobare, Guvernele UE pot plăti restul prețurilor pentru a cumpăra dozele rezervate.

UE nu a precizat deocamdată avansul convenit cu Pfizer. Însă în octombrie a anunțat că a plătit circa un miliard de euro ca avans către AstraZeneca, Sanofi șiJohnson & Johnson, cu încă 1,45 miliarde de euro bugetați pentru Pfizer-BioNTech, Moderna și CureVac.

În prezent Uniunea negociază un acord și cu Novavax.

ECDC: Noua tulpină a coronavirusului are o transmisibilitate cu 70% mai mare

Noua mutaţie a coronavirusului detectată în Regatul Unit este „mai transmisibilă” în comparaţie cu tulpinile existente, dar nu există dovezi suficiente asupra severităţii acesteia, a anunţat luni Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), citat de EFE.

Analizele preliminare efectuate până în prezent relevă un potenţial estimat de creştere a ratei de reproducere (R) cu 0,4 şi o transmisibilitate cu 70% mai mare în comparaţie cu celelalte tulpini.

„Nu există nicio indicaţie în acest moment privind o severitate a infecţiei asociată cu noua mutaţie”, a indicat într-un comunicat agenţia cu sediul în Stockholm.

ECDC a menţionat că sunt efectuate analize pentru a se determina riscul de reinfectare şi eficacitatea vaccinurilor existente asupra noii tulpini, detectată deja în mai multe ţări, printre care Danemarca, Olanda şi Italia.

În condiţiile în care „în prezent nu există dovezi suficiente care să indice amploarea cu care noua variantă a virusului se răspândeşte în afara Regatului Unit, sunt necesare eforturi specifice pentru a preveni şi controla răspândirea acestuia”, recomandă ECDC.

ECDC nu a exclus duminică posibilitatea ca această nouă tulpină a virusului SARS-CoV-2 să circule deja în afara Marii Britanii şi a cerut autorităţilor statelor membre ale UE să ia măsuri prompte, în special să identifice rapid şi să izoleze persoanele venite din zonele afectate şi contacţii lor şi să intensifice testarea.

”Mai multe alte ţări au semnalat OMS alte variante care cuprind unele dintre schimbările genetice ale variantei britanice”, în special o mutaţie denumită „N501Y”, a anunţat şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Duminică, ministrul britanic al Sănătăţii, Matt Hancock, a declarat că noua tulpină a coronavirusului care circulă în ţară este „în afara controlului” pentru a justifica reintroducerea măsurilor de izolare la Londra şi într-o parte a Angliei şi care ar putea dura până la implementarea unui vaccin. Guvernul lui Boris Johnson a anunţat sâmbătă măsuri de izolare pentru Londra, sud-estul Angliei şi o parte din est, fapt ce obligă 16 milioane de locuitori să rămână acasă şi să renunţe la vizitele de Crăciun.

Vaccin anti-COVID-19: Ce trebuie să știm despre vaccinurile Pfizer și Moderna când decidem să ne vaccinăm?

Europa este la un pas de a primi primele doze de vaccin anti-COVID-19. Potrivit așteptărilor, vaccinul Pfizer-BioNTech va fi aprobat la reuniunea de astăzi a Agenției Europene a Medicamentului (EMA), iar primele doze vor putea fi livrate în termen foarte scurt. Astfel, în țara noastră, primele vaccinuri sunt așteptate după Crăciun.

În ceea ce privește reuniunea EMA pentru o decizie privind vaccinul Moderna, aceasta ar urma să aibă loc pe 12 ianuarie.

 

Vaccinul Pfizer-BioNTech vs. vaccinul Moderna

 

Potrivit datelor publicate, vaccinul Pfizer-BioNTech are o eficiență de 90%, în urma testelor efectuate pe 44.000 de persoane și a fost autorizat pentru utilizare la persoanele peste 16 ani.

Vaccinul Moderna are o eficiență de 94,5% și este indicat persoanelor peste 18 ani. Acesta a fost testat pe 15.400 de adulți.

Mod de administrare

Vaccinul Pfizer-BioNTech se administrează în două doze, de 0,3 militri fiecare, instramuscular în mușchiul deltoid, la 21 de zile distanță.

Vaccinul Moderna se administrează tot în două doze, la interval de aproximativ o lună, intramuscular,  iar cantitatea administrată este de 0,5 militri.

Reacții adverse semnalate în cazul vaccinului Pfizer-BioNTech

În timpul testelor au fost semnalate o serie de posible reacții adverse. Printre acestea se numără:

  • Locale: durere locală, roșeață
  • Generale: oboseală, mialgii, astenie, artralgii, febră, grețuri, adenopatii

 

Reacții adverse semnalate în cazul vaccinului Moderna

 

În timpul testelor au fost semnalate o serie de posible reacții adverse. Printre acestea se numără:

  • Locale: durere locală, roșeață, adenopatii axilare
  • Generale: oboseală, dureri de cap, dureri musculare, grețuri, vărsături, febră, dureri articulare

 

Ce trebuie să știm când decidem să ne vaccinăm?

 

Înainte de vaccinare, trebuie să precizăm medicului toate condițiile medicale favorizante, precum:

–       Alergii

–       Febră

–       Sângerări

–       Tulburări de coagulare

–       Tratament imunosupresor

–       Boli autoimune

–       Sarcină sau alăptare,

–       Dacă v-a fost administrat un alt vaccin anti-COVID-19

”Nu este indicată vaccinarea în cazul unei reacții alergice severe după prima doză de vaccin sau a unei alergii cunoscute la orice componentă a vaccinului. Reacția alergică severă presupune apariția simptomelor în primele minute sau ore din momentul administrării vaccinului. Cele mai importante semne și simptome sunt respirație dificilă, transpirații la nivelul capului și gâtului, accelerarea frecvenței respiratorii, erupție cutanată, oboseală, amețeli. Vorbim de o reacție alergică severă atunci când simptomatologia apărută impune spitalizare sau poate pune viața în pericol”, a declarat pentru RoHealthReview și Sănătatea.TV șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”.

 

Câți angajați din învățământ sunt de acord să se vaccineze împotriva COVID-19

Peste jumătate (56,3%) dintre angajaţii din învăţământ nu sunt de acord să se vaccineze împotriva COVID-19, conform unui sondaj realizat de Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” în perioada 16 – 21 decembrie 2020.

„Federaţia Sindicatelor din Educaţie ‘Spiru Haret’ a realizat, în perioada 16 – 21 decembrie 2020, un sondaj în rândul angajaţilor din învăţământ, pentru a vedea percepţia acestora privind redeschiderea unităţilor şcolare şi vaccinarea voluntară. Chestionarul vine în contextul în care Agenţia Europeană pentru Medicamente ar urma să aprobe în 23 decembrie vaccinul Pfizer/BioNTech, primul vaccin pentru COVID pentru uz în Uniunea Europeană. Astfel, din ianuarie, autorităţile române ar urma să înceapă vaccinarea populaţiei. Potrivit Strategiei de vaccinare, în România, în prima etapă vor intra cadrele medicale, urmând ca în etapa a doua să fie cuprinşi şi angajaţii din sistemul de învăţământ. Pe scurt: peste 13.000 de angajaţi din învăţământ au răspuns la chestionar; 56,3% dintre repondenţi spun că nu sunt de acord să se vaccineze împotriva Covid-19; 43,2% dintre repondenţi afirmă că doresc revenirea la şcoală şi la predarea faţă în faţă înainte de începerea campaniei de vaccinare”, se spune într-un comunicat al Federaţiei.

Organizaţia menţionează că 13.356 de angajaţi din învăţământ au răspuns la întrebările puse de FSE „Spiru Haret”, cele mai multe dintre acestea (92,6%) fiind cadre didactice.

În ceea ce priveşte categoria de vârstă, cei mai mulţi dintre respondenţi sunt în categoria de vârstă 40 – 49 ani (38,3%), urmează cei din categoria de vârstă 50 – 59 ani (23,3%) şi cei din categoria 30 – 39 de ani (21,8%).

„Putem spune că rezultatele sunt edificatoare pentru toate zonele şi nivelurile de învăţământ. La întrebarea ‘În ce zonă predaţi?’ 49% dintre repondenţi au spus că sunt din municipii cu peste 15.000 de locuitori plus municipiul Bucureşti; 21,7% predau într-un oraş; 29,3% în comune şi sate. Observăm că majoritatea persoanelor chestionate doresc redeschiderea unităţilor de învăţământ şi revenirea la predarea faţă în faţă. Astfel, peste 70% din cei care au răspuns la chestionar, mai precis 73,1%, doresc redeschiderea grădiniţelor; 75,7% doresc ca elevii din clasele pregătitoare şi I-IV să revină în clase; 70,6% sunt pentru redeschiderea şcolilor pentru elevii claselor V-VIII; 69,4% au răspuns că vor redeschiderea liceelor şi şcolilor profesionale”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei menţionate, cu toate că cei mai mulţi dintre angajaţii din învăţământ care au răspuns la chestionar doresc reîntoarcerea la şcoală, se observă că majoritatea nu este de acord să se vaccineze – 56,3% – chiar dacă vaccinul va fi gratuit.

„În ceea ce priveşte momentul revenirii la predarea faţă în faţă, observăm că 43,2% doresc să revină în şcoli cât mai curând posibil, în timp ce 41,4% consideră că reluarea cursurilor ar trebui să aibă loc după finalizarea campaniei de vaccinare la nivel naţional”, se mai spune în comunicat.

GCS a anunțat un număr zilnic de 2.489 de cazuri noi de persoane infectate

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.489 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 , acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 4.607.030 de teste. Dintre acestea, 7.116 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 5.310 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.806 la cerere. De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 69 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 21 decembrie.

Astfel, până luni, pe teritoriul României, au fost confirmate 593.783 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 501.896 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 333 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 14.481 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 20.12.2020 (10:00) – 21.12.2020 (10:00) au fost raportate 87 decese (45 bărbați și 42 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 de ani, 6 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 23 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 28 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 28 decese la categoria de peste 80 de ani.

81 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, pentru 5 pacienți decedați nu au fost înregistrate comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.430. Dintre acestea, 1.255 sunt internate la ATI.

Pe teritoriul României, 41.342 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.738 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 61.868 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 162 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.208 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 20 decembrie a.c., 8.481 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.852.680 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 3 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.