Oana Ursache: Probabil că există o doză de speranță pe care medicii care pleacă și-au pierdut-o

Oana Ursache, secretar de stat –  Guvernul României, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a declarat că soluția pentru atragerea medicilor din diaspora în sistemul de sănătate românesc ar trebui să vină de la întreaga societate românească.

”În România avem 45.000 de medici, iar în străinătate avem 15.000. Avem medici care au avut inspirația și curajul de a se întoarce în țară, după ce au avut o experiență într-un sistem de sănătate probabil mai așezat decât al nostru. Ascultându-i pe medicii care s-au întors, putem vedea cum am putea face să se întoarcă și alții, dar mai ales să nu mai plece alți medici, dintre cei care se pregătesc acum să își facă bagajele”, a precizat Oana Ursache.

”Probabil că există o doză de speranță pe care cei care pleacă și-au pierdut-o, o doză de încredere în puterea noastră de a schimba lucrurile”, a explicat Oana Ursache.

”Eu eram unul dintre cei care aplaudau medicii în Spania, pentru că m-am întors acasă de o lună de zile. La ora șapte, prin fața caselor spaniolilor treceau ambulanțele și era ca o sărbătoare a vieții. Știam că oamenii aceia ne pot ține în viață, cu niște riscuri extraordinare. Erosimul pe care societatea spaniolă știa să îl sărbătorească, în România părea că nu e la fel de bine primit”, a mai subliniat Oana Ursache.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Dr. Adriana Mihalaș: Trebuie să eliminăm birocrația extremă și omniprezența controalelor

Dr. Adriana Mihalaș, Secretar Colegiul Medicilor din Municipiul București, a declarat că, în ceea ce privește atragerea medicilor din diaspora în sistemul medical românesc, soluțiile trebuie să vină de la nivel guvernamental.

”La nivel guvernamental sigur că intervine Ministerul Sănătății, care nu poate lucra în afara corpului medical, în afara Colegiului Medicilor, care reglementează exercitarea profesiei de medic. Soluțiile nu trebuie să fie surogat, nu funcționează. Sunt foarte muți medici care au plecat în străinătate pe aceleași sume de bani, pe mult mai multă muncă, din cauza atmosferei în care lucrau în România, din cauza faptului că  nu se simțeau în siguranță. Procedurile și managementul spitalelor în care lucreazî în străinătate le asigură o siguranță”, a precizat Dr. Adriana Mihalaș.

Dr. Adriana Mihalaș a mai subliniat că medicii care vor să plece în străinătate reclamă birocratizarea extremă din sistemul de sănătate românesc.

”Trebuie să eliminăm birocrația extremă și omniprezența controalelor, în special în cazul medicilor de familie. Sunt controale așa zis tematice, cu toate tipurile de sancțiuni. Modul de abordare a sancțiunilor este foarte diferit în România față de ce se întâmplă în celelalte țări. Un control ar trebui să te învețe cum să nu greșești, cum să nu repeți greșeala. Ostilitatea sistemului este cuvântul cheie pe care mi l-au spus colegii medici din diaspora, cu care am vorbit”, a explicat Dr. Adriana Mihalaș.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Prof. dr. Viorel Jinga: Schimbările din domeniul medical necesită curricule noi pentru studenți și rezidenți

Prof. dr. Viorel Jinga, rector Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) ”Carol Davila” București a declarat că viitorii medici trebuie susținuți și încurajați astfel încât aceștia să fie atrași să profeseze în sistemul sanitar românesc. Totodată, a precizat că schimbările din domeniul  medical necesită și o updatare permanentă a curriculei.

”Viitorii medici, colegii noștri studenți, din toate mecanismele univeristății sunt încurajați pe comunicare, pe interdisciplinaritate, pe cunoașterea tuturor specialităților, ale limitelor acestora, obiectivul final de performanță pentru sănătatea pacientului. (…) Schimbarea în livrările serviciilor de sănătate și îngrijiri necesită curricule noi pentru studenți și rezidenți care să cuprindă și componente ce impun pregătirea și antrenamentul în relațiile de colaborare. Aceste curricule includ pregătirea nu doar tehnică în practica clinică, dar și de comunicare, de pregătire în epidemiologie clinică, de exemplu, în medicina orientată către populație, informatică medicală, dezvoltarea aptitudinilor medicilor care să îi învețe să se dezvolte și să învețe pe tot parcursul vieții, aprecierea limitelor și competențelor  fiecărei specialități. În acest fel putem pregăti viitorii medici ca să facă față realităților din practica clinică. Așa cum medicina se află într-o continuă dezvoltare și educația medicală, atât la nivel de instrumente cât și la nivel de principii, se găsește într-o circumstanță care impune schimbarea într-un ritm rapid”, a declarat rectorul UMF ”Carol Davila”.

De asemenea, prof. dr. Viorel Jinga a adus în atenție și marea provocare întâmpinată în procesul de educație medicală.

”Marea provocare întâmpinată în educație constă în achizițiaunor metode noi de instruire, instrumente și echipamente noi și viteza cu care acestea se schimbă. (…) Studenții și medicii rezidenți reprezintă reflexia mentorilor lor, iar Universitatea este mai determinată ca niciodată să contribuie la dezvoltarea cadrului didactic prin stimularea publicațiilor, stimularea dezvoltării profesionale, stimularea cercetării”, a mai adăufat rectorul UMF ”Carol Davila”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Conf. Dr. Horea Bumbea: În București avem 18 specialități deficitare

Conf. Dr. Horea Bumbea, vicepreședinte Colegiul Medicilor din Municipiul București și coordonator personal Departamentul Economico-Social și Asigurări Sociale de Sănătate din cadrul Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB) a declarat că la nivelul Capitalei sunt 18 specialități deficitare, nevoia de resursă umană fiind imperioasă.

”Am constat că există anumite specialități deficitare. În București avem în continuare 18 specialități deficitare. Acest lucru spune deja multe. Avem încă nevoie de resurse umană de înaltă specialitate și de aceea trebuie să găsim rezursele prin care să reușim să eliminăm aceste deficite”, a declarat conf. dr. Horea Bumbea.

De asemenea, conf. Bumbea a făcut referire și la consolidarea imaginii medicului și la obținerea statutului pe care acesta îl merită.

”Cred că trebuie să milităm pentru a crea o imagine și a susține o imagine a medicilor care să ajute și pe colegii noștri care vor să se întoarcă în țară să activeze în sistemul medical românesc, pentru că un medic în România trebuie să se simtă, în primul rând, dorit pentru a se întoarce. Cred că este benefic să avem alături colegi care au activat în străinătate, au căpătat anumite competențe în diferite locuri din lume în care medicina este poate la alt nivel. Este foarte important ca să obținem acest statut al medicului în România pe o poziție pe care o merită”, a  mai declarat conf. dr. Bumbea.

Susținerea generației tinere de medici a fost un alt aspect dezbătut de conf. dr. Horea Bumbea.

”Trebuie să avem speranță în generația tânără, trebuie să îi încurajăm, să îmbunătățim anumite aspecte în ceea ce privește modul în care medicii rezidenți sunt în prezent organizați și modul în care sunt instruiți astfel încât ei să simtă că trebuie să intre în sistemul medical românesc. Este nevoie de ei”, a mai spus conf. dr. Horea Bumbea.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Dr. Lidia Kajanto: Diferențele dintre spitalele din sistemul public și cele din sistemul privat sunt mari

Dr. Lidia Kajanto, managerul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București, a declarat că o problemă acută în sistemul public o reprezintă birocrația.

”În sistemul public, medicii nu mai au timp să se ocupe de pacienți. Trebuie să facă tot felul de referate, să răspundă de ce au de făcut, de ce doresc anumite produse. În sistemul privat, există un manager operațional, care are întâlniri săptămânale cu șefii de secții sau cu șefii de departamente, pentru a stabili de ce este nevoie, în concordanță cu consumul de medicamente, de materiale sanitare”, a precizat managerul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București.

”După evenimentele de la Piatra Neamț și de la ”Matei Balș”, noi, managerii de spitale, răspundem de toate, pentru că trebuie să ne adaptăm la reorganizarea structurii spitalului. Într-un spital privat, există un manager administrativ care rezolvă problemele, există firme de mentenanță care se ocupă de toate problemele ce trebuie rezolvate într-un spital. Diferențele dintre spitalele din sistemul public și cele din sistemul privat sunt destul de mari”, a explicat dr. Lidia Kajanto.

”Medicii preferă sistemul privat, datorită faptului că au o flexibilitate mai mare, salarizarea este destul de bună și nu există această parte birocratică. Medicii au posibilitatea să se ocupe de pacienți, nu să facă și alte activități birocratice”, a subliniat Dr. Lidia Kajanto.

”În sistemul public ar trebui să existe registratori medicali specializați, care să se ocupe de partea de documente, să existe programe informatice bune și un dosar electronic al pacientului. În loc să ne ocupăm de pacienți, ne ocupăm foarte mult de partea birocratică”, a mai spus Dr. Lidia Kajanto.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Prof. Dr. Lucian Negreanu: La jurisdicție au fost multe probleme, care impun o schimbare rapidă a legislației

Prof. Dr. Lucian Negreanu, vicepreședinte Colegiul Medicilor din Municipiul București și președinte Comisia de Jurisdicție profesională din cadrul Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB) a declarat că au existat și încă există probleme în ceea ce privește jurisdicția profesională în sistemul sanitar românesc, probleme care necesită o rezolvare rapidă.

”La jurisdicție au fost multe probleme, nu neapărat generate de pandemie, care impun o schimbare rapidă a legislației. (…) Poate să luăm lucrurile bune, să spunem, cu această pandemie, să fim un catalizator al schimbării, să protejăm medicii pentru a proteja pacienții. Trebuie o schimbare a legislației de malpraxis, trebuie o clarificare a competențelor. Trebuie personal și infrastructură de suport. (…) Politicienii trebuie să se pună la masă, să cheme în egală măsură medicii și pacienții la o discuție și să schimbe lucrurile. Sunt oameni competenți care pot schimba lucrurile. Și dacă schimbăm pentru medici, în mod clar e mai bine și pentru pacienții noștri”, a declarat prof. dr. Lucian Negreanu.

De asemenea, prof. dr. Lucian Negreanu a adus în discuție și infrastructura precară din sistemul sanitar românesc, dar și faptul că lucrurile pot fi îndreptate printr-o revizuire a legislației.

”Să nu uităm că de 30 de ani nu s-a construit prea mult, nu am văzut prea multe spitale și în afară de studii de fezabilitate și multe promisiuni, nu am văzut nimic în realitate. (…) Ne-au plecat foarte mulți colegi, dar s-au și întors foarte mulți colegi care pot genera schimbarea. Putem contribui împreună la schimbarea legislației. Medicii trebuie aduși înapoi în niște spitale moderne, trebuie să existe viziune, trebuie să existe o strategie, nu doar să transformăm niște circuite sau să îmbunătățim niște circuite. Avem nevoie de mai mult”, a mai adăugat prof. dr. Negreanu.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu: Universitățile de medicină și farmacie, pilonul educației medicale continue

Prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, vicepreședinte Colegiul Medicilor din Municipiul București și coordonator Departament Studii și Stagii de Dezvoltare din cadrul Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB) a declarat că pilonul educației medicale continue pentru medicii din România trebuie să fie universitățile de medicină și farmacie. Totdată a atras atenția și asupra faptului că există specialități pentru care nu există posibilități suficiente de formare.

”Sunt specialități defavorizate, specialități cu puțini medici și specialități pentru care nici posibilitățile de formare nu sunt suficiente. (…) Pilonul acestei educații medicale continue pentru toți medicii din țara noastră să fie universitățile de medicină și farmacie, care asta trebuie să facă”, a declarat prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu.

De asemenea, prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu a atras atenția și asupra migrației medicilor din România și a sugerat și o soluție astfel încât pierderile suferite din această cauză să fie compensate cumva.

”Există această capacitate, poate aparent mare, de a forma medici în România, pe care îi exportăm. Pe de o parte, e bine să exporți ceva, dar aș crede că aici ar trebui negociat cumva politic, diplomatic în Uniunea Europeană în sensul în care, bazat pe cifre, pe numărul mare de medici pe care noi i-am exportat pregătindu-i, încă o dată, pe banii statului român, să obținem în schimb investiții în sănătate din Europa și să obținem tehnologie. Cred că ar fi în cadrul mecanismelor de solidaritate europene o idee bună pentru conducătorii noștri politici să folosească aceste cifre, pentru că, mai ales astăzi în condițiile pandemiei, medicii români din țările europene și-au făcut pe deplin datoria și sunt foarte apreciați. Cred că s-ar putea întoarce această pierdere pe care mulți au sesizat-o, investiția noastră în educația medicilor care pleacă în țările europene, în primul rând sub formă de tehnologie, sub formă de investiții în sănătate dinspre țările europene către noi”, a mai adăugat prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Lector Univ. Dr. Marius Ungureanu: Capacitatea unei țări de a păstra pe cei care îi formează este esențială

Lector Univ. Dr. Marius Ungureanu, consilier personal Ministrul Sănătății , a declarat că în momentul în care se crează politici de sănătate este important să se aibă în vedere mai multe aspecte.

”În ceea ce privește resursele umane în sănătate este nevoie de niște ingrediente pentru a avea niște politici care să dea rezultate. Avem nevoie, în primul rând de date, apoi avem nevoie de capacitate de analiză și avem nevoie de reusrse umane care să dezvolte aceste politici de resurse umane în sănătate. (…) Trebuie să conștientizăm faptul că politicile de resurse umane în sănătate sunt extrem de complexe și nu este suficientă formarea profesioniștilor, nu este suficientă formarea medicilor și a celorlalte categorii pentru că de multe ori suntem induși poate în eroare de acest argument al creșterii numărului de locuri de formare post-universitară, pentru că este la fel de importantă capacitatea unei țări de a păstra pe cei care îi formează sau de a-i atrage pe cei care deja au plecat. Și dincolo de acest lucru este foarte importantă motivarea celor care deja lucrează în sistem”, a declarat lector univ. dr. Marius Ungureanu.

În ceea ce privește solicitările de eliberare a certificatelor de conformitate de către personalul medical, dr. Marius Ungureanu a subliniat: ”Și aici vedem câteva paradoxuri. România, în comparație cu alte state membre ale UE, are un număr mai scăzut sau o densitate mai redusă de personal medical. Dar ce ne arată cifrele este că tendința numărului de solicitări de eliberare a certificatelor de conformitate este una descrescătoare. Per ansamblu, în perioada 2019-2020, Ministerul Sănătății a primit un număr de 34.994 de solicitări. Dacă ne uităm la nivelul anului 2011, au fost 5.675 de solicitări, cifră care a scăzut la aproape o treime, în anul 2020 fiind depuse 2.141 de asemenea solicitări. Nu înseamnă că stăm bine, nu înseamnă că lucrurile nu trebuie îmbunătățite pentru că dacă e să ne uităm la numărul de solicitări a celor care au făcut pregătirea în străinătate și solicită echivalarea sau recunoașterea formării cifrele sunt extrem de reduse. Avem la nivelul anului 2016 15 dosare aprobate și 52 de dosare aprobate în anul 2020. Așadar, dacă este să ne uităm la perioada 2016-2020 și să analizăm cele două elemente, numărul de solicitări de certificate de conformitate, acestea sunt în total 13.984 în timp ce doar 150 de medici care au plecat în străinătate și care și-au terminat formarea acolo au solicitat echivalarea formării lor. Așadar, avem de 93 de ori mai multe solicitare de eliberare de certificate de conformitate. Nu toate se pot materializa, dar indică o tendință de a pleca.”

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Conf.Dr. Diana Loreta Păun: Este nevoie de elaborarea unui plan național de resurse umane în domeniul medical

Conf. Dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial, Departamentul Sănătate Publică – Administrația Prezidențială, a declarat că sustenabilitatea dezvoltării unui stat este intrinsec legată de performanța sistemului de sănătate.

”Starea de sănătate a populației influențează în mod direct productivitatea muncii, iar un sistem de sănătate performant necesită, în primul rând, resurse umane adecvate, pentru a se asigura că toată lumea primește servicii de îngrijire adecvate”, a precizat Conf. Dr. Diana Loreta Păun.

”Comisia de nivel înalt pentru ocuparea forșei de muncă în domeniul Sănătății și creștere economică a estimat că investițiile în ocuparea forței de muncă în sănătate pot avea ca rezultat o rentabilitate de nouă ori și o creștere de până la 4% a produsului inetrn brut” , a explicat Conf. Dr. Diana Loreta Păun.

”Conform raportului Comisiei Europene, din 2019, intitulat ”Starea Sănătății în Uniunea Europeană”, în pofida creșterii de muncă în domeniul Sănătății  în decursul ultimului deceniu, sistemul de sănătate din România este afectat în continuare de un deficit important de medici și asistenți medicali. Exodul personalului din Sănătate, în special al tinerilor, rămâne una dintre principalele provocări cu care se confruntă țara noastră” a spus Conf. Dr. Diana Loreta Păun.

Conf. Dr. Diana Loreta Păun a mai subliniat că România se poziționează pe ultimul locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de personal medical la 100.000 de locuitori, în ciuda poziției fruntașe privind numărul absolvenților Facultăților de Medicină.

”An de an, România produce absolvenți pentru export, în timp ce țara noastră înregistrează deficiențe pe specialități cheie, precum ATI, Chirurgie, Pediatrie și multe alte specialități”, a mai precizat consilierul prezidențial.

”Criza COVID-19 și presiunea pe componenta ATI au reprezentat un exemplu dramatic al consecințelor vulnerabilității sistemului de sănătate și lipsei de management concret al resursei umane”, a subliniat Conf. Dr. Diana Loreta Păun.

Conf. Dr. Diana Loreta Păun a declarat că, în privința strategiilor și politicilor publice, trebuie avute în vedere, în perspectiva recalibrării:

  • elaborarea unui plan național de resurse umane în domeniul medical
  • introducerea unui sistem de evaluare a performanțelor manageriale, la toate nivelurile
  • depolitizarea managementului sistemului de sănătate
  • participarea personalului medical la programe de educație medicală continuă, asigurate de către stat, și asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal pentru specialitățile deficitare și domenii de nișă

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Șef Lucr. Dr. Beatrice Mahler: Avem nevoie de o legilație care să susțină angajarea mai ușoară a medicilor

Șef lucr. dr. Beatrice Mahler, manager Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din Capitală, a declarat că este nevoie în acest moment de o legislație care să permită unităților sanitare de stat să angajeze mai ușor personal medical, dar cu păstrarea transparenței, a unor criterii riguroase de selecție și cu susținerea performanței.

”Consider, în acest moment, că este extrem de important să găsim soluții practice pentru ca angajarea medicului în sistemul de sănătate public să poată fi făcută mult mai ușor. Sigur, pe criterii transparente, pe competitivitate, sigur să susținem performanța și criteriile de selecție, care să fie extrem de riguroase. Dar e nevoie, în spate, de legislație care să ne ajute să facem acest lucru”, a declarat șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din Capitală.

Șef lucr. dr. Beatrice Mahler a dat exemplul unității sanitare pe care o conduce în ceea ce privește angajarea unui medic într-un spital public și a subliniat situația cu care se confruntă, ca manager, în ceea ce îi privește pe medicii tineri care s-au angajat în Institut în perioada pandemiei.

”În ultimii doi ani, pentru că în 2018 posturile au fost blocate în sistemul de sănătate, Institutul ”Marius Nasta” a angajat 18 medici. Dintre aceștia, 8 medici s-au angajat în perioada pandemiei. Mă văd acum pusă într-o situație extrem de fragilă pentru că am colegi tineri, medici specialiști, medici care lucrează cu pacientul COVID, care timp de aproape un an au stat și stau în continuare în echipa ”Marius Nasta”, dar la care la finalul perioadei stării de alertă, adică la o lună de la terminarea stării de alertă, voi fi nevoită să le închid contractele de muncă și să îi trec în șomaj. Pentru că în acest moment instituțiile din subordinea Ministerului Sănătății nu pot să scoată posturi la concurs pe perioadă nedeterminată pentru acești medici. Dacă cea mai scurtă perioadă de angajare durează trei luni, iar eu voi avea o lună posibilitatea să îi țin după perioada stării de alertă, sau probabil se va deschide posibilitatea de angajare a medicilor asta în condițiile în care voi avea același buget disponibil, cu siguranță colegii mei nu vor avea două luni posibilitatea să participe la examen”, a explicat managerul Institutului ”Marius Nasta”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.