Comitetul pentru siguranța medicamentelor (PRAC) al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) a finalizat evaluarea legată de utilizarea semaglutidei, pe fondul preocupărilor privind un posibil risc crescut de apariție a neuropatiei optice ischemice anterioare non-arteritice (NAION) — o boală oculară rară, asociată cu pierderea vederii.

Semaglutida este substanța activă din mai multe medicamente utilizate pentru tratamentul diabetului de tip 2 și al obezității, precum Ozempic, Rybelsus și Wegovy. Aceasta acționează prin imitarea efectelor hormonului GLP-1, crescând eliberarea de insulină, reducând glicemia și diminuând pofta de mâncare.

În urma evaluării tuturor datelor disponibile – inclusiv studii non-clinice, clinice, date post-marketing și din literatura științifică – PRAC a concluzionat că NAION trebuie considerat un efect secundar foarte rar al semaglutidei, ceea ce înseamnă că poate afecta până la 1 din 10.000 de persoane tratate.

Studiile epidemiologice indică o dublare a riscului de apariție a NAION la pacienții adulți cu diabet zaharat de tip 2 care folosesc semaglutidă, comparativ cu cei care nu urmează acest tratament. Concret, acest risc se traduce prin aproximativ un caz suplimentar la 10.000 de persoane-tratate timp de un an. De asemenea, datele clinice sugerează un risc ușor crescut în comparație cu placebo.

Ca urmare a acestor concluzii, EMA recomandă actualizarea informațiilor despre produs pentru toate medicamentele ce conțin semaglutidă, menționând NAION ca reacție adversă cu frecvență „foarte rară”.

Recomandări pentru pacienți: în cazul în care apare o pierdere bruscă sau o degradare rapidă a vederii în timpul tratamentului cu semaglutidă, pacienții trebuie să solicite imediat consult medical. Dacă diagnosticul de NAION este confirmat, tratamentul trebuie întrerupt.

Această evaluare de siguranță a fost inițiată ca parte a unei măsuri post-autorizare (LEG) în urma unei evaluări periodice a raportului beneficiu-risc (PSUR). După recomandările formulate de PRAC, dosarul va fi transmis Comitetului pentru medicamente de uz uman (CHMP), care va emite un aviz oficial al EMA. Decizia finală, obligatorie pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, va fi adoptată ulterior de Comisia Europeană.

Federația Solidaritatea Sanitară subliniază importanța sporurilor acordate angajaților din sistemul medical care muncesc în zilele libere și sărbătorile legale. Aceste indemnizații nu sunt un privilegiu, ci o recunoaștere justă a eforturilor și sacrificiilor personale ale profesioniștilor din sănătate, care mențin funcționarea continuă a serviciilor medicale atunci când majoritatea oamenilor se află în mini-vacanță.

Potrivit federației, personalul medical este prezent la datorie în zile precum sâmbăta, duminica, Crăciunul, Paștele sau 1 Decembrie, fiind astfel privat de timpul petrecut alături de familie și viața personală, spre deosebire de majoritatea cetățenilor. Sporul de 100% din salariul de bază prevăzut de lege și contractul colectiv de muncă reprezintă un drept legitim al acestora, nu un „cadou” oferit de politicieni.

Cu toate acestea, în practică, profesioniștii din sănătate primesc doar aproximativ 52% din salariul de bază pentru munca prestată în aceste zile, o sumă „înghețată” aproape la nivelul anului 2018. Această valoare este sub media Uniunii Europene, fiind aproape la jumătate față de standardele europene, iar în unele țări occidentale bonusurile pentru astfel de zile pot fi chiar de trei ori mai mari.

Federația Solidaritatea Sanitară atrage atenția asupra consecințelor acestei situații: demotivare, creșterea numărului de demisii și migrație a personalului medical, gărzi descoperite și, implicit, un risc crescut pentru pacienți. „Cum putem cere continuitate și calitate în serviciile medicale dacă nu plătim corect efortul suplimentar din weekend și sărbători?”, se întreabă reprezentanții federației.

În acest context, orice discuție despre tăieri de sporuri ar afecta grav capacitatea sistemului public de sănătate de a asigura servicii continue și de calitate. Federația îndeamnă guvernanții să renunțe la orice propunere de reducere a veniturilor personalului medical și să implementeze soluțiile deja propuse pentru plata integrală a drepturilor salariale.

Cu ocazia Zilei mondiale de conștientizare a bolii Batten, luni, Palatul Parlamentului va fi iluminat în culoarea turcoaz pentru a susține campania de informare despre această afecțiune.

Decizia a fost luată de Biroul permanent al Camerei Deputaților, ca răspuns la solicitarea Comisiei pentru sănătate, la propunerea Asociației Rebeca Faith Hope Love, care a făcut această cerere și în anii anteriori.

Iluminatul special al clădirii va fi realizat de echipa Centrului de Dezvoltare Tehnologică, care se ocupă de operațiunile de reconfigurare a sistemului arhitectural de iluminat.

Boala Batten este o tulburare ereditară a sistemului nervos care debutează, de regulă, în copilărie. Aceasta afectează capacitatea celulelor de a recicla un reziduu celular numit lipofuscina. Denumirea „Batten” este folosită frecvent pentru a desemna mai multe forme ale acestei afecțiuni, cunoscute oficial sub numele de lipofuscinoză ceroidă neuronală. Boala Batten este o afecțiune genetică gravă și fatală, cu 13 tipuri cunoscute până în prezent, toate manifestând simptome similare. Printre acestea se numără convulsiile, pierderea vederii și deteriorarea funcțiilor cognitive, cum ar fi gândirea și raționamentul. Simptomele pot apărea la sugari, copii sau adolescenți. Această boală ereditară este cauzată de o mutație genetică care împiedică celulele să elimine corect deșeurile celulare. Astfel, proteinele, zaharurile și lipidele se acumulează în organism, provocând deteriorarea sistemului nervos, ce duce, în cele din urmă, la deces. Majoritatea formelor bolii sunt clasificate în funcție de gena implicată în producerea tulburării.

Într-o informare publicată de Spitalul CF Timișoara, farmacista Adela Filipescu subliniază efectele multiple ale deficitului de vitamina D, substanță esențială pentru sănătatea oaselor, dar și pentru buna funcționare a creierului și a sistemului cardiovascular.

Vitamina D este o vitamină liposolubilă, care poate fi produsă de organism la nivelul pielii prin expunerea la razele ultraviolete (UV). Totodată, poate fi obținută din alimentație – mai ales din ficat, lactate grase, gălbenuș de ou, pește gras și drojdie de bere – sub forma provitaminei D2, care este transformată prin metabolizare în colecalciferol, cu activitate terapeutică.

Când apare deficitul de vitamina D?

Potrivit farmacistei, deficiența de vitamina D poate fi cauzată de mai multe condiții, printre care:

• Expunere insuficientă la soare – în special iarna sau la persoanele care stau mult timp în spații fără lumină naturală;

• Aport alimentar redus – regimuri de slăbire drastice, dietă cu alimente ultraprocesate;

• Afecțiuni hepatice sau biliare – deoarece acizii biliari sunt esențiali pentru absorbția vitaminei D, iar ficatul o transformă în formă activă;

• Boli renale – precum sindromul nefrotic sau boala cronică de rinichi;

• Tulburări de absorbție intestinală – cauzate de ciroză biliară, sindrom de intestin scurt, rezecție intestinală, insuficiență pancreatică exocrină, boala Crohn, fibroză chistică, boala celiacă;

• Hipoparatiroidism;

• Tuberculoză cutanată;

• Perioade speciale: sarcină, alăptare, copii prematuri, adolescență sau perioade intense de creștere;

• Administrarea de tratamente medicamentoase pe termen lung – care pot reduce nivelul vitaminei D din organism.

Vitamina D: mai mult decât sănătatea oaselor

Rolul principal al vitaminei D este binecunoscut: participă la mineralizarea oaselor și ajută la menținerea unui nivel optim de calciu și fosfor în corp.

Însă vitamina D are și un rol neuroprotector:

• Este activă în creier, susține funcționarea neuronilor prin celulele gliale,

• Controlează inflamația cerebrală,

• Reduce permeabilitatea barierei hematoencefalice,

• Repară învelișul neuronilor,

• Protejează împotriva toxinelor metabolice,

• Reduce stresul oxidativ,

• Reglează producția de neurotransmițători.

O carență severă de vitamina D poate agrava simptomele unor boli neurologice și psihologice precum:

• Alzheimer,

• Parkinson,

• Scleroza multiplă,

• Depresia.

Carența de vitamina D afectează și inima

Un nivel scăzut de vitamina D (sub 20 ng/mL) este asociat cu o creștere semnificativă a riscului de:

• Hipertensiune arterială,

• Boală coronariană,

• Infarct miocardic,

• Insuficiență cardiacă,

• Fibrilație atrială,

• Mortalitate cardiovasculară.

Doze recomandate și precauții

Conform recomandărilor transmise de farmacista Adela Filipescu, dozele maxime admise de vitamina D în administrarea zilnică sunt:

• Nou-născuți: 1000 UI/zi

• Copii până la 1 an: 1500 UI/zi

• Copii 1–3 ani: 2500 UI/zi

• Copii 4–8 ani: 3000 UI/zi

• Copii peste 9 ani, adulți și femei însărcinate: 4000 UI/zi

Este important de reținut că, în cazul femeilor însărcinate, se recomandă administrarea de complexe prenatale și postnatale specifice, iar suplimentele cu vitamina D pot interacționa cu diverse tratamente medicamentoase.

Medicul rezident în Boli Infecțioase, dr. Dana Dan, de la Spitalul Clinic „Dr. Victor Babeș” din Timișoara, subliniază importanța clinică a sindromului febril în cadrul campaniei educaționale „Lecția de la Babeș”.

Sindromul febril poate fi caracterizat ca acea stare a organismului în care temperatura depășește 38°C și care poate sau nu să fie însoțită și de alte simptome.

În rutina examenului clinic al bolnavului, în general, și al bolnavului febril, în special, există mai multe categorii:

Bolnav febril purtător al unei urgențe medicale sau chirurgicale, cum ar fi infecția sistemică – vorbim despre sepsis ori endocardită. Apoi, în cazul unei meningite, unei leucemii, peritonită, apendicită etc.;

Bolnav febril cu o suferință de organ bine conturată, precum pneumonie, scarlatină, infecție urinară etc.;

Bolnav febril purtător al unei infecții acute autolimitante, cum este infecția acută de căi respiratorii, adenoviroza etc.;

Bolnav febril nediferențiat, atunci când febrei nu i se asociază alt element de ordin subiectiv sau obiectiv semnificativ diagnostic – cum este cazul infecției HIV.

În cazul unui bolnav febril, vorbim de încadrarea în următoarele modele evolutive:

• boală febrilă cu elemente sugestive pentru o suferință de organ, aparat, sistem;

• boală febrilă cu elemente sugestive pentru o infecție sistemică;

• boală febrilă nediferențiată, cu durată de 7–15 zile;

• boală febrilă lipsită de manifestări conexe (febra solitară);

• boală febrilă prelungită de etiologie nedeterminată.

Recunoașterea în timp util a infecției sistemice ridică în continuare dificultăți de ordin diagnostic și terapeutic.

În infecțiile cu coci piogeni, sindromul febril este asociat cu un procent de mortalitate de până la 30%.
În infecțiile urinare, respiratorii, digestive, sepsele produse de bacterii gram-negative, procentul de mortalitate este între 30% și 60%.
Acelasi potențial de gravitate îl regăsim și în evoluția meningitelor bacteriene.

Dacă asociat febrei sunt prezente simptome precum:

• erupții cutanate,

• tuse,

• disfagie,

• dureri de mușchi ori articulare,

• dureri abdominale,

• disconfort la urinare,

• adenopatii,

• colorația sclerelor (colorarea părții albe a ochilor),

Este indicată vizita la medicul de familie sau la medicul specialist, pentru stabilirea diagnosticului și a tratamentului.

În același timp, vorbim despre sindrom febril prelungit atunci când febra persistă fără diagnostic mai mult de 3 săptămâni, în ciuda investigațiilor efectuate în spital.

Febra prelungită se întâlnește în:

• infecțiile bacteriene: leptospiroză, listerioză, boala ghearelor de pisică, TBC pulmonar/extrapulmonar;

• infecțiile virale;

• infecțiile parazitare: malaria, toxoplasmoză, amibiază, leishmanioză, histoplasmoză;

• infecțiile fungice: criptococoză.

Uneori, febra apare ca parte a unor patologii neinfecțioase:

• neoplasme,

• hemopatii maligne,

• boli ale țesutului conjunctiv,

• vasculite,

• boli autoimune,

• boli granulomatoase.

În prezent, incidența cazurilor de febră neelucidată a scăzut mult, datorită descoperirilor făcute în domeniul tehnicilor de diagnostic biologic, paraclinic și a ritmului accelerat al explorărilor.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) semnalează autorităților pericolele unei noi reduceri a cheltuielilor în sistemul sanitar, subliniind că sectorul este deja afectat de subfinanțare. Conform FSSR, orice diminuare suplimentară a fondurilor va pune presiune atât pe personalul medical, cât și pe pacienți, cu efecte negative semnificative.

„Sănătatea este deja săracă; nu o sărăciți suplimentar!” – este mesajul principal al FSSR, care subliniază nevoia urgentă de a crește finanțarea sistemului de sănătate publică și de a îmbunătăți condițiile pentru angajați. Federația prezintă câțiva indicatori financiari relevanți care arată situația precară a sectorului sanitar din România comparativ cu media Uniunii Europene.

Finanțarea publică a sănătății în România – o diferență semnificativă față de UE

FSSR subliniază că „cheltuiala publică pe sănătate pe cap de locuitor este în România de 3,25 ori mai mică decât media statelor din UE”. Astfel, în primele patru luni ale anului 2025, România a cheltuit doar aproximativ 379 euro/persoană, față de media UE de 3500 euro/an.

Totodată, România cheltuie 5,36% din PIB pentru sănătate, sub media Uniunii Europene de 7,5% din PIB. Conform FSSR, acest nivel de cheltuieli este insuficient, având în vedere că „gradul mediu de satisfacție al populației față de serviciile publice de sănătate în România este de cca. 74,25% față de media statelor UE”. De asemenea, FSSR atrage atenția asupra faptului că, în ciuda acestor așteptări ridicate ale populației, „finanțarea sistemului public de sănătate din România este de 30,71% din cea aferentă mediei statelor UE”.

Proporția scăzută a sănătății în bugetul public

În ceea ce privește alocările bugetare, FSSR indică faptul că procentul cheltuielilor publice pentru sănătate este mult mai mic în România decât în alte state din UE. Conform datelor prezentate, „cheltuiala publică pe sănătate din totalul cheltuielilor bugetare în România este de aproximativ 13,56%”, în timp ce media UE este de 14,8%.

„Guvernanții sunt prea puțin preocupați de sănătate”, consideră FSSR, adăugând că în loc să se găsească soluții pentru creșterea finanțării sistemului de sănătate, autoritățile reduc bugetul, în detrimentul pacienților și angajaților din sistem.

Cererea FSSR: Creșterea finanțării și a calității serviciilor

Federația solicită renunțarea la orice măsuri care ar duce la scăderea cheltuielilor pentru sănătate, inclusiv tăierea cheltuielilor salariale. „FSSR solicită deschiderea discuțiilor pe tema măsurilor care pot determina creșterea finanțării sistemului public de sănătate”, argumentând că acest lucru ar contribui la „creșterea calității serviciilor medicale și a nivelului recompensei acordate angajaților”.

În final, Federația „Solidaritatea Sanitară” subliniază că în timp ce „așteptările față de sănătate continuă să crească”, finanțarea rămâne insuficientă și se face tot mai mult loc „sărăciei sistemului public de sănătate”. Aceasta face apel la guvernanți pentru a lua măsuri reale care să sprijine sănătatea publică și condițiile de muncă ale angajaților din sistemul sanitar.

Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a anunțat cu ocazia evenimentului „Health Forum: Cancerul poate fi învins prin prevenție, depistare precoce și terapie inovatoare! Ediția 2025”, organizat de DC News Media Group, că în ultimele trei ani, România a înregistrat un record național prin includerea a peste 100 de molecule inovative pe lista medicamentelor compensate și gratuite, conform Agerpres.

„În ultimii trei ani, numărul de medicamente inovative care au fost introduse pe lista de compensate și gratuite a depășit 100. Este un record în ceea ce privește accesul la terapii inovative. Cel puțin 26 dintre acestea sunt pentru terapiile oncologice”, a declarat Alexandru Rafila, subliniind progresele semnificative în accesul pacienților la tratamente de ultimă generație.

Printre realizările recente se numără și un proiect de hotărâre de guvern care prevede introducerea a mai mult de 20 de molecule inovative suplimentare pe lista de medicamente compensate și gratuite. Potrivit ministrului, acest proiect a primit deja avizele necesare și ar putea fi aprobat în curând, în funcție de identificarea surselor de finanțare.

„Trebuie aprobată într-o ședință de guvern de prim-ministru. Predictibilitatea, din punctul meu de vedere, trebuie să țină pasul cu predictibilitatea financiară. Simpla aprobare a unei liste de medicamente fără asigurarea fondurilor necesare pentru acele medicamente nu cred că este o abordare sănătoasă. (…) Probabil că acum, într-un context economic mai dificil, decizia legată de introducerea va fi luată în momentul în care sunt identificate și sursele de finanțare a acestei liste de medicamente compensate și gratuite”, a explicat ministrul.

În ceea ce privește accesul pacienților oncologici la tratamentele necesare, Rafila a subliniat pașii importanți făcuți în ultimele luni. „Accesul la radioterapie în momentul de față este foarte mult îmbunătățit. Pe lângă numeroasele centre promovate care existau, au apărut 12 centre publice. Practic, listele de așteptare pentru radioterapie nu mai există. Decontarea serviciilor de radioterapie este acoperitoare”, a declarat ministrul Sănătății.

El a menționat că pentru perioada următoare este necesar să fie dezvoltate rețele regionale de competență pentru tratamentul pacienților oncologici. „Ele trebuie să devină operaționale, încât oamenii să nu mai meargă dintr-un capăt în altul al țării și lucrul acesta a început să se întâmple în multe zone din România”, a mai adăugat Rafila.

Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a subliniat importanța unei educații pentru sănătate mai aprofundate în școli, recomandând ca aceasta să devină mai consistentă și să fie predată de cadre medicale, precizează Agerpres.

„Educaţia pentru sănătate nu ştiu dacă trebuie neapărat să fie o materie obligatorie, dar să fie mult, mult mai consistentă. Fiecare grupă de vârstă să beneficieze de informaţiile relevante care să ne ajute, în fond, să creştem speranţa de viaţă, să scădem povara îmbolnăvirilor şi, mai ales, a îmbolnăvirilor cronice. Să înveţe copiii de la igienă până la ce înseamnă prevenţia cancerului şi ce să mănânci şi bei, dar pentru asta, informaţiile trebuie livrate într-un mod profesionist. Am tot respectul pentru fiecare profesor, indiferent de materia pe care o predă, dar niciodată nu va reuşi să transmită acele informaţii pe care ar putea să le transmită un cadru medical, un medic sau un asistent medical, pe o curriculă pe care să o dezvoltăm împreună. La fel cum teologia este predată de către preoţi, educaţia sanitară să fie predată de către medici şi asistenţi medicali”, a afirmat, joi, Moldovan, în cadrul conferinţei „Health Forum: Cancerul poate fi învins prin prevenţie, depistare precoce şi terapie inovatoare! Ediţia 2025”, organizată de DC News Media Group.

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a subliniat importanța educației pentru sănătate în rândul copiilor, considerând că aceasta ar trebui să fie o disciplină predată de cadre medicale, nu doar o materie opțională în școli.

„Copiii trebuie învățați de mici cum să prevină îmbolnăvirile. Este mult mai important decât toți banii pe care îi dăm noi în sănătate de la CNAS. Impactul pe următorii 10-20 de ani va fi semnificativ. Vom trăi mai mult, copiii noștri vor trăi mai mult și mai bine în sensul acesta,” a afirmat Moldovan, subliniind impactul pe termen lung al educației pentru sănătate.

De asemenea, președintele CNAS a propus ca Ministerul Sănătății să se implice în certificarea și autorizarea cadrelor medicale care ar putea să predea educația pentru sănătate. „Ministerul Sănătății ar putea să autorizeze, să certifice medici și asistenți,” a adăugat el.

Moldovan a continuat, menționând că medicii de familie din zonele rurale ar putea beneficia enorm de pe urma acestui proiect educațional: „Medicii de familie din comunitățile rurale cred că s-ar bucura, din perspectiva încărcăturii pe care o au la cabinet, să poată să transmită multe din informațiile pe care nu le pot transmite la cabinet, că nu au cu cine, pentru că nu vine nimeni la prevenție.”

Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia” din București, cel mai mare spital de psihiatrie din țară, va primi o investiție semnificativă de 94 milioane lei pentru construirea unui Centrul de Psihiatrie Pediatrică, destinat tratamentului copiilor cu tulburări din spectrul autist și alte probleme psihice.

Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia” din București, cel mai mare spital de psihiatrie din România și administrat de ASSMB, găzduiește în această perioadă una dintre cele mai importante manifestări științifice dedicate sănătății mintale: Zilele Medicale și Științifice ale Spitalului Obregia.

Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc astăzi, 5 iunie 2025, la Palatul Parlamentului – Sala Constantin Stere, și a marcat începutul unei săptămâni pline de dezbateri științifice și schimburi de idei în domeniul psihiatriei moderne. Conferința reunește specialiști din domeniu și este un important cadru de colaborare interdisciplinară.

„Într-o lume în care sănătatea mintală este, în sfârșit, recunoscută ca o componentă esențială a calității vieții, misiunea spitalului nostru devine mai actuală ca niciodată. De-a lungul celor 102 de ani de existență, instituția s-a transformat, s-a adaptat și a devenit un adevărat reper în psihiatria românească. Suntem profund mândri de întreg colectivul nostru medical și auxiliar – profesioniști remarcabili care dovedesc, zi de zi, pasiune, empatie și dedicare în sprijinul pacienților.”, a declarat Andrian Țîbîrnă, managerul Spitalului Obregia.

Dr. Cristinel Badiu, Director al Direcției Management Spitale din cadrul ASSMB, a subliniat importanța acestui eveniment pentru viitorul sănătății mintale în România: „Suntem onorați să fim parte a Zilelor Spitalului Obregia, un eveniment cu greutate pentru viitorul sănătății mintale în România. Chiar ieri au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru un proiect major: construirea Centrului de Psihiatrie Pediatrică în incinta spitalului, cu o valoare de peste 94 de milioane de lei, finanțat prin PNRR și bugetul local. Acest centru va oferi servicii de diagnostic, terapie și tratament pentru copiii cu tulburări din spectrul autist și alte afecțiuni psihice – un pas concret spre acces echitabil la servicii de sănătate mintală.”

Evenimentul, care se va încheia pe 7 iunie, abordează teme de maxim interes pentru profesioniștii din domeniul sănătății mintale, inclusiv neuroștiințele moderne, terapii personalizate, sănătate mintală digitală, inteligența artificială și abordări transdisciplinare. La eveniment participă reprezentanți din domeniul medical, social și instituțional, alături de autoritățile naționale și internaționale implicate în politica de sănătate mintală.

Temele conferinței includ:

• Neuroștiințe moderne

• Terapii personalizate

• Sănătate mintală digitală

• Inteligență artificială în psihiatrie

• Abordări transdisciplinare

Federatia „Solidaritatea Sanitară” din România a publicat recent un raport care analizează cheltuielile din sectorul sanitar în primele patru luni ale anului 2025, evidențiind discrepanțele dintre realitatea financiară și miturile promovate în spațiul public. Analizând datele oficiale, Federația subliniază că sectorul sănătății rămâne subfinanțat, cu consecințe semnificative asupra calității serviciilor medicale și a personalului din spitale.

Datele reale din sistemul sanitar:

• Cheltuielile salariale în spitalele publice: doar 48,64% din totalul cheltuielilor sunt alocate salariilor, o cifră mult mai mică decât miturile răspândite în public, care susțin că până la 80-90% din bugetul spitalelor ar merge pe salarii. În comparatie, media Uniunii Europene este între 65% și 70%.

• Cheltuieli salariale în întregul sistem public de sănătate: în România, 31,25% din totalul cheltuielilor publice pentru sănătate sunt destinate salariilor, comparativ cu media UE, care este între 60% și 65%.

• Ponderea spitalelor în bugetul sănătății: Spitalele din România au primit 61,72% din fondurile alocate pentru sănătate, ceea ce reflectă o parte semnificativă a cheltuielilor.

• Bugetul sănătății în raport cu PIB-ul: Cheltuiala publică pentru sănătate reprezintă doar 5,36% din PIB, sub media Uniunii Europene de 7,5%.

• Cheltuieli pentru sănătate per persoană: România cheltuie aproximativ 379 euro pe persoană în primele patru luni ale anului, iar acest nivel este mult sub media Uniunii Europene, care este de aproximativ 3500 euro pe an per locuitor.

Federația „Solidaritatea Sanitară” atrage atenția că, în ciuda acestor statistici alarmante, discuțiile publice și politicile guvernamentale continuă să evite subfinanțarea sectorului. În condițiile în care salariile din sistemul public de sănătate sunt cu cel puțin 10 puncte procentuale mai mici decât media UE, Federația subliniază necesitatea unor măsuri urgente de reformă.