SUA: Pentru moment nu s-a stabilit o legătură între cheagurile de sânge şi vaccinul Johnson & Johnson (FDA)

În acest moment nu s-a stabilit o legătură de cauzalitate între formarea cheagurilor de sânge şi injectarea vaccinului anti-COVID-19 al companiei Johnson & Johnson, a anunțat Agenţia Statelor Unite pentru Medicamente (FDA), precizând, totodată, că investighează cazurile din SUA, transmite AFP.

„FDA este la curent cu informaţiile din Statele Unite despre evenimente tromboembolice grave, uneori asociate cu trombocitopenie (niveluri scăzute de trombocite în sânge), care au apărut la câteva persoane care au fost vaccinate împotriva COVID-19 cu Janssen – numele filialei europene a Johnson & Johnson -„, a declarat FDA pentru AFP.

„În acest moment, nu am găsit o legătură cauzală cu vaccinarea şi continuăm investigaţia şi evaluarea acestor cazuri”, a adăugat agenţia.

„Vom ţine publicul la curent când vom afla mai multe”, a dat asigurări FDA.

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a anunţat vineri că investighează legăturile dintre vaccinul Johnson & Johnson şi cazuri în care au fost detectate cheaguri de sânge.

„Un caz a apărat în timpul unui studiu clinic şi trei în cadrul vaccinării în Statele Unite. Unul dintre ele a fost fatal”, a adăugat EMA.

FDA a spus că este „la curent cu comunicatul de presă al EMA”, care se „bazează” pe informaţii pe care agenţia SUA i le-a furnizat, „primite în timpul utilizării post-autorizare a vaccinului anti-COVID-19 al Janssen” în Statele Unite.

Vaccinul cu doză unică Johnson & Johnson a fost autorizat de urgenţă în Statele Unite la sfârşitul lunii februarie, după cele care necesită inocularea a două doze, Pfizer / BioNTech şi Moderna.

Autoritatea de reglementare europeană a aprobat, de asemenea, Johnson & Johnson şi implementarea sa în ţările Uniunii Europene urmează să înceapă în cursul lunii aprilie.

MS, despre evacuarea Spitalului Foișor: Este regretabil. Ne-am dori ca aceste imagini sa nu se mai repete

Ministerul Sănătăţii precizează că Spitalul de Ortopedie Foișor din Capitalăa fost informat încă de vineri dimineaţă despre iminenţa transformării în unitate COVID, însă la ora 19,00 managerul încă nu întocmise documentele necesare pentru eliberarea avizului temporar, iar „întârzierea nepermisă a pus o parte din pacienţii spitalului într-o situaţie regretabilă”.

„Spitalul Foişor a fost informat încă de dimineaţă despre iminenţa transformării spitalului. Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică au fost la spital încă de la orele 11,00. La orele 19,00, managerul încă nu întocmise documentele necesare pentru eliberarea avizului temporar. Întârzierea nepermisă a pus o parte din pacienţii spitalului într-o situaţie regretabilă. Modul cum a decurs evacuarea este regretabil şi ne-am dori ca aceste imagini să nu mai fie vreodată repetate”, se afirmă într-un comunicat de presă transmis, vineri noapte, de către Ministerul Sănătăţii.

Conform sursei citate, situaţia pacienţilor COVID-19 care necesită îngrijire ATI este critică.

„De mai bine de o săptămână, în Bucureşti sunt zero locuri ATI disponibile în anumite momente ale zilei. Nevoia locurilor suplimentare în Bucureşti nu este ceva ce poate fi pus vreun moment în discuţie. În acest moment, 29 pacienţi COVID-19 sunt intubaţi şi ventilaţi în secţiile UPU din Bucureşti. Transformarea spitalului Foişor în spital COVID-19 a fost soluţia identificată de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi avizată de Ministerul Sănătăţii în cursul zilei de astăzi. Această decizie a fost luată datorită faptului că Spitalul Foişor are 26 de paturi ATI, 6 medici ATI – şi în momentul deciziei avea numai 3 pacienţi internaţi în ATI. De asemenea, a fost identificată resursa umană de specialitate care să poată, împreună cu specialiştii Spitalului Foişor, oferi pacienţilor Covid-19 îngrijirea de care au nevoie”, evidenţiază Ministerul Sănătăţii.

Potrivit comunicatului, evacuarea şi transferul pacienţilor COVID-19 negativ care au fost internaţi la Spitalul Clinic Foişor este în sarcina Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă(DSU), sub coordonarea dr. Bogdan Dinu din cadrul UPU-SMURD Bucureşti.

Pentru demararea procesului de evacuare a fost necesar acceptul spitalului, spital ce aparţine de ASSMB, aflat sub autoritatea Primăriei Municipiului Bucureşti.

De asemenea, menţionează sursa citată, „toţi pacienţii au fost externaţi de către medicii curanţi, ţinând cont de starea lor de sănătate şi de indicaţiile de tratament”. Conform informaţiilor disponibile la nivelul Ministerului Sănătăţii, pentru toţi cei care au solicitat acest lucru a fost chemată o ambulanţă.

„Ministerul Sănătăţii va urmări alături de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă situaţia tuturor pacienţilor transferaţi din Spitalul Foişor. Ministerul Sănătăţii va depune eforturi alături de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă pentru operaţionalizarea de urgenţă a îngrijirii pacienţilor COVID-19 în spitalul Foişor. Ministerul Sănătăţii va solicita o analiză amănunţită a cauzelor pentru situaţia creată şi pentru modul în care s-a desfăşurat intervenţia”, se mai afirmă în comunicat.

La Spitalul „Foişor” au fost 105 pacienţi internaţi, dintre care 13 au fost transferaţi cu ambulanţele SMURD şi SAJ la Spitalul Elias – un pacient, la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti – 4, la Spitalul Universitar – 5, la Spitalul Bagdasar – 1, apoi încă unul la SJU Buzău şi unul a fost dus la domiciliu în Galaţi.

Totodată, au fost trimişi la domiciliu şi 25 de pacienţi programaţi pentru intervenţii chirurgicale, dar care nu au mai fost operaţi şi li s-a făcut externarea. Pentru alţi 67 de pacienţi operaţi s-a decis externarea şi trimiterea la domiciliu.

O parte dintre pacienţii operaţi în ultimele zile sunt transferaţi în cursul serii la alte spitale, cu ambulanţe sau maşini personale. Unii dintre pacienţii transferaţi sau externaţi şi rude ale acestora şi-au exprimat nemulţumirea faţă de faptul că evacuarea din spital se face noaptea. La poarta spitalului au venit să protesteze şi unele persoane recunoscute pentru participarea la protestele împotriva restricţiilor din ultima perioadă, iar în zonă sunt echipaje de jandarmi şi poliţişti pentru asigurarea ordinii.

Când vor ajunge în România primele doze de vaccin anti-COVID-19 Johnson&Johnson

Vicepreşedintele Comitetului de coordonare a vaccinării împotriva COVID-19, Andrei Baciu, anunţă că primele 60.000 de doze din serul Johnson&Johnson vor ajunge în România pe 15 aprilie. Vaccinul, care se administrează în doză unică, urmează să fie livrat cabinetelor medicilor de familie sau unor centre de vaccinare mobile, care vor ajunge în zonele îndepărtate, unde nu există dispensare sau medici de familie.

„O veste foarte bună: astăzi am fost anunţaţi de faptul că acest vaccin va sosi cu câteva zile mai repede în România. Practic, va sosi pe 15 aprilie, săptămâna viitoare, joi, 60.000 de doze. Reamintesc faptul că e un vaccin care se administrează într-o singură doză”, a anunţat Andrei Baciu, vineri seară, la un post de televiziune.

Baciu a menţionat că acest ser, care nu necesită păstrare în condiţii speciale, va fi repartizat către cabinetele medicilor de familie care intră în campania de vaccinare, dar şi în centrele mobile. Secretarul de stat a explicat că aceste centre mobile de vaccinare sunt diferite de echipele mobile.

„Echipele mobile funcţionează în jurul centrelor de vaccinare, centrele mobile – vorbim de containere care se duc în localităţi unde nu există medic de familie, nu există un dispensar, de obicei localităţi îndepărtate. Practic, un astfel de centru poate să vaccineze, am calculat noi, cel puţin 96 de persoane pe zi, alocă aceste tipuri de vaccin monodoză care, practic, nu mai trebuie să revizitezi respectiva comună şi să rişti ca să nu găseşti pe cineva pe care l-ai vaccinat cu prima doză”, a explicat Baciu.

Oficialul din Ministerul Sănătăţii a explicat că nu există o asociere între imunizarea cu acest vaccin şi evenimente trombo-embolice, subliniind că „balanţa de beneficii-riscuri este favorabilă”.

Zeci de pacienți, evacuați din Spitalul Foișor din Capitală, după ce a fost declarat unitate suport COVID

Zeci de pacienți internați în Spitalulul de Ortopedie Foișor din Capitală au fost evacuați, vineri seară, după ce spitalul a fost transformat în unitate suport COVID.

”S-a luat decizia ca Spitalul Foișor să fie transformat în spital COVID. Situația în UPU este serioasă. Astăzi dimineață am trimis pacienți din București în alte zone, cu un avion miliar. Mâine dimineață trebuie ca spitalul să intre pe tratametul COVID. Unii se transferă la alte spitale din zonă, iar alții se vor transporta acasă. (…)Contează orice oră. Normal că trebuie să evacuăm. (…) Ordinul a fost transmis în cursul zilei. Noi am transmis ordinul conducerii spitalului cu câteve ore mai devreme decât poate l-au primit rudele. (…) Facem ce facem pentru că avem nevoie de paturile de terapie intensivă, sunt 21 de locuri acolo, erau ocupate doar jumătate. În acest moment, nu mai avem în vedere evacuarea unui spital. Evacuarea se putea face mai devreme, dar a trebuit dusă muncă de lămurire cu conducerea spitalului. Medicii de acolo au decis cine pleacă acasă, nu s-a luat decizia într-un birou. Noi discutăm despre Foișor încă de ieri, dar azi la prânz s-a luat decizia. Noi sperăm să se stabilizeze situația în următoarele două săptămâni”, a declarat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, la un post de televiziune.

Raed Arafat: Mai puțin de jumătate din secția de Terapie Intensivă era ocupată

„Suntem pe cale a de porni al treilea TIR de Terapie Intensivă la «Babeş» şi se lucrează şi noaptea ca să fie conectat la curent de la o sursă, alta decât unde era conectat, decizie luată pentru siguranţă. Ştim că am pornit şi al doilea la «Sfântul Ioan», şi este cel de la «Marius Nasta» şi al treilea la «Victor Babeş» va porni în cursul serii de astăzi sau mâine. În unităţile de primiri urgenţe mai avem pacienţi care necesită terapie intensivă. Sunt îngrijiţi acolo, dar nu pot să rămână acolo, pentru că unităţile respective primesc şi alţi pacienţi care ajung, aşa că, după o analiză, Spitalul Foişor are o secţie de Terapie Intensivă de 21 de paturi şi are 200 de paturi pe oxigen. Avea sub jumătatea secţiei de Terapie intensivă ocupată, din care trei sau patru pacienţi care necesită de fapt transfer în altă parte pe Terapie Intensivă (…)”, a explicat Raed Arafat.

Andrei Baciu: Ne cerem scuze familiilor pacienților

”Astfel de decizii se iau între Ministerul Sănătății și DSU. Operațiunea a început la ora 15 și ne pare rău că ne-am lungit și am ajuns ca la ora aceasta să mutăm pacienții. Ne cerem scuze familiilor pacienților, dar am produs acest disconfort pacienților de la Foișor ca să facem bine mai multor pacienți grav bolnavi de COVID”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu, la un post de televiziune.

Pacienții de la Spitalul Foișor au fost evacuați pe tărgi și în cărucioare. Unitatea medicală trebuie eliberată până sâmbătă dimineață. Din primele informații, în unitatea medicală erau internate 90 de persoane.

Patru pacienţi vor fi transferaţi la Spitalul de Urgenţă Floreasca

” Patru pacienţi vor ajunge la noi la spital de la Spitalul Foişor. Ştiu de la managerul spitalului că a fost întrebat în jurul orei 15.30-16 de către Centrul Operativ al Ministerului Sănătăţii. Spitalul nostru pregătise opt locuri, dar la noi nu vor veni decât patru pacienţi. Am înţeles că este vorba despre zece pacienţi care vor fi transferaţi în spitalele din Capitală. Nu am informaţii despre ce se va întâmpla cu ceilalţi pacienţi, unde vor fi transferaţi”, a declarat a declarat, la un post de televiziune, dr. Bogdan Oprița, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Urgenţă Floreasca.

SUA: Pfizer cere autorizarea vaccinului său anti-COVID la adolescenţii cu vârste cuprinse între 12 şi 15

Alianţa Pfizer/ BioNTech a depus, vineri, în Statele Unite o cerere de extindere a autorizării de urgenţă a vaccinului împotriva COVID-19 la adolescenţii cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani, scrie AFP.

Pfizer / BioNTech intenționează să facă această cerere și „altor autorități de reglementare din întreaga lume în zilele următoare”, au declarat cele două companii într-un comunicat.

Solicitarea de extindere, depusă la Agenţia Americană a Medicamentului (FDA), este bazată pe datele testelor clinice din faza a treia la această categorie de vârstă, „care au demonstrat o eficienţă de 100%” în prevenirea maladiei, au subliniat cele două companii.

La sfârşitul lui martie, companiile au publicat rezultatele testelor făcute pe 2.260 de adolescenţi din SUA, cu „răspunsuri consistente de anticorpi” după injecţii.

Vaccinul a fost bine „tolerat şi efectele secundare au fost în general în concordanţă cu cele observate” la persoanele cu vârste între 16 şi 25 de ani, au adăugat, vineri, Pfizer şi BioNTech.

Acest vaccin anti-COVID-19 este pentru moment autorizat pentru persoanele cu vârsta de 16 ani şi peste.

Copiii sunt mai puţin expuşi la cazuri grave ale bolii, iar vaccinarea lor nu a fost o prioritate până acum. Dar reprezintă o parte importantă a populaţiei şi va trebui imunizată cu scopul de a stopa transmiterea bolii, argumentează experţii.

Vaccinul de la Pfizer/ BioNTech, bazat pe tehnologia inovatoare ARN mesager, a fost primul ser contra COVID-19 aprobat în Occident la sfârşitul lui 2020.

Ministerul Sănătății: Asistența religioasă și vizita familiei, permise pentru pacienții COVID în stare gravă

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a semnat, vineri, ordinul de schimbare a protocolului specific privind decesele pacienţilor infectaţi SARS-CoV-2, dar și accesul în spitale a clericilor și aparținătorilor.

Conform noilor reglementări, familia/reprezentantul legal va pune la dispoziţie îmbrăcămintea decedatului și sicriul în care se așază decedatul, iar înhumarea/incinerarea se va efectua cu sicriul sigilat, în aceleaşi condiţii de înhumare impuse persoanelor decedate din alte cauze, cu respectarea voinței familiei decedatului și a ritualurilor cultului de care aparține, respectând normele prevăzute de lege.

În privința pacienților infectați cu SARS-CoV-2 care prezintă simptome severe de boală, pe perioada internării în unitatea sanitară, bolnavii pot beneficia, la cerere, de asistență religioasă, potrivit specificului cultului din care face parte, și cu acordul medicului curant.

În vederea asigurării protecției clericului și a pacientului, vizita poate avea loc în următoarele condiții:

  • un singur cleric oficiant poate intra la pacient, o singură dată;
  •  timpul alocat serviciului religios este de maximum 15 minute;
  • clericul poartă echipament complet individual de protecție asigurat cu titlu gratuit de către unitatea sanitară în care este internat pacientul, conform metodologiei în vigoare;
  • clericul respectă toate măsurile sanitare care se impun;
  • se vor folosi doar obiecte de cult care pot fi dezinfectate înainte și după utilizare, cu acordul medicului curant;
  •  nu sunt permise obiecte care generează flacără deschisă/închisă sau scânteie.

Totodată, protocolul prevede că pacienții infectați cu SARS-CoV-2 care prezintă simptome severe de boală pot beneficia pe perioada internării în unitatea sanitară, la cerere, de vizita unui membru al familiei/reprezentantului legal, cu acordul medicului curant în aceleași condiții privind asigurarea protecțiie ca în cazul clericilor, cu mențiunea că în cazul acetuia nu este permisă introducerea niciunui obiect în zona în care sunt îngrijiți pacienții cu COVID-19.

UE va lansa negocieri în vederea achiziţionării a 1,8 miliarde doze de vaccin ”de generaţia a doua” antiCOVID

Comisia Europeană urmează să lanseze negocieri în vederea achiziţionării a 1,8 miliarde de doze suplimentare de vaccin ”de generaţia a doua” împotriva COVID-19, dacă va obţine aprobarea statelor membre ale UE. Vaccinurile ar urma să fie livrate în anii 2022 şi 2023, a declarat, vineri, agenţiei Reuters, un oficial european.

Potrivit oficialului, care s-a exprimat cu condiţia anonimatului, Comisia Europeană a decis deja să abordeze Pfizer-BioNTech în această chestiune şi guvernele statelor UE sprijină planul ei, dar încă nu există o aprobare definitivă.

De asemenea, o sursă a Comisiei Europene a declarat agenţiei France Presse că noul contract de 1,8 miliarde de doze va fi pentru vaccinuri anti-COVID-19 de ”a doua generaţie”, adică adaptate pentru viitoarele variante ale coronavirusului.

Un purtător de cuvânt al executivului comunitar a confirmat planul de achiziţie a dozelor suplimentare, din care jumătate ar urma să fie contractate ca opţiune. Acesta a confirmat de asemenea că a fost identificat pentru această achiziţie un producător de vaccin anti-COVID-19 realizat cu tehnologia ARN mesager (ARNm), dar a refuzat să confirme că este vorba despre Pfizer-BioNTech.

Un alt vaccin ARN mesager autorizat în UE este cel produs de compania americană Moderna, iar compania germană CureVac încearcă de asemenea să obţină autorizarea vaccinului său creat cu aceeaşi tehnologie.

Cotidianul german Die Welt a relatat anterior, în aceeaşi zi, că executivul comunitar urmează să semneze un contract pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19, dar fără a preciza producătorul.

Conform oficialului citat de Reuters, vaccinurile din acest nou contract preconizat vor fi livrate pe baza unor calendare lunare şi vor exista clauze care vor obliga furnizorii să-şi respecte obligaţiile.

Consiliul UE, finațare pentru adeverinţele electronice verzi și detectarea noilor variante ale SARS-CoV-2

Consiliul Uniunii Europene (UE) a aprobat, vineri, o finanţare suplimentară de la bugetul comunitar, în valoare de 121,5 milioane euro, pentru a răspunde unor nevoi urgente legate de pandemia de COVID-19, indică un comunicat de presă.

Fondurile vor sprijini următoarele acţiuni:

  • lucrările pregătitoare pentru adeverinţele electronice verzi spre a facilita libera circulaţie în timpul pandemiei de COVID-19
  • consolidarea capacităţii statelor membre de a detecta şi monitoriza noi variante ale virusului SARS-CoV-2 („secvenţiere”)
  • elaborarea, evaluarea şi ajustarea noilor teste de reacţie polimerazică în lanţ-revers transcriptază (RT-PCR) pentru fiecare nouă variantă emergentă a virusului COVID-19 înainte de  desfăşurarea testelor, asigurând, în acelaşi timp, o capacitate suficientă de testare în statele membre
  • monitorizarea virusului SARS-CoV-2 şi a variantelor sale în apele reziduale
  • dezvoltarea în continuare a platformei de schimb pentru formularele de localizare a pasagerilor, pentru a creşte numărul statelor membre participante

Fondurile vor fi obţinute din rezerva pentru solidaritate şi ajutoare de urgenţă, care este menită să ajute statele membre şi ţările terţe în situaţii de urgenţă. Acestea vor fi canalizate prin intermediul Instrumentului pentru sprijin de urgenţă şi al contribuţiei UE la Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC). Este de aşteptat ca Parlamentul European să discute despre acest sprijin săptămâna viitoare, în perspectiva aprobării sale în plen la sfârşitul lunii aprilie.

În total, Comisia Europeană a propus o finanţare suplimentară în valoare de 245,2 milioane euro de la bugetul UE pentru a sprijini iniţiativele descrise mai sus, precum şi 100 de milioane euro pentru nevoile emergente suplimentare legate de COVID-19. Pe lângă mobilizarea rezervei pentru solidaritate şi ajutoare de urgenţă, aceste cheltuieli ar urma să fie acoperite prin redistribuiri în bugetul 2021 (aproximativ 7,5 milioane euro) şi prin bugetul rectificativ nr. 2 la bugetul UE pentru 2021 (216,2 milioane euro). Proiectul de buget rectificativ nu a fost încă adoptat de Consiliu şi de Parlament.

CNCAV: Peste 1,3 milioane de români, imunizați cu ambele doze de vaccin anti-COVID, de la debutul campaniei

În România, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 54.289 doze de vaccin, dintre care 46.753 – Pfizer, 2.513 – AstraZeneca şi 5.023 – Moderna, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Potrivit CNCAV, 22.544 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 31.745 de persoane cu cea de-a doua.

De la începutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 3.580.406 doze unui număr de 2.228.798 de persoane, dintre care 877.190 au primit o doză şi 1.351.608 şi pe cea de-a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 169 de reacţii adverse – 24 de tip local şi 145 de tip general.

De la începutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 11.954 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca, 1.196 de tip local şi 10.758 de tip general.

CNCAV menţionează că 131 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

MS: În doar câteva zile, aproape 200 de persoane au sunat la call center-ul de sprijin psihologic

Sănătatea mintală este la fel de importantă ca sănătatea fizică, a transmis, vineri, Ministerul Sănătăţii, precizând că, în doar câteva zile, aproape 200 de persoane au sunat la call center-ul de sprijin psihologic. La numărul 021.9081 răspund peste 40 de psihoterapeuţi voluntari care oferă suport persoanelor afectate de pandemie.

„Tocmai am vorbit cu o doamnă pensionară, era speriată de pandemie şi avea un nivel crescut de anxietate. La final, se simţea mai bine şi mi-a mulţumit”, spune un psihoterapeut voluntar la linia de sprijin psihologic pentru persoanele afectate de pandemie, citat în postarea Ministerului Sănătăţii (MS).

În doar câteva zile, aproape 200 de persoane au sunat la call center-ul de sprijin psihologic, potrivit sursei citate.

”Fie că se simţeau trişti sau aveau nevoie de un sfat sau treceau printr-un episod de anxietate, psihoterapeuţii voluntari au fost alături de ei şi le-au oferit ajutor. Dacă ai nevoie să vorbeşti cu un psihoterapeut, poţi suna de luni până sâmbătă între 12 şi 20 la numărul de telefon cu tarif normal 021.9081. Dacă ai o persoană apropiată care este singură sau trece prin greutăţi, recomandă-i linia de sprijin”, a mai transmis MS.

Peste 40 de psihoterapeuţi voluntari sunt implicaţi în proiectul demarat şi coordonat de către Ministerul Sănătăţii în parteneriat cu Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale (APCCR), Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (prin Clinica Universitară de Psihologie PsyTech) şi Vodafone România.