Coronavirus: Liderii UE vor să se pună de acord în privința realizării certificatelor de vaccinare

Liderii UE se vor pune de acord, joi, să lucreze la realizarea de certificate de vaccinare pentru cetăţenii UE care s-au vaccinat împotriva COVID-19, relatează Reuters, citând un draft de concluzii pe care l-a consultat.

Plasarea statelor în „lockdown” pentru a limita răspândirea pandemiei a provocat anul trecut cea mai puternică recesiune prin care a trecut vreodată blocul comunitar, afectând în special sudul UE, unde economiile sunt adesea mult mai dependente de turişti, într-un mod disproporţionat.

În condiţiile în care campaniile de vaccinare împotriva COVID-19 încep să capete ritm, unele guverne, precum cele din Grecia şi Spania, fac demersuri pentru adoptarea rapidă a unui certificat valabil la nivelul întregii UE pentru cei deja inoculaţi, astfel încât oamenii să poată călători din nou.

Deşi statele membre sunt de acord că un certificat de vaccinare ar fi binevenit, mai este încă de lucru în privinţa detaliilor, respectiv dacă certificatul să fie în format digital, dacă să fie acceptat la nivel global şi în ce stadiu al vaccinării în general în doi paşi ar trebui emis, scrie Reuters.

„Facem apel ca munca să continue asupra unei abordări comune a certificatelor de vaccinare”, se menţionează într-un draft de concluzii al summitului UE prin videoconferinţă consultat de Reuters, fără a avansa un calendar privind obţinerea de rezultate concrete.

Oficiali au declarat că UE lucrează împreună cu Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian (IATA), care este hotărâtă să resusciteze transportul aerian, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Dar călătoria în baza unor certificate ridică şi unele probleme legale, au declarat oficiali UE, pentru că aceia care au rămas în ultima etapă de vaccinare ar putea afirma că libertatea lor de mişcare a fost restricţionată nejustificat de listele de aşteptare de luni de zile.

Totodată, oficialii UE atrag atenţia asupra faptului că OMS şi agenţiile UE nu au stabilit dacă oamenii care s-au vaccinat cu două doze mai pot transmite coronavirusul şi infecta alte persoane, chiar dacă ei nu mai sunt vulnerabili.

De asemenea, nu este clar dacă oamenii mai pot transmite virusul dacă s-au vindecat de COVID-19, cât timp sunt imuni şi dacă ei ar trebui să obţină sau nu certificate.

„Sunt încă multe lucruri pe care nu le ştim. Avem nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la o linie comună”, a declarat un oficial de rang înalt dintr-un stat UE, potrivit Reuters.

Timpul este însă scurt pentru ţările din sud, unde sectorul ospitalităţii are nevoie să ştie cum să se pregătească în următoarele luni. În pofida poziţiei oficiale că toate guvernele UE vor să rezolve problema împreună, unele ar putea decide să se mişte mai repede individual.

În februarie, Grecia şi Israelul au semnat un acord pentru a relaxa restricţiile de călătorie în Grecia pentru israelienii care au dovada că s-au vaccinat împotriva COVID-19.

Coronavirus: Este timpul să purtăm o mască de protecție mai bună, susţin experţii

În condiţiile răspândirii unor variante noi, mai contagioase, de coronavirus, experţii susţin că este momentul să se ia în considerare utilizarea unei protecţii respiratorii de calitate medicală sau purtarea laolaltă a unei măşti chirurgicale şi a uneia din ţesătură, scrie AFP.

Oamenii de ştiinţă au convenit de ceva timp că principala modalitate de răspândire a virusului este prin aer, mai degrabă decât prin intermediul suprafeţelor, iar în prezent există din ce în ce mai multe dovezi conform cărora picăturile mici rezultate din respiraţia obişnuită şi vorbire, care pot parcurge distanţe de mai mulţi metri, reprezintă o modalitate comună de transmitere.

Fixare şi filtrare

La aceasta se adaugă contagiozitatea mai mare a variantelor emergente, cum ar fi B.1.1.7, care necesită o încărcătură virală mai mică pentru a provoca boala COVID-19 simptomatică, în comparaţie cu varianta mai frecventă.

La vremea când autorităţile au recomandat pentru prima dată oamenilor să îşi acopere feţele, stocurile de măşti adecvate erau extrem de reduse, iar publicul era încurajat să apeleze la soluţii improvizate, confecţionate din tricouri sau bandane. Însă acestea sunt departe de a fi ideale.

Linsey Marr, profesoară de inginerie civilă şi a mediului în cadrul Virginia Tech, care studiază transmiterea bolilor pe cale aeriană, a declarat pentru AFP: „Eficienţa unei măşti depinde de două lucruri: filtrare şi fixare. O filtrare bună elimină cât mai multe particule posibil, iar o fixare bună înseamnă că nu există scurgeri prin lateralele măştii, pe unde aerul – şi virusurile – pot circula”, a spus ea, adăugând că şi un mic spaţiu ar putea duce la o reducere cu 50% a performanţei.

Printre cele mai bune materiale pentru blocarea particulelor mici se numără polipropilena neţesută, care este utilizată pentru producţia de N95 şi măşti de tip chirurgical, precum şi filtrele HEPA. Din rândul ţesăturilor, bumbacul cu ţesătură deasă funcţionează cel mai bine, a adăugat ea.

„Dacă purtaţi o mască de pânză, alegeţi una care are mai multe straturi, în mod ideal una cu un buzunar în care puteţi strecura un material filtrant bun”, a spus Marr. „Sau puteţi dubla masca purtând o mască de tip chirurgical împreună cu o mască din ţesătură, bine strânsă, deasupra”, a adăugat ea.

Dublare

Măştile chirurgicale sunt fabricate din material cu o bună capacitate de filtrare, însă tind să fie largi, astfel încât adăugarea unei măşti din ţesătură deasupra menţine marginile fixe şi reduce scurgerile.

Adăugarea unui strat suplimentar îmbunătăţeşte filtrarea. Dacă un singur strat captează 50% dintre particule, prin combinarea a două straturi se ajunge la 75%.

Însă ea a adăugat: „Nu recomandăm să purtaţi mai mult de două măşti. Adăugarea mai multor straturi dovedeşte un randament redus şi poate compromite respirabilitatea. Trebuie să se poată respira uşor prin straturi; în caz contrar, aerul este mai probabil să se scurgă prin lateralele măştii”.

Măştile care au o punte metalică pentru nas ajută la asigurarea unei fixări corespunzătoare, la fel ca şi bretelele care se strâng în jurul capului, nu doar în zona urechilor. Astfel de bretele care îmbunătăţesc fixarea măştilor chirurgicale sunt acum disponibile pe piaţă.

„Ar trebui să simţiţi masca venind spre interior când respiraţi şi, dacă vă ţineţi mâinile în lateralele măştii nu ar trebui să simţiţi deloc aer care se scurge când expiraţi”, a spus Marr.

Protecţii respiratorii de calitate medicală

O altă opţiune este aceea de a utiliza măşti N95, sau echivalentele lor internaţionale, cum ar fi KN95, FFP2 şi altele.

„Toate oferă un nivel similar de filtrare, ceea ce înseamnă protecţie faţă de particulele care intră şi ies”, a declarat Ranu Dhillon de la Facultatea de Medicină Harvard, medic la Brigham and Women Hospital.

Dhillon, care pledează în favoarea utilizării unor măşti mai bune încă din primăvara anului trecut, acuză lipsa unor mesaje clare adresate publicului cu privire la valoarea unor măsuri de protecţie mai eficiente. În plus, „nu a existat un demers concertat pentru a produce cu adevărat în masă şi pentru a distribui în masă aceste măşti de calibru superior”.

Personalul medical este testat în fiecare an pentru a se asigura că în cadrul profesional utilizează măştile în mod corespunzător, însă Dhillon nu vede acest lucru ca pe un impediment major. „A învăţa oamenii să îşi potrivească o mască, chiar dacă nu 100% perfect, dar mai eficient, este ceva foarte realizabil”, a spus el.

Măşti în viitorul nostru?

Secretul conceptualizării ameninţării este comparaţia cu fumul de ţigară, este de părere Donald Milton, profesor de igiena mediului la Universitatea din Maryland. Ventilaţia ajută, desigur, însă dacă o persoană se află între o alta care respiră şi o gură de evacuare, virusul va ajunge în continuare la aceasta, motiv pentru care măştile bune sunt atât de importante, a spus el.

Înainte de pandemie, Milton şi alţi oameni de ştiinţă specializaţi în aerosoli care studiau gripa au ajuns la concluzia că şi aceasta se transmite din picături mici rezultate din vorbirea obişnuită şi din respiraţie şi că rolul strănutului, al tusei şi al transmiterii prin intermediul suprafeţelor este mai redus decât se credea.

Constatările lor au stârnit controverse la acea vreme, însă COVID-19 a reînnoit interesul în acest domeniu de cercetare, ceea ce înseamnă că măştile ar putea ajunge să fie o prezenţă obişnuită în timpul sezoanelor gripale, multă vreme după trecerea pandemiei.

”Varianta britanică” a coronavirusului se răspândeşte rapid în Ungaria

„Varianta britanică” a noului coronavirus, numită astfel după ce a fost identificată iniţial în Regatul Unit, se află în prezent în faza de răspândire comunitară în Ungaria, a afirmat miercuri şefa Oficiului naţional ungar de sănătate publică, Cecilia Muller, relatează MTI.

„Varianta britanică” a fost izolată până acum la 400 de pacienţi din Ungaria, dintre care majoritatea nu au călătorit în ultima vreme, ceea ce arată că tulpina se răspândeşte în interiorul ţării, a spus Muller într-o conferinţă de presă a grupului operativ pentru gestionarea pandemiei.

O metodă dezvoltată în Ungaria le permite experţilor în sănătate publică să testeze apele de canalizare pentru depistarea „variantei britanice”, a menţionat dr. Muller. Au fost găsite urme ale virusului în apele reziduale din marile oraşe, inclusiv Budapesta, Debrecen, Tatabanya, Szekesfehervar şi Gyor, a precizat aceasta.

Alţi nouă pacienţi au fost diagnosticaţi cu varianta cehă a noului coronavirus şi încă 34 cu o altă variantă „nesemnificativă din punct de vedere epidemiologic”, a mai indicat Cecilia Muller, potrivit căreia variantele braziliană şi sud-africană continuă să „evite” Ungaria.

Aceasta a avertizat pe de altă parte că în Ungaria începe să se profileze „al treilea val” al pandemiei, evocând site-ul guvernamental koronavirus.gov.hu conform căruia 102 persoane au murit şi 2855 au contractat coronavirusul în ultimele 24 de ore şi notând că, deşi majoritatea victimelor sunt persoane în vârstă cu comorbidităţi, „mor aproape zilnic şi tineri care ar fi putut fi salvaţi de vaccin”.

Muller a menţionat în context că vaccinurile chinezesc şi rusesc au fost administrate deja la peste 30 de milioane de oameni din toată lumea şi a îndemnat publicul să lase „temerile deoparte” şi să accepte vaccinurile care li se oferă.

Toate cele cinci vaccinuri anti-COVID-19 aprobate în Ungaria (Sputnik V, din Rusia, şi Sinopharm, din China, în plus faţă de vaccinurile Pfizer/Biontech, Moderna şi AstraZeneca achiziţionate prin contractele încheiate de Comisia Europeană) protejează împotriva unei boli cu complicaţii grave şi care pot pune în pericol viaţa, deşi „nu există protecţie 100%”, a subliniat Muller.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore, în România. Datele CNCAV

În ultimele 24 de ore, în România, au fost administrate 28.217 de doze de vaccin, dintre care 18.480 – Pfizer, șapte – Moderna şi 9.730– AstraZeneca, informează Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Potrivit CNCAV, 18.237 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a II-a de ser au primit-o 9.980 de persoane.

Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 1.466.649 doze unui număr de 855.097 persoane, dintre care 243.544 cu o doză, iar 611.553 – şi cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 193 reacţii adverse, dintre care șase de tip local şi 187 de tip general.

De la începutul imunizării, s-au înregistrat 4.769 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca. Dintre acestea, 674 sunt reacţii de tip local, iar 4.095 reacţii generale.

CNCAV menţionează că 14 reacţii adverse sunt în curs de investigare iar o reacţie adversă post vaccinare a fost de tip anafilactic.

Guvern: România va trimite o primă tranşă de 20.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 către Republica Moldova

Guvernul a adoptat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă prin care România va trimite o primă tranşă de 20.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 către Republica Moldova, cu titlul de donaţie, a anunțat premierul Florin Cîţu. În total, vor fi trimise 200.000 de doze de vaccin împotriva COVID-19, a adăugat şeful Guvernului.

„În şedinţa de Guvern de astăzi au fost mai multe hotărâri, dar şi câteva ordonanţe. Cea mai importantă este ordonanţa de urgenţă prin care am reglementat ajutorul pe care îl vom da imediat Republicii Moldova, constând în 20.000 de doze de vaccinuri. Este o donaţie pe care o vom face. E prima tranşă din cele 200.000 de vaccinuri pe care le trimite în Republica Moldova. Astăzi a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă. După ce o să fie publicată ordonanţa de urgenţă în Monitorul Oficial, va fi nevoie de o hotărâre de Guvern pe care o vom lua, dacă este nevoie într-o şedinţă online, pentru a ne asigura că aceste doze ajung în Republica Moldova cât mai rapid”, a declarat Florin Cîţu, la finalul şedinţei de miercuri a Guvernului.

FDA: Vaccinul Johnson & Johnson, eficiență de 85% împotriva formelor grave ale COVID-19

Administrația Americană pentru siguranța Alimentelor și Medicamentelor (FDA) a emis, miercuri, documente care arată că vaccinul Johnson & Johnson împotriva COVID-19 este în general sigur și foarte eficient împotriva celor mai severe forme ale bolii, relatează AFP.

Eficacitatea vaccinului a fost de 85,9% împotriva formelor grave ale maladiei în SUA şi a fost de asemenea eficient împotriva formelor grave în proporţie de 81,7% în Africa de Sud şi 87,6% în Brazilia, unde există tulpini locale larg răspândite.

FDA a studiat independent rezultatele testelor clinice efectuate pe circa 40.000 de persoane în mai multe ţări.

„Analizele susţin un profil de securitate favorabil fără îngrijorări specifice de securitate identificate care ar putea împiedica emiterea unei autorizaţii pentru utilizare de urgenţă”, a scris agenţia. Această aprobare ar putea fi acordată încă de la sfârşitul acestei săptămâni în SUA.

În toate regiunile în care s-au efectuat testele clinice, eficacitatea vaccinului la 28 de zile după vaccinare a fost de 85,4% împotriva formelor severe ale maladiei.

În ceea ce priveşte formele moderate ale COVID-19, eficacitatea a fost de 66,1%.

Aceste date le confirmă pe cele comunicate anterior de compania farmaceutică, notează AFP.

Johnson&Johnson s-a angajat să transporte 100 de milioane de doze în SUA înainte de sfârşitul lunii iunie.

Acest vaccin este aşteptat în mod special întrucât prezintă două avantaje care nu sunt deloc de neglijat în materie de logistică: nu necesită decât o singură doză şi poate fi stocat la temperatura frigiderului, ceea ce va facilita considerabil distribuţia.

SJU Ploiești: Echipamente pentru prevenirea răspândirii SARS-CoV-2, într-un proiect de peste opt milioane lei

Un proiect de peste opt milioane de lei  va asigura dotarea Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Ploieşti cu echipamente medicale şi de protecţie medicală destinate prevenirii răspândirii noului coronavirus. Proiectul este  finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014- 2020.

Consilierii judeţeni au aprobat, miercuri, un proiect de hotărâre prin care se stabileşte valoarea totală a proiectului „Dotarea unităţilor sanitare aflate în subordinea Consiliului Judeţean Prahova cu echipamente medicale şi de protecţie medicală, în vederea prevenirii extinderii infectării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 şi tratarea pacienţilor contaminaţi” la cuantumul de 8.397.993,60 lei, dar şi încheierea unui acord de parteneriat între Consiliul Judeţean (CJ) Prahova, în calitate de solicitant al fondurilor, şi Spitalul judeţean de Urgenţă Ploieşti.

„Investiţia propusă are ca obiective: prevenirea şi limitarea extinderii infectării cu SARS-CoV-2; creşterea capacităţii de tratare a unităţilor spitaliceşti vizate; dotarea spaţiilor destinate tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirus cu echipamente medicale de specialitate; dotarea personalului medical cu echipamente medicale de protecţie”, se arată în documentele aferente proiectului.

Potrivit sursei citate, ar urma să fie achiziţionate în cadrul proiectului, printre altele, ventilatoare de înaltă performanţă, paturi de terapie intensivă, o unitate CT media scan inovativă de urgenţă, aparate Rx mobile, dar şi aparatură necesară în laboratorul de analize al Secţiei Boli Infecţioase.

Metodologia de supraveghere a COVID-19 a fost actualizată

Definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) au fost actualizate, miercuri, de Institutul Naţional de Sănătate Publică, alături de recomandările de prioritizare a testării pentru coronavirus.

Astfel:

  • Sunt exceptate de la testare persoanele asimptomatice vaccinate complet, cu 2 doze, la care au trecut minimum 10 zile de la doza a doua.
  • Sunt exceptate de la testare persoanele care accesează serviciile medicale pentru alte patologii.
  • Se recomandă, în continuare, testarea tuturor persoanelor simptomatice (care întrunesc criteriile din definiția de caz), inclusiv a celor vaccinate complet, cu două doze și la care au trecut minimum 10 zile de la a doua doză.

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puțin unul din următoarele semne și simptome:

– tuse

– febră

– scurtarea respirației

– debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei

Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.

Caz posibil

Orice persoană care întrunește criteriile clinice

Caz probabil

Orice persoană care întrunește criteriile clinice și care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat SAU Orice persoană care întrunește criteriile de diagnostic imagistic

Caz confirmat

Orice persoană care întrunește criteriile de laborator

Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile.

Contactul direct

  • Persoana care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
  • Persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
  • Persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
  • Persoana care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
  • Persoana care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
  • Persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.

Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului.

Potrivit documentului, orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator și a respectat distantarea fizica nu este considerată contact direct.

Definițiile de caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)

Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecții asociate asistenței medicale trebuie să țină cont de perioadele de incubație cunoscute la acest moment, respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalența COVID-19 în instituție/secție, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum și orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecției.

Astfel pot exista următoarele situații:

Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:

– Simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;

– Debutul simptomelor în zilele 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere în comunitate

Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:

– Debutul simptomelor în ziua 3-7 după admitere, cu informații insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie

Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:

– Debutul simptomelor începând cu a 8-a -14-a zi de la internare

– Debutul simptomelor în ziua 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistența medicala acordată

Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital:

– Debutul simptomelor în ziua ≥14 după internare

Există și situația în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 14 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare), situație în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În acestă situație evaluarea finală trebuie să țină cont de paticularitățile cazului.

Potrivit INSP, aceste definiții nu se pot aplica în situația COVID-19 la personalul medico-sanitar. Clasificarea sursei de virus în rândul personalului medico-sanitar recunoaște aceleași categorii, dar trebuie să se bazeze pe o evaluare individuală a fiecărui caz privind probabilitatea expunerii la cazurile de COVID-19 în cadrul asistenței medicale acordate în unitatea sanitara, respectiv în comunitate.

Deces la pacient confirmat cu COVID-19

Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportat ca și cauză a decesului, independent de condițiile medicale pre-existente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19.

COVID-19 trebuie menționat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

”De asemenea, mentionam ca, potrivit Ordinului MS nr.961/2020 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2, cazurile confirmate COVID soldate cu deces la care testele RT-PCR în dinamică din spută/aspirat bronșic sunt negative (2 teste) pot fi considerate deces cauzat de infecția cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidențiază semne și simptome înalt sugestive și decesul este corelat cu evoluția clinică determinată de COVID-19. În situația în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din țesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia.”, se arată în document.

Criterii pentru initierea testarii pentru SARS-CoV-2

Confirmarea prompta a cazului suspect este necesara pentru a asigura, rapid si eficient, supravegherea epidemiologica a contactilor, implementarea masurilor de prevenire si control al infectiei, precum si colectarea informatiilor epidemiologice si clinice relevante.

Recomandări de prioritizare a testării prin RT-PCR și/sau test rapid antigenic pentru SARS-CoV-2

1.Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz (RT-PCR sau test rapid antigenic)

  1. Persoane simptomatice cu rezultat negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, efectuat în unități sanitare (RT-PCT)
  2. Contacți direcți ai cazurilor confirmate

– RT-PCT pentru contacții asimptomatici

– test rapid antigenic în focarele de colectivitate (centre rezidențiale, secții de psihiatrie cronici, penitenciare) confirmate prin RT-PCR, pentru a facilita detectarea timpurie a altor cazuri, ca parte a supravegherii contacților și a investigării focarului

  1. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant – 2 teste la 24 de ore interval (RT-PCR)
  2. Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplaseaza de la centrul de transplant in centrele de prelevare – la fiecare 2 saptamani (RT-PCR)
  3. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresivi în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital (RT-PCR)
  4. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie: -Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore inainte de fiecare cura, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare; -Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei (RT-PCR)
  5. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenției/manoperei (RT-PCR)
  6. Însoțitorii pacienților copii de la punctele 6., 7. și 8., precum și însoțitorii copiilor cu COVID-19 (RT-PCR sau test rapid antigenic)
  7. Pacienti hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe luna; – Pacienti hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele (RT-PCR)
  8. Persoane instituționalizate asimptomatice, inclusiv pacienții cronici psihiatrici cu durata de internare care depășește o lună, la internare, persoane din penitenciare, la admiterea în unitate și ulterior cu frecvența menționată

– RT-PCR de 2 ori pe lună sau

– test rapid antigen de 4 ori pe lună

  1. Personalul de îngrijire din centre rezidențiale, secțiile de psihiatrie cronici și personalul din penitenciare (RT-PCR sau test rapid antigenic)
  2. Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice (RT-PCR sau test rapid antigenic)
  3. Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 5-7 zi de la ultimul contact posibil infectant (RT-PCR sau test rapid antigenic)

Persoanele care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile nu se mai testează la interval de 2 săptămâni, cu excepția celor cu imonosupresii severe și a celor care dezvoltă simptomatologie clar sugestivă.

Secvențierea

Criteriile epidemiologice și de laborator recomandate pentru selecția cazurilor pentru secvențiere sunt următoarele:

  • cazurile cu eșec la detecția, prin RT-PCR, a țintei genice S în cadrul pre-screening-ului;
  • cazuri confirmate cu istoric de călătorie în UK, Africa de Sud, Brazilia sau care au avut contact direct cu persoane revenite din aceste țări în perioada de 2-14 zile anterioară debutului sau în perioada de 14 zile anterioară confirmării (pentru asimptomatici);
  • cazuri confirmate provenind din zone în care este detectată creșterea rapidă a numărului de cazuri;
  • contacți direcți simptomatici/asimptomatici ai cazurilor confirmate cu una din noile variante;
  • contacți direcți (maximum 5) din focare în care a fost detectat un caz cu o nouă variantă;
  • cazuri reinfectate (la minimum 90 de zile de la vindecarea primei infecții);
  • cazuri simptomatice vaccinate complet, cu 2 doze, la care au trecut minimum 10 zile de la doza a doua

” Recomandăm ca dintre cazurile confirmate cu COVID-19 menționate mai sus să fie trimise pentru secvențiere doar cele având Cycle threshold (Ct) sub 30”, se mai arată în actualizarea făcută de INSP.

Coronavirus: Ungaria, prima țară din Uniunea Europeană care folosește vaccinul Sinopharm din China

Ungaria a început, miercuri, să folosească vaccinul împotriva COVID-19 produs de laboratorul chinez Sinopharm , devenind prima ţară din Uniunea Europeană care utilizează acest ser, după ce apelase deja şi la vaccinul rusesc Sputnik V, relatează AFP şi Reuters.

„Este o zi importantă, pentru că începem inocularea cu vaccinurile chineze”, a transmis premierul Viktor Orban într-un scurt mesaj postat pe o rețea de socializare.

„Asta îmi dă speranţă că cei responsabili cu apărarea vor putea fi vaccinaţi de săptămâna viitoare”, a mai spus premierul ungar.

În acelaşi timp, Orban a mai afirmat că Ungaria nu îşi poate relaxa deocamdată izolarea parţială, din cauza celui de-al treilea val de infectări şi pentru că doar o mică parte din populaţie a fost vaccinată până acum.

„Situaţia nu este uşoară, dar avem veşti bune, au ajuns multe vaccinuri şi numărul persoanelor vaccinate va creşte”, a spus premierul ungar.

„Cu toate acestea, Ungaria este ameninţată de un al treilea val” al pandemiei, a adăugat Orban.

Până miercuri, Ungaria a raportat 410.129 de cazuri de infectări, dintre care 14.552 decese. Aproximativ 471.000 de persoane au fost vaccinate, ceea ce reprezintă aproape 5% din populaţia Ungariei, conform unui bilanţ al guvernului.

„Nu putem vorbi despre vreo relaxare (a restricţiilor)”, a spus Orban, care pare astfel să renunţe la planul anunţat la începutul lunii, conform căruia până luni urma să fie anunţate decizii privind relaxarea, fiind luată în considerare o redeschidere a activităţilor în jurul Paştelui.

În urma restricţiilor introduse în noiembrie, circulaţia pe timpul nopţii şi adunările sunt interzise, iar barurile şi cluburile sunt închise.

Ungaria speră ca într-o săptămână să ajungă la un număr de 800.000 de persoane vaccinate cu prima doză, a spus, marţi, un oficial guvernamental.

INSP: Trei scenarii pentru evoluția COVID-19. Toate anunţă o creştere constantă a numărului de cazuri

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a realizat o analiză a evolţiei pandemiei COVID-19 și anunţă o creştere constantă a numărului de cazuri de infecție cu SARS-CoV-2 în perioada următoare. Specialiștii au în vedere trei scenarii, cel mai sumbru dintre acestea anunţând o creştere cu 4% pe zi a cazurilor, ajungându-se la 8.900 de îmbolnăviri zilnic, în 20 martie.

Pe baza datelor colectate de la reluarea cursurilor, Institutul Naţional de Sănătate Publică a stabilit trei scenarii de evoluţie a situaţiei epidemiologice:

  • 1. Creştere constantă cu 1%/zi ceea ce ar conduce la o medie de 3.300 de cazuri zilnice la data de 20 martie
  • 2. Creştere constantă cu 2%/zi ceea ce ar conduce la o medie de 4.600 de cazuri zilnice la data de 20 martie
  • 3. Creştere constantă cu 4%/zi ceea ce ar conduce la o medie de 8.900 de cazuri zilnice la data de 20 martie

Specialiştii precizează că scenariile nu constituie modele matematice de evoluţie, ci ipoteze de lucru.

”Începând cu data de 17 februarie (la o săptămână de la reluarea cursurilor) se înregistrează o creştere susţinută a mediei cazurilor confirmate pe parcursul ultimelor șapte zile consecutive, evoluţia îndreptându-se spre scenariul 2”, a transmis INSP.

INSP a precizat că s-a observat o creştere a numărului de cazuri COVID-19 în rândul grupei de vârstă 0-19 ani.

”În perioada următoare este posibil să se observe un impact indirect datorat faptului ca 97% din cazurile din grupa 0-19 ani sunt izolate la domiciliu. Este posibil ca aceste cazuri sa transmită infecţia la persoanele adulte din aceeaşi locuinţă, iar acestea, în funcţie de vârstă şi comorbidităţi, să prezinte forme de boala care să necesite spitalizare”, au mai precizat specialiştii.

”Observarea acestei creșteri a numărului de cazuri nu poate fi pusă pe seama răspândirii în comunitate a variantei de virus din Marea Britanie. Era de aşteptat că deschiderea şcolilor va introduce un nivel sporit de mobilitate şi interacţiune suplimentare în cadrul comunităţilor, ceea ce va afecta situaţia epidemiologică. La acestea se adaugă si redeschiderea în unele zone a activităţilor operatorilor economici din domeniul HoReCa, jocuri de noroc şi cultura, precum şi probabil o relaxare la nivel individual în ceea ce priveşte măsurile de protecţie si a interacţiunilor, datorată oboselii pandemice”, se mai arată în raportul INSP.