Dr. Laszlo Attila: Avem peste 2 milioane de cetățeni care nu au asistență primară asigurată

Carmen Munteanu
-
0
Dr. Laszlo Attila: Avem peste 2 milioane de cetățeni care nu au asistență primară asigurată

Dr. Laszlo Attila, secretar Comisia pentru Sănătate Publică din Senatul României a declarat că la nivelul țării există un număr destul de mare de persoane care nu beneficiază de asistență medicală primară, numărul acesta riscând să crească considerabil dacă nu se vor lua măsuri urgente.

”Ultimile date de care dispun arată că avem peste 1.400 de circumscripții goale la nivel național, avem peste 2 milioane de cetățeni care nu au asistență primară asigurată. Cei mai tineri colegi sunt în județul Covasna cu media de vârstă de 55 -56 de ani și cei mai în vârstă în județul Dolj, care au trecut de 59-60 de ani. Cu alte cuvinte, într-un timp foarte scurt dacă nu găsim o rezolvare pentru acest domeniu atunci vom fi într-o situație extrem de critică și acest număr a persoanelor care nu au niciun fel de asistență medicală primară va crește”, a declarat secretarul Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României.

Dr. Attila a adus în discuție și situația externărilor.

”Pe de altă parte am primit numărul cazurilor externate cu anii cu precedenți și comparația pentru anul trecut s-a făcut cu anul 2019 pentru aceeași lună, respectiv în luna ianuarie din 2021 cu datele din 2020. După un vârf de minus 71% de scădere a cazurilor externate în luna aprilie nu ne-am revenit în decembrie, numărul cazurilor externate era în continuare cu 47,7% mai mic decât în decembrie 2020. Și vorbesc nu de pacienții COVID. În ianuarie această cifră este 48.8% comparativ cu ianuarie 2020. Cu alte cuvinte, noi am limitat sau am creat condițiile de a limita accesul pacienților non-COVID la serviciile medicale. Cred că trebuie să tratăm cu maximă prioritate acest aspect mai ales în condițiile în care în 31 martie expiră termenul sistemului actual de finanțare”, a declarat dr. Laszlo Attila.

În același timp, dr. Laszlo Attila a subliniat și problema finanțării.

”Cel mai important lucru este să găsim o modalitate de finanțare sustenabilă care să acopere cheltuielile efective și care trebuie făcute conform standardelor și protocoalelor. Suntem la a treia sau a patra încercare de a cunatifica aceste cheltuieli și de a face aceste ajustări. (…) Suntem în situația în care la nivel național fondul de salarii depășește de multe ori 90% din cheltuielile unei instituții cu paturi. Pentru diagnostic, tratament, alimentație, curățenie, întreținere etc ne rămân până la 10%. Și atunci să nu ne mirăm că din când în când avem aceste probleme cu infrastructura imobiliară, cu infrastructura tehnică și altele”, a mai adăugat dr. Attila.

Un alt aspect adus în atenție a fost cel legat de paturile de ATI și personalul medical aferent.

”Ceea ce este extrem de supărător, această perioadă a mai scos la iveală încă una spect foarte negativ și aici va trebui să găsim împreună o soluție. În hârtii și raportate noi avem peste 5.000 de paturi de ATI. Cu personal avem asigurate până la 3.000 de paturi, cu indulgență, personalul necesar conform standardelor acestor paturi. Pentru că în perioada anterioară s-au eliberat autorizații sau conform cu planul de conformare pentru secții, de obicei chirurgicale, care impun existența paturilor de ATI fără a se controla dacă ele s-au și făcut sau fără a se asigura o organigramă necesară pentru a avea colegi care să asigure această facilitate. Și aceasta a dus la o situație destul de critică în luna noiembrie-decembrie când foarte mulți colegi care au lucrat în aceste secții de COVID s-au confruntat cu aceste probleme și cred că aici trebuie găsită o rezolvare foarte urgentă”, a mai adăugat dr. Laszlo Attila.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Prof. Dr. Bogdan Timar: Medicul tânăr reprezintă viitorul sistemului de sănătate

Mateescu Cristi
-
0
Prof. Dr. Bogdan Timar: Medicul tânăr reprezintă viitorul sistemului de sănătate

Prof. Dr. Bogdan Timar, decanul Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara, a declarat că, în sistemul de Sănătate, resursa cheie este reprezentată de resursa umană.

”Această perioadă de pandemie ne-a arătat importanța resursei umane în Sănătate. Am văzut cât de important este pentru întreaga comunitate să existe un medic de familie dedicat, care să poată oferi pacientului sfaturile necesare în pre-spital, cât de important este să avem personal medical bine pregătit în spitale, medici, asistente medicale, infirmiere care să poată acorda asistența necesară. Această perioadă a subliniat din nou rolul medicului în societate, dar și importanța resursei umane în sistemul de sănătate”, a precizat decanul Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara.

Prof. Dr. Bogdan Timar a mai subliniat că medicul tânăr reprezintă viitorul sistemului de sănătate.

”Această investiție este deosebit de importantă, iar rezultatul pe care îl vom vedea va fi pe măsura eforturilor noastre. Noi, ca Facultăți de Medicină, ca Universități de Medicinăși Farmacie, cu siguranță vom ținti întotdeauna pregătirea la cea mai înaltă calitate a resursei umane și ne vom da străduința să generăm resursa umană de calitate, care să participe la perfecționarea sistemului de sănătate și să aduge un plus de valoare îngrijirii pacienților” a explicat Prof. Dr. Bogdan Timar.

”Necesarul de acordare de servicii de sănătate va fi în creștere, fie că vorbim de medicină primară, fie de medicină de specialitate. Dacă societatea își doreșete o resursă umană medicală de calitate, și societatea trebuie, la rândul ei, să investească în aceasta” a mai spus Prof. Dr. Bogdan Timar.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Dr. Andreea Moldovan: Este extrem de importantă profesionalizarea managementului serviciilor de sănătate

Mateescu Cristi
-
0
Dr. Andreea Moldovan: Este extrem de importantă profesionalizarea managementului serviciilor de sănătate

Dr. Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii,  a declarat că resursa umană este una dintre principalele probleme ale sistemului medical românesc.

”Suntem cu toții conștienți de numărul mare de cadre medicale, atât medici, cât și asistenți medicali, care au părăsit țara în ultimii ani și care nu au găsit condițiile care să îi facă se se întoarcă.  Pe lângă aceștia, avem un număr de personal medical care finalizează studiile în fiecare an și care nu își găsesc un loc de muncă ce să le ofere satisfacții și împlinire profesională. Sunt probleme reale, cu care ne confruntăm cu toții în fiecare zi”.

”Una dintre măsurile propuse de Ministerul Sănătății, aflată în curs de implementare, se referă la un proces de transparentizare a publicării posturilor vacante. astfel, putem impulisona generația nouă de personal medical, dar și pe cei care au plecat în străinătate, să știe ce ofertă avem la nivel național și pe ce locuri ar putea să se întoarcă în țară”, a subliniat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii.

Dr. Andreea Moldovan a mai precizat că este extrem de importantă profesionalizarea managementului serviciilor de sănătate.

”Este esențial ca cei care ocupă poziții de conducere să aibă o pregătire adecvată, tocmai pentru a fi siguri că în posturi de decizie sunt oameni care pot lua decizii atît din punct de vedere medical, cât și economic sau uman”, a precizat dr. Andreea Moldovan.

”Acolo unde infrastructura permite, dorim să creăm circuite separate pentru pacienți COVID, pentru pacienți non COVID, dar și pentru zona tampon. Este extrem de important ca toți pacienții să aibă acces la servicii medicale. Pentru pacienţii COVID imaginăm acele circuite separate în spitale care să aibă secţie de ATI la îndemână, care să aibă capacitatea de a oferi terapie cu oxigen în mod adecvat, de asemenea, să aibă capacitatea de a oferi investigaţii radiologice sau de laborator prompte, de care să ne putem servi ori de câte ori este nevoie la un pacient despre care ştim că poate fi extrem de instabil, astfel încât imaginăm aceste circuite COVID în spitale unde infrastructura o permite, unde există servicii pluridisciplinare care pot să îngrijească pacientul COVID prin prisma şi a altor afectări care pot să apară în cadrul infecţiei COVID şi care să ofere o posibilitate de investigaţie corectă a acestor pacienţi”, a explicat dr. Andreea Moldovan.

Secretarul de stat a menţionat că reprezentanţii Ministerului Sănătăţii doresc să nu se mai înregistreze situaţii în care pacientul non-COVID să fie nevoit să meargă într-o altă localitate pentru că spitalul din zona unde locuieşte e destinat celor COVID.

”Nu trebuie să uităm impactul pe care anul trecut l-a avut asupra pacienților non COVID, care, de multe ori, au fost discriminați , în sensul în care accesibilitatea la servicii medicale a fost deficitară, dublată și de teama pacienților de a se prezenta la unitățile medicale”, a mai spus secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Dr. Catrinel Iliescu: Medicul are dreptul la condiții de muncă în siguranță

Mateescu Cristi
-
0
Dr. Catrinel Iliescu: Medicul are dreptul la condiții de muncă în siguranță

Dr. Catrinel Iliescu a declarat că, în ceea ce  privește drepturile medicilor și normarea activității medicale, primul și cel mai important drept al medicului este acela de a avea o relație bună cu pacientul, de a face o evaluare corectă și de a avea timp pentru acesta.

”Evaluare corectă a pacientului înseamnă să avem timp să  gândim, să avem timp să îl examinăm, să îl ascultăm, să avem timp să ne gândim la investigațiile și la tratamentele potrivite”, a precizat dr. Catrinel Iliescu.

”La fel de important este dreptul la activități profesionale care să fie în limetele competențelor profesionale de medic. Sigur că avem și obligații administrative. Noi evaluăm pacienții, dar trebuie să transcriem toate aceste lucruri. Important este și ca timpul total de muncă să fie în concordanță cu legislația europeană”, subliniat dr. Catrinel Iliescu.

”În plus, medicul are dreptul la condiții de muncă în siguranță. Ne dorim să fim în siguranță, să știm că dacă este un cutremur, putem avea grijă de pacienți, dar și de noi”, a mai spus dr. Catrinel Iliescu.

Dr. Catrinel Iliescu a mai subliniat că și medicul are dreptul la viață personală, dar și de a fi respectat din punct de vedere financiar.

”În ceea ce privește normarea activității medicale, suntem supraîncărcați cu munca. se pot face calcule de câți medici, de cât personal medical este nevoie pentru a desfășura toate aceste activități profesionale și atunci, sigur, să se angajeze mai mulți medici”, a explicat dr. Catrinel Iliescu.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Prof. dr. Daniel Coriu: 51% dintre medici își desfășoară activitatea în doar șase zone geografice ale țării

Carmen Munteanu
-
0
Prof. dr. Daniel Coriu: 51% dintre medici își desfășoară activitatea în doar șase zone geografice ale țării

Prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR) a declarat că deși numărul de medici din România a crescut în ultima vreme, totuși deficitul de personal generează și distribuția inegală există și generează foarte multe probleme.

”Statisticile pe care le avem la dispoziție arată că avem un deficit de medici mai mult sau mai puțin cunoscut. Vorbim de un număr de medici sau de un procent de 2,7- 2,9 la 1.000 de locuitori față de media europeană de 3,4-3,6 la 1.000. Dar să privim valoarea absolută. Ieri (n.r. joi) aveam înregistrați la CMR 55.942 de doctori. Este o cifră impresionantă. Cu peste 1500 mai mult decât anul trecut. Dar aici vedem trei probleme majore. Prima problemă este distribuția neomogenă. Peste 50%, respectiv 51% din acești medici, aproximativ 29.000 de medici , își desfășoară activitatea în București, Cluj, Dolj, Iași, Mureș și Timișoara. Deci șase zone geografice. Avem 12 județe cu sub 500 de medici. Avem trei județe cu sub 300 de medici.  Apoi avem specialități deficitare: terapie, oncologie, hematologie, dar m-aș opri puțin pe neonatologie. Numărul este în jur de 500 în România, dar distribuția este foarte neomogenă. Avem 19 județe cu sub 5 medici neonatologi. Avem un județ care are un singur neonatolog”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu.

Președintele CMR a mai adus în discuție și problema medicilor de medicină primară, precizând că există localități unde nu există medic de familie.

O altă problemă expusă de prof. dr. Daniel Coriu este fluctuația de personal.

”O altă problemă este fluctuația de personal. Marea majoritate dintre nou lucrează în spitale și avem în jurul nostru echipe excepționale. Dar știm cu toții că este foarte greu să îi motivezi și este foarte greu să îi ții lângă tine. (…) De asemenea, condițiile de muncă sunt discutabile. Medicul este interfața între pacient și un sistem de sănătate și medicul va prelua asupra sa toate aceste probleme ale sistemului. El este învinuit direct de tot ceea ce este în spital.”, a mai subliniat președintele CMR.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Comisiile reunite de buget-finanţe, raport favorabil la bugetul Ministerului Sănătăţii

Mateescu Cristi
-
0
Comisiile reunite de buget-finanţe, raport favorabil la bugetul Ministerului Sănătăţii

Bugetul Ministerului Sănătăţii pentru anul 2021 a primit, vineri, aviz favorabil fără amendamente din partea Comisiilor reunite de buget-finanţe din Parlament.

Au fost 25 de voturi „pentru”, 16 voturi „împotrivă” şi o abţinere.

Ministrul Vlad Voiculescu a declarat la audieri că bugetul Ministerului Sănătăţii pentru anul 2021 este „puţin mai mare” decât în anul anterior.

„Este alcătuit din două componente: componenta care doar trece pe la Ministerul Sănătăţii, şi anume cea de transfer către CNAS, şi componenta de care se poate servi Ministerul Sănătăţii pentru toate atribuţiile pe care le are. Bugetul MS, prin asta înţelegând doar componenta fără transferurile pentru CNAS, este puţin mai mare decât nivelul execuţiei anului 2020. Vorbim despre 11,5 miliarde lei. (…) Au existat în anul 2020 cheltuieli pe care Ministerul Sănătăţii le-a înregistrat şi pe care cel mai probabil nu le va înregistra din nou în 2021. După cum şi în anul 2021 vor fi cheltuieli care nu s-au înregistrat în anul 2020, precum vaccinarea, cheltuieli ceva mai mari cel mai probabil pentru testare. (…) Înăuntrul acestei sume de aproximativ 11,5 miliarde există flexibilitate. Lucrul aceste fiind deja discutat cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu premierul şi există toată disponibilitatea Guvernului în ansamblu pentru a suporta orice cheltuieli necesare suplimentare ar putea să fie necesare pentru MS”, a spus Voiculescu.

Ministrul a afirmat că nu poate fi exclus în acest moment un al treilea val al pandemiei, care ar presupune costuri suplimentare.

„Suntem în plină pandemie, nu putem exclude în acest moment un val trei, nu putem exclude costuri suplimentare, noi avem tot suportul Guvernului pentru lunile care vin. (…) Lucrurile nu se fac doar prin declaraţii politice. aAu şi acestea rolul lor. Lucrul temeinic se face cu echipe, cu oameni buni, cu multă muncă şi o strategie urmată nu doar pe câteva luni, ci pe o perioadă ceva mai lungă”, a arătat ministrul Sănătăţii.

Vlad Voiculescu a mai spus că sunt necesare investiţii în „mai toate spitalele” din România.

„Ne dorim să punem un accent deosebit pe educaţia pentru sănătate nu numai în şcoli, ci şi în afara lor şi a avea în fiecare unitate de învăţământ un cabinet medical este evident de dorit. (…) Centre comunitare, centre medicale locale, dacă avem de gând să facem aşa ceva, răspunsul este clar: da”, a adăugat ministrul, răspunzând unor întrebări ale membrilor Comisiilor reunite de buget-finanţe.

Prof. dr. Cătălina Poiană: Resursa umană în sistemul sanitar este esențială. Avem nevoie de medici în sistem

Carmen Munteanu
-
0
Prof. dr. Cătălina Poiană: Resursa umană în sistemul sanitar este esențială. Avem nevoie de medici în sistem

Prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB) a declarat că sistemul sanitar românesc se confruntă cu mai multe probleme și că, de cele mai multe ori, medicul este identificat cu sistemul de sănătate. Totodată, președintele CMMB a pus accent pe faptul că medicul a fost, este și va fi o resursă cheie în sistemul de sănătate și că trebuie găsite soluții urgente astfel încât să existe un echilibru în sistemul sanitar, iar medicul să poată profesa în condiții optime, de siguranță atât pentru el, cât și pentru pacienți.

”Așa cum știm cu toții, profesia de medic este una nobilă, în care te dedici în totalitate persoanei aflate în suferință. Însă este și o profesie care necesită foarte mulți ani de instruire și de practică, este o profesie aflată într-o dinamică continuă, în care trebuie să fii mereu la curent cu tot ce este nou în domeniu. Iar ceea ce este esențial este că niciun sistem de sănătate nu poate funcționa fără acest element și fără această resursă cheie – medicul! Medicul este parte din sistemul de sănătate, este cel care are un rol crucial în viețile pacienților. El este cel care interacționează cu pacientul, care identifică, pe baza experienței și expertizei sale profesionale și științifice, cele mai bune metode de abordare și de tratament pentru cel aflat în suferință. Însă, de cele mai multe ori, medicul, această resursă cheie a sistemului de sănătate, este confundat cu sistemul sanitar. De multe ori, medicul se confruntă cu situații greu de gestionat din acest punct de vedere”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană.

Președintele CMMB a mai pus accent și pe infrastructura precară a unităților medicale în care profesează cei mai mulți dintre medici.

”Să nu uităm că mare parte dintre medicii din România este nevoită să își desfășoare activitatea în condiții poate improprii, în unități medicale, ambulatorii, cabinete, spitale care nu au o infrastructură adecvată, care să corespundă anilor pe care îi trăim și care să răspundă eficient și în condiții de siguranță nevoilor pacienților de astăzi. Pentru că, trebuie să recunoaștem, că și profilul pacientului de azi s-a schimbat față de acum 30 sau 40 de ani”, a subliniat președintele CMMB.

În ceea ce privește resursa umană din unitățile sanitare, prof. dr. Cătălina Poiană a declarat: ”Resursa umană este esențială, avem nevoie de medici în sistem, avem nevoie de personal medical în spitale. Sunt specialități cu deficit de personal, sunt zone poate neacoperite de medici. Avem medici foarte bine pregătiți, instruiți atât în țară cât și în străinătate, dar din păcate, în mare parte, mediile în care își desfășoară profesia au rămas cu mult în urmă față de pregătirea lor. Și cu toate acestea, se depun eforturi pentru a face performanță. Pe de altă parte, o altă problemă care se cronicizează: ne pleacă tinerii medici din țară. Migrația în rândul acestora continuă să fie o mare problemă, chiar și în condițiile în care nivelul de salarizare în România a crescut. Trebuie să găsim soluții și resurse pentru a aduce un echilibru în sistemul sanitar românesc. Tehnologia are un pas galopant, reușim să ținem pasul cu el în ceea ce privește însușirea cunoștințelor, a noutăților, dar ce facem cu infrastructura? Ce facem cu personalul sanitar? Își poate dovedi eficiența în totalitate o tehnologie nouă dacă infrastructura sanitară nu corespunde? Putem aplica aceste noi tehnologii pe fondul unui deficit de personal medical? Încotro ne îndreptăm? Sunt întrebări care vin doar la o simplă privire de ansamblu, nu detaliată, asupra sistemului sanitar românesc! ”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore, în România. Datele CNCAV

Mateescu Cristi
-
0
Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore, în România. Datele CNCAV

În ultimele 24 de ore, au fost administrate 19.125 doze de vaccin, dintre care 7.841- Pfizer şi 11.284 – AstraZeneca, informează Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

CNCAV arată că 17.707 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a II-a de ser au primit-o 1.418 de persoane.

Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 1.506.032 de doze unui număr de 890.068 persoane, dintre care 274.103 cu o doză, iar 615.965- şi cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 115 reacţii adverse, dintre care patru de tip local şi 111 de tip general.

De la începutul imunizării, s-au înregistrat 5.068de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

CNCAV menţionează că 13 reacţii adverse sunt în curs de investigare.

 

MS: 4.375 de teste antigen au fost folosite în şcoli. 92% dintre acestea au avut rezultat negativ

Mateescu Cristi
-
0
MS: 4.375 de teste antigen au fost folosite în şcoli. 92% dintre acestea au avut rezultat negativ

Peste 1,15 milioane de teste rapide antigen SARS-CoV-2 au fost distribuite către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, până vineri, informează Ministerul Sănătății.

„Dintre acestea, peste 66% au fost distribuite în cabinetele medicale școlare din cadrul unităților de învățământ. Testarea antigen SARS-CoV-2 vizează 17.677 de unități de învățământ și 3.226.554 de persoane, dintre care 2.918.275 de elevi. Până în prezent, au fost folosite 4.375 de teste, 92% dintre acestea au avut rezultat negativ”, potrivit sursei citate.

Testarea antigen SARS-CoV-2 se face în conformitate cu Ordinul 3235/93 din 4 februarie 2021 al ministrului Educației și al ministrului Sănătății pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2 și vizează prevenirea și limitarea răspândirii infecției cu SARS-CoV-2. Guvernul României a decis introducerea testării rapide în unitățile de învățământ la reluarea cursurilor, începând cu data de 8 februarie, pentru prevenirea și limitarea răspândirii infecției cu SARS-CoV-2, mai precizează sursa citată.

Ministerul Sănătății monitorizează în regim de permanență procesul de distribuire a testelor antigen în unitățile de învățământ și procesul de testare.

„Ministerul Sănătății s-a asigurat că toate cabinetele medicale școlare din cadrul unităților de învățământ din țară au la dispoziție testele antigen necesare pentru a lua măsurile de prevenție și limitare a răspândirii virusului SARS-CoV-2. În contextul actual, în paralel cu derularea procesului de vaccinare, creșterea accesibilității la testare contribuie la un control mai bun al procesului epidemiologic”, a declarat ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

Președintele Klaus Iohannis susține că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale

Mateescu Cristi
-
0
Președintele Klaus Iohannis susține că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale

Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, pentru o abordare coordonată și unitară la nivel european privind certificatele de vaccinare, susținând că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale. Aceasta, în contextul în care ideea unor pașapoarte vaccinale este susținută de o serie de țări, care doresc relansarea zborurilor internaționale și a turismului, unele dintre cele mai afectate sectoare în pandemie.

Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis, a participat, joi și vineri, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, în format de videoconferință, iar unul dintre principalele subiecte abordate s-a referit la coordonarea Uniunii Europene (UE) în contextul pandemiei de COVID-19 și acțiunea în domeniul sănătății, cu accent pe lecțiile învățate din criză.

În declarația adoptată în cadrul reuniunii, liderii au subliniat importanța derulării, în bune condiții, a campaniilor de vaccinare de la nivel național, precum și a menținerii integrității Pieței Interne a Uniunii. O atenție deosebită a fost acordată aspectelor legate de consolidarea capacității de identificare a noilor variante ale virusului și adaptarea, în consecință, a vaccinurilor, arată sursa citată.

Președintele Klaus Iohannis a semnalat că, la nivelul UE, nu s-a reușit implementarea unei abordări comune în ceea ce privește unele măsuri luate în pandemie, precum restricțiile impuse, care diferă semnificativ de la un stat membru la altul, în ceea ce privește controlul frontierelor sau asigurarea liberei circulații a mărfurilor și persoanelor.

Referitor la certificatele de vaccinare, Iohannis s-a pronunțat pentru o abordare coordonată și unitară la nivel european, susținând că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale, iar procesul de identificare a elementelor tehnice pe care să le conțină un certificat la nivel european va trebui să continue, mai arată Administrația Prezidențială.

1...1.3231.3241.325...3.336Pagina 1.324 din 3.336