CE propune acțiuni imediate pentru o Europă pregătită în fața noilor tulpini de coronavirus

Comisia Europeană (CE) propune miercuri o serie de acțiuni imediate în vederea pregătirii Europei cu privire la amenințarea crescută a tulpinilor noi de SARS-CoV-2.

În acest sens, CE a lansat miercuri noul plan european de pregătire pentru bio-apărare împotriva variantelor COVID-19 denumit „HERA Incubator”, în cadrul căruia se va lucra cu cercetători, companii de biotehnologie, producători și autorități publice din Uniunea Europeană (UE) și la nivel global pentru a detecta noi variante de tulpini. Planul va oferi stimulente pentru dezvoltarea de vaccinuri noi și adaptate, are în vedere îmbunătățirea procesului de aprobare pentru aceste vaccinuri și asigurarea extinderii capacităților de producție, se arată într-un comunicat de presă al CE.

”Prioritatea noastră este să ne asigurăm că toți europenii au acces la vaccinuri COVID-19 sigure și eficiente cât mai curând posibil. În același timp, noi variante ale virusului apar rapid și trebuie să ne adaptăm răspunsul și mai rapid. Pentru a rămâne înaintea curbei, lansăm astăzi ”HERA Incubator”. Reunește știința, industria și autoritățile publice și atrage toate resursele disponibile pentru a ne permite să răspundem acestei provocări.”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

La rândul său, Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene, a declarat: „În lupta noastră împotriva virusului anticipăm probleme și acționăm proactiv pentru a mobiliza toate mijloacele de abordare a impactului variantelor. Cu noul nostru plan de pregătire pentru apărare biologică „HERA Incubator” abordăm seriile paralele sau ulterioare de pandemii care derivă din variantele de coronavirus. Propunerea de astăzi este exemplul perfect în ceea ce privește cel mai bine UE: punerea în comun a eforturilor și completarea acestora prin finanțare. Aceasta este calea de a ieși din criză, gata să se adapteze la noile circumstanțe și uniți în acțiune – asigurând solidaritatea în întreaga UE și în lume. ”

„Europa este hotărâtă să stea în fața amenințării noilor variante de coronavirus. ”HERA Incubator” este un exercițiu de previziune, anticipare și răspuns unit. Putem întâmpina dubla provocare de a aborda noi variante și de a ne crește capacitatea de producție a vaccinului. Acesta va construi punți între cercetare, industrie și autorități de reglementare pentru a accelera procesele – începând de la detectarea variantelor până la aprobarea și producerea vaccinurilor. Avem nevoie de investiții semnificative acum și pentru viitor, iar ”HERA Incubator” este o parte crucială a răspunsului nostru”, a mai subliniat Stella Kyriakides, comisar pentru sănătate și siguranță alimentară al CE.

Potrivit comunicatului CE, acțiunile cheie pentru stimularea pregătirii, dezvoltarea de vaccinuri pentru noile tulpini și creșterea producției industriale sunt:

  1. Detectarea, analizarea și evaluarea noilor variante de coronavirus
  • Dezvoltarea unor teste specializate pentru noile variante și pentru a sprijini secvențierea genomică în statele membre cu cel puțin 75 de milioane de euro cu finanțare UE;
  • Atingerea țintei de 5% a secvențierii genomului testelor pozitive pentru a ajuta la identificarea variantelor, monitorizarea răspândirii acestora în populații și evaluarea impactului lor asupra transmisibilității;
  • Intensificarea cercetării și schimbului de date privind variantele cu finanțare de 150 de milioane de euro;
  • Lansarea rețelei de studii clinice VACCELERATE COVID-19, care reunește 16 state membre ale UE și cinci țări asociate, inclusiv Elveția și Israel, pentru a face schimb de date și include, de asemenea, progresiv, copii și adulți tineri ca participanți la studiile clinice.
  1. Accelerarea aprobării de reglementare a vaccinurilor adaptate: pe baza modelului anual de vaccin antigripal, UE va oferi aprobare accelerată pentru vaccinurile COVID-19 adaptate prin:
  • Adaptarea cadrului de reglementare, cum ar fi modificarea procedurii de reglementare pentru a permite aprobarea unui vaccin adaptat cu un set mai mic de date suplimentare prezentate EMA în mod continuu;
  • Furnizarea de îndrumări cu privire la cerințele de date pentru dezvoltatorii de la Agenția Europeană pentru Medicamente, astfel încât cerințele pentru noile tulpini să fie cunoscute în prealabil;
  • Facilitarea certificării siturilor de producție noi sau reutilizate prin implicarea timpurie a autorităților de reglementare;
  • Luarea în considerare a unei noi categorii de autorizare de urgență a vaccinurilor la nivelul UE cu răspundere comună între statele membre.
  1. Creșterea producției de vaccinuri COVID-19. În acest sen, UE are în vedere:
  • Actualizarea sau încheierea de noi acorduri avansate de achiziție pentru a sprijini dezvoltarea de vaccinuri noi și adaptate prin finanțare UE, cu un plan detaliat și credibil care să arate capacitatea de a produce vaccinuri în UE, într-un interval de timp fiabil. Acest lucru nu ar trebui să împiedice UE să ia în considerare surse din afara UE, dacă este necesar, cu condiția ca acestea să îndeplinească cerințele de siguranță ale UE;
  • Colaborarea îndeaproape cu producătorii pentru a ajuta la monitorizarea lanțurilor de aprovizionare și la soluționarea blocajelor de producție identificate;
  • Sprijinirea fabricării de vaccinuri suplimentare care abordează noi variante;
  • Dezvoltarea unui mecanism de licențiere voluntar dedicat pentru a facilita transferul de tehnologie;
  • Sprijinirea cooperării între întreprinderi;
  • Asigurarea capacității de producție a UE prin construirea proiectului „EU FAB”.

Care sunt județele cu cele mai multe cazuri nou confirmate de infectare

Zonele cu cele mai multe cazuri nou confirmate de infecţie cu SARS-CoV-2 faţă de ultima raportare sunt Bucureşti – 373, urmat de judeţele Timiş – 242, Ilfov – 137, Maramureş – 129, Cluj – 126 şi Braşov – 114, potrivit datelor transmise, miercuri, de Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

La polul opus, cele mai puţine cazuri noi s-au înregistrat în judeţele Brăila – 12, Tulcea – 14, Călăraşi – 15 şi Giurgiu şi Harghita – cu câte 16 cazuri.

Distribuţia cazurilor nou înregistrate în ultimele 24 de ore este următoarea:

  • Alba – 89
  • Arad – 72
  • Argeş – 34
  •  Bacău – 71
  • Bihor – 61
  •  Bistriţa-Năsăud – 12
  •  Botoşani – 50
  • Braşov – 114
  • Brăila – 12
  • Buzău – 23
  • Caraş-Severin – 38
  • Călăraşi – 15
  • Cluj – 126
  • Constanţa – 104
  • Covasna – 21
  • Dâmboviţa – 32
  • Dolj – 80
  • Galaţi – 72
  • Giurgiu – 16
  • Gorj – 34
  • Harghita – 16
  • Hunedoara – 82
  • Ialomiţa – 30
  • Iaşi – 87
  • Ilfov – 137
  • Maramureş – 129
  • Mehedinţi – 22
  • Mureş – 48
  • Neamţ – 47
  • Olt – 23
  • Prahova – 45
  • Satu Mare – 51
  • Sălaj – 26
  • Sibiu – 94
  • Suceava – 107
  • Teleorman – 37
  • Timiş – 242
  • Tulcea – 14
  • Vaslui – 35
  • Vâlcea – 38
  • Vrancea – 20
  • Mun. Bucureşti – 373

În total, 2.815 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate faţă de ultima raportare în urma testelor efectuate la nivel naţional.

CE a aprobat un nou contract cu Moderna. 300 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 suplimentare

Comisia Europeană (CE) a aprobat miercuri un nou contract, al doilea, cu Moderna pentru o achiziție suplimentară de 300 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 în numele tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Contractul prevede achiziționarea a  150 de milioane de doze în 2021 și opțiunea de a cumpăra încă 150 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 de la Moderna în 2022, potrivit unui comunicat al CE.

”Contractul de astăzi cu Moderna se bazează pe portofoliul larg de vaccinuri care urmează să fie produse în Europa, inclusiv contractele deja semnate cu BioNTech / Pfizer, AstraZeneca, Sanofi-GSK, Janssen Pharmaceutica NV, Curevac și Moderna. Acest portofoliu diversificat de vaccinuri va asigura accesul Europei la 2,6 miliarde de doze, odată ce vaccinurile s-au dovedit a fi sigure și eficiente”, se arată în comunicatul de presă.

”Astăzi asigurăm 300 de milioane de doze suplimentare de vaccin COVID-19 produs de Moderna, care este deja utilizat pentru vaccinare în Uniunea Europeană. Acest lucru ne aduce mai aproape de obiectivul nostru major: să ne asigurăm că toți europenii au acces la vaccinuri sigure și eficiente cât mai repede posibil. Cu un portofoliu de până la 2,6 miliarde de doze, vom putea oferi vaccinuri nu doar cetățenilor noștri, ci și vecinilor și partenerilor noștri. ”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

La rândul său, Stella Kyriakides, comisar pentru sănătate și siguranță alimentară, a precizat: „Cu acest nou contract încheiat cu Moderna, adăugăm încă 300 de milioane de doze de vaccin autorizat, sigur și eficient. Acesta marchează un alt pas către obiectivul nostru de a oferi acces rapid la vaccinări sigure și eficiente cetățenilor din Europa, și nu numai, pe parcursul acestui an. Contractul este important nu numai pentru nevoile pe termen scurt ale UE, ci și pentru munca noastră viitoare de limitare a răspândirii rapide a noilor variante. ”

 

PRIMER, despre fabricarea de vaccinuri şi medicamente de ultimă generaţie în România

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente (PRIMER) atrage atenţia că este „imposibilă” fabricarea de vaccinuri şi medicamente de ultimă generaţie în ţară într-o perioadă mai scurtă de trei ani şi asta „numai dacă autorităţile vor să acorde importanţa cuvenită acestui domeniu strategic”.

„Spre deosebire de ţări precum Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovenia, care au dat importanţă industriei farmaceutice şi au investit în acest sector economic, România a regresat şi a devenit un simplu importator de vaccinuri şi medicamente, ajungând să producă mai puţin de 4% din consumul de medicamente al populaţiei. Ca o urmare firească a acestui tablou, nu s-au mai făcut investiţii în acest domeniu, iar astfel s-a pierdut competitivitatea în ultimii zece ani în dezvoltarea tehnologică de noi produse, dar şi în formarea de personal calificat”, a explicat directorul executiv PRIMER, Dragoş Damian, citat într-un comunicat de presă.

Potrivit PRIMER, discuţiile din spaţiul public conform cărora România poate fabrica vaccinuri sau medicamente moderne „nu au acoperire în practică”, în condiţiile în care programele economice ale partidelor politice „minimalizează importanţa relansării” acestui sector economic.

În opinia reprezentanţilor PRIMER, doar un plan de finanţare „bine pus la punct” al acestui domeniu ar putea crea un cadru care să atragă investiţii în tehnologie, reţete şi formule proprii sau producţia realizată sub licenţa unor fabricanţi internaţionali.

„De mai bine de cinci ani, PRIMER propune o serie de măsuri pe termen lung de sprijinire a producţiei de medicamente pe teritoriul ţării. Am solicitat ca domeniul să fie considerat de importanţă strategică pentru a beneficia de facilităţi fiscale, aprobarea unui sistem de offset a taxei clawback pentru companiile care fac investiţii de capital, precum şi înfiinţarea unei Autorităţi Naţionale a Medicamentului, care să fie responsabilă de investiţiile în fabrici noi de medicamente şi vaccinuri”, a mai afirmat reprezentantul PRIMER.

Conform sursei citate, fabricile din ţară au de recuperat „un regres tehnologic de peste zece ani” dacă se doreşte ca România să fabrice vaccinuri şi medicamente de ultimă generaţie, necesare pacienţilor români sau celor din alte ţări.

„PRIMER solicită premierului Florin Cîţu crearea unei Autorităţi Naţionale a Medicamentului, aflată în subordinea Primului-Ministru, care să înceapă reconstrucţia industriei farmaceutice din România, prin sprijinirea retehnologizării fabricilor existente, atragerea de noi investitori în special din ţări non-UE, precum şi construcţia de situri de fabricaţie şi hub-uri de distribuţie folosind fonduri europene şi grant-uri guvernamentale din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a mai spus Dragoş Damian, potrivit aceluiaşi comunicat.

Medicul Tudor Ciuhodaru: Zece comprimate de paracetamol pot fi mortale

Tudor Ciuhodaru, medic în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă “Nicolae Oblu” din Iași, atenționează că zece comprimate de paracetamol pot fi mortale, iar respectarea strictă a intervalului de minimum patru ore între două administrări şi a dozei maxime zilnice sunt esențiale pentru a nu apărea efecte toxice.

Atenționarea sa vine în contextul în care un pacient de 70 de ani a ajuns la urgențe în stare gravă după supradozaj de paracetamol, cu insuficiență hepato-renală, și nu a mai putut fi salvat.

Astfel, medicul Tudor Ciuhodaru a postat pe pagina sa de Facebook câteva atenționări față de folosirea paracetamolului.

„1. Paracetamololul este toxic pentru ficat dacă se depășește doza.
2. Are acțiune analgezică și antipiretică. Acțiunea sa antiinflamatoare este practic inexistentă.
3. De aceea este indicat pentru tratamentul simptomatic al:
a) febrei și al
b) durerilor uşoare şi medii cu diferite localizări: cap, articulații, dinți, dureri faringiene sau durerea la locul vaccinării.
4. Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin administrarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor. De aceea:
5. Nu se recomandă administrarea la intervale mai mici de 4 ore.
6. Nu trebuie administrate mai mult de 4 doze pe zi.
7. Dacă simptomele persistă mai mult de 3 zile este necesară reevaluarea diagnosticului şi tratamentului.
8. Copilul nu este un adult în miniatură. (metabolismul diferit impune ajustarea dozelor)
9. La copii cu vârsta sub 6 ani recomandăm utilizarea formelor farmaceutice adecvate vârstei (10 – 15 mg/kg/la o administrare).
10. Nu lăsați copiilor acces liber la medicamente (necesar un dulap închis). Intoxicația cu 10 comprimate de paracetamol poate fi mortală chiar la adult.

Medicul atenționează că în caz de supradozaj, se impune tratament medical imediat (urgent la spital), chiar dacă nu sunt prezente manifestări clinice, iar pacienţii trebuie spitalizaţi.

Potrivit medicului, simptomele supradozajului constau în paloare, greaţă, vărsături, anorexie şi dureri abdominale.

„Dozele mari de peste 10g, într-o singură priză sau doze de peste 150mg paracetamol/kg la copil determină leziuni hepatice grave. Afectarea hepatică poate deveni aparentă după 12-48 de ore de la ingestie şi este manifestă după 2-4 zile” , a scris medicul, în postarea sa pe Facebook.

Pfizer a livrat către UE cu 30% mai puține vaccinuri anti-COVID-19 decât era convenit

Aproximativ zece milioane de vaccinuri anti-COVID-19, care ar fi trebuit să ajungă în luna decembrie în Uniunea Erupeană, nu au fost încă livrate de Grupul farmaceutic american Pfizer, ceea ce înseamnă că blocul comunitar nu a primit încă o treime din vaccinurile pe care le aştepta de la compania americană, au declarat mai mulţi oficiali europeni pentru Reuters.

Aceste întârzieri sunt o nouă lovitură pentru UE, care se confruntă de asemenea cu întârzieri în livrările de vaccinuri COVID-19 dezvoltate de grupul farmaceutic anglo-suedez AstraZeneca şi compania americană Moderna. În plus, aceste întârzieri ridică semne de întrebare cu privire la logica schemei de control a exporturilor de vaccinuri, introdusă de UE la finele lunii ianuarie, pentru a se asigura că vaccinurile vor fi livrate la timp, dar care până acum nu a fost activată, în pofida întârzierilor apărute în aprovizionare.

Potrivit unui oficial de la UE care este direct implicat în discuţiile cu compania americană, până la mijlocul săptămânii trecute, Pfizer a livrat către UE un număr de 23 de milioane de doze din vaccinul COVID-19 pe care l-a dezvoltat împreună cu firma germană BioNTech. Este vorba de un număr cu aproximativ zece milioane mai mic decât a promis Pfizer că va livra până la mijlocul lunii februarie, a declarat un al doilea oficial european.

Pfizer nu a dorit să comenteze precizând doar că livrările sale se desfăşoară conform unui calendar confidenţial.

Oficialii europeni citaţi de Reuters au precizat că Pfizer s-a angajat să livreze 3,5 milioane de doze de vaccin în fiecare săptămână, începând din ianuarie, pentru a ajunge la un total de 21 milioane doze la mijlocul lunii februarie. La jumătatea lunii ianuarie au apărut unele probleme temporare în livrările de vaccinuri Pfizer, care au fost resimţite inclusiv în România, dar oficialii europeni susţin că acestea au fost în mare parte rezolvate luna trecută. Există, însă, în continuare unele doze care trebuiau livrate în decembrie şi nu au ajuns nici acum, susţin sursele citate de Reuters.

Vaccinul Pfizer/BioNTech a fost aprobat pentru utilizare în UE în data de 21 decembrie 2020. Ziua următoare, BioNTech anunţa că cele două companii vor livra Uniunii Europene 12,5 milioane doze de vaccin până la finele lunii decembrie. Însă, potrivit calculelor Reuters, în realitate doar două milioane de doze de vaccin au fost livrate în luna decembrie a anului trecut. Deficitul este echivalent cu aproximativ 30% din livrările totale promise în perioada cuprinsă între finele lunii decembrie şi mijlocul lunii februarie.

Un oficial UE a spus că grupul farmaceutic s-a angajat să livreze dozele restante până la finele lunii martie 2021.

Uniunea Europeană a încheiat două contracte de livrări de vaccinuri COVID-19 dezvoltate de Pfizer/BioNTech pentru un număr total de 600 de milioane de doze.

În paralel, deşi livrările de vaccinuri către UE au fost sub nivelul convenit, Comisia Europeană a aprobat toate cererile de export de vaccinuri COVID-19, venite în principal de la Pfizer/BioNTech, după ce a introdus un mecanism de monitorizare a exporturilor.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus, miercuri, că în perioada 30 ianuarie-16 februarie, Uniunea Europeană a aprobat 57 de cereri pentru exportul de vaccinuri către 24 de ţări, inclusiv Marea Britanie şi Emiratele Arabe Unite.

Înainte de introducerea schemei de monitorizare, blocul comunitar exportate deja milioane de vaccinuri către Israel, Marea Britanie şi Canada, printre altele, fiind vorba mai ales de vaccinuri dezvoltate de Pfizer/BioNTech, arată datele vamale consultate de Reuters.

Prof. dr. Cherecheș: Creștere a numărului de cazuri de infectare, la începutul lunii martie

Prof. dr. Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a declarat că dacă România nu testează destul pentru depistarea noului coronavirus, vom vedea creșterea numărului de spitalizări cauzate de COVID-19 la final de martie-aprilie.

De asemenea, prof. dr. Răzvan Cherecheș a spus că România trebuie să anticipeze creșterea numărului de cazuri de infectare la începutul lunii martie .

„Tulpina B1.1.7 poate fi învinsă, dovadă Israel, UK, Irlanda și Portugalia! Pe de altă parte, trebuie să anticipăm creșterea și la noi pe la începutul lunii martie. Pe de altă parte, dacă nu testăm destul, nu vom vedea creșterea numărului de cazuri noi în martie – vom vedea creșterea numărului de spitalizări la final de martie-aprilie. Ne va ajuta creșterea ritmului de vaccinare a persoanelor vulnerabile și expuse”, a scris prof. dr. Răzvan Cherecheș, într-o postare pe Facebook.

Coronavirus:Infectare controlată a persoanelor în UK, pentru a proba eficiența unor medicamente și vaccinuri

Regatul Unit va începe în următoarele săptămâni teste clinice pentru a proba eficienţa medicamentelor şi a vaccinurilor împotriva coronavirusului, în cadrul cărora persoane sănătoase vor fi infectate, a informat miercuri Ministerul Companiilor, Energiei şi Strategiei Industriale, transmite EFE.

Într-un comunicat, ministerul a anunţat că Regatul Unit va fi prima ţară din lume care va efectua acest tip de studii în timpul actualei pandemii, după ce aceste studii au fost aprobate de un comitet de etică.

Începând din martie, circa 90 de voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, care vor fi plătiţi să participe, vor fi injectaţi în condiţii sigure şi controlate pentru a stabili, într-o primă fază, cantitatea minimă de virus necesară pentru a genera infectarea, ceea ce va permite ulterior testarea vaccinurilor şi a medicamentelor. Odată stabilit acest indicator, intenţia este de a administra vaccinuri considerate sigure unui număr mic de voluntari care vor fi infectaţi cu virusul, pentru a stabili reacţia imună ce ar urma să ajute la o mai bună dozare şi la accelerarea testelor cu aceste vaccinuri la o scară mai mare.

Tulpina virusului cu care vor fi injectaţi iniţial voluntarii, aflaţi în proces de selectare, va fi cea care circulă în Regatul Unit din martie 2020 şi care s-a dovedit a reprezenta un risc scăzut pentru adulţii tineri şi sănătoşi, se menţionează în comunicatul citat.

Studiile în care persoane sănătoase sunt infectate intenţionat – în loc să se aştepte o contagiere în mod natural, aşa cum s-a procedat până acum în dezvoltarea vaccinurilor anticoronavirus – se folosesc deja pentru generaţia de vaccinuri şi tratamente împotriva unor boli precum malaria, febra tifoidă, răceala comună, gripa sau Norovirusul (virusul Norwalk, ce reprezintă un grup de virusuri care cauzează apariţia gastroenteritei acute – n.r.).

Camera Deputaților a respins moțiunea pe Sănătate

Plenul Camerei Deputaţilor a respins, miercuri, moţiunea simplă pe Sănătate, depusă de PSD, cu 140 de voturi „pentru”, 161 „împotrivă” şi o abţinere.

Potrivit regulamentului, moţiunea simplă se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Moţiunea simplă intitulată „Incompetenţa şi lipsa de asumare ucid! Vlad Voiculescu, un pericol pentru sănătatea şi viaţa românilor”, semnată de 109 social-democraţi, a fost dezbătută de deputaţi în şedinţa de luni. Cu acest prilej, reprezentanţii PSD au venit la şedinţa de plen purtând pancarte negre prin care se solicita demisia lui Vlad Voiculescu.

În document, deputaţii PSD cer demisia ministrului Sănătăţii, motivând că în timpul care s-a scurs de la învestirea lui au văzut „atât de multă incoerenţă, lipsă de profesionalism şi de asumare cât nu s-a văzut în ultimii 30 de ani”.

GCS a anunțat 2.815 cazuri zilnice de persoane depistate cu noul coronavirus

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.815 cazuri noi de persoane infectate cu SARS- CoV- 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până pe 17 februarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 768.785 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 714.709 pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 699 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 19.588 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 16.02.2021 (10:00) – 17.02.2021 (10:00) au fost raportate 62 de decese (37 bărbați și 25 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Bacău, Bihor, Botoșani, Brăila, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea, Ilfov și București.

Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 7 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 11 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 20 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 22 decese la categoria de peste 80 de ani.

Un număr de 58 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 2 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 6.895. Dintre acestea, 935 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 5.777.072 de teste RT-PCR și 222.655 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 27.362 de teste RT-PCR (18.188 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.174 la cerere) și 7.567 teste rapide antigenice.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 189 teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 17 februarie a.c.

Pe teritoriul României, 40.027 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.877 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 61.006 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 134 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.369 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 677 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 16 februarie, 5.166 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.193.720 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 8 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.