Dr. Marius Geantă, cofondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, a declarat pentru Sănătatea TV şi RoHealthReview, că reacţia oamenilor de a renunţa la programările pentru vaccinarea cu serul produs de AstraZeneca trebuie înţeleasă, iar în cazul celor care urmează să facă rapelul cu acest vaccin, nu există încă studii care să arate efectul combinaţiei dintre serurile antiCOVID-19.

Afirmaţiile lui Marius Geantă vin în contextul în care în Franţa, persoanele cu vârste sub 55 de ani care au fost deja vaccinate cu o primă doză a vaccinului anti-COVID-19 dezvoltat de compania AstraZeneca vor primi un vaccin diferit în momentul administrării celei de-a doua doze, după cum a anunţat Înalta Autoritate pentru Sănătate (Haute Autorite de Sante – HAS).

„Decizia autorităţilor este ca persoanele care au făcut tromboză după prima doză, nu vor face tot vaccinul AstraZeneca la rapel. Nu există o recomandare în România ca persoanele care au făcut prima doză cu AstraZeneca să li se administreze o a doua doză dintr-un alt vaccin. Este decizia autorităţii din fiecare stat. Noi nu avem încă studii care să arate combinaţia între vaccinuri. Probabil că vor apărea astfel de studii în acest an. Dacă am avea studii, nouă ca stat, ne-ar fi mult mai uşor să luăm o decizie”, a declarat cofondatorul Centrului pentru Inovație în Medicină.

Acesta a spus că fiecare ţară îşi face propria politică de vaccinare şi decide cum îşi vaccinează cetăţenii împotriva COVID-19, iar la baza acestor decizii, stau recomandările Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA).

„Legat de vaccinul AstraZeneca, practica la nivelul statelor membre este neunitară, şi asta se vede: unele state nu au întrerupt vaccinarea, alte state limitări de vârstă referitoare la prima doză, acum avem recomandări diferite în legătură cu administrarea celei de-a doua doze. Acest lucru arată că din punct de vedere ştiinţific, lucrurile nu sunt pe deplin clarificate în acest moment în legătură cu relaţia de cauzalitate între administrarea vaccinului AstraZeneca şi apariţia formelor rare de tromboză. Din punct de vedere ştiinţific, suntem în situaţia în care nu avem destul de multe date care să explice relaţia de cauzalitate, pe care EMA a recunoscut-o, dar nu ştim încă mecanismul. Şi nu ştim nici care ar fi mijloacele prin care ar putea să fie selectată populaţia la risc de astfel de fenomene trombotice grave, aşa încât, la acea populaţie, să nu fie recomandată vaccinarea cu AstraZeneca. Acum, au fost luaţi în calcul nişte indicatori extrem de largi. Unul dintre ele este vârsta, altul este sexul feminin şi s-a discutat puţin şi despre antecedente ale fenomelor trombotice. Niciunul dintre ele, nici aceste criterii împreună, nu alcătuiesc un set extrem de consistent, încât EMA să poată afirma că la respectiva categorie de persoane, vaccinul trebuie administrat cu precauţie maximă sau nu trebuie administrat” , a explicat dr. Marius Geantă, adăugând că neavând aceste informaţii, fiecare stat îşi adaptează strategia de vaccinare, punând înainte ceea ce afirmă EMA, că beneficiile depăşesc riscul.

În ceea ce priveşte reacţia oamenilor de a renunţa la programările pentru vaccinarea cu AstraZeneca, specialistul a afirmat că aceasta „trebuie înţeleasă”.

” Încrederea este alături de ştiinţă un ingredient foarte important în decizia unei persoane de a se vaccina. În momentul în care această încredere este zdruncinată, este normal ca oamenii să reacţioneze subiectiv, emoţional. Sigur că pot să renunţe la programare, dar vestea bună este că sunt cel puţin două vaccinuri, cel de la Pfizer şi Moderna, care au un profil de siguranţă diferit de cel al vaccinului AstraZeneca. Luna aceasta şi în luna mai vor fi cantităţi suficiente, cel puţin raportat la populaţia cu intenţie fermă de vaccinare, aşa încât cred că persoanele programate pentru vaccinarea cu AstraZeneca pot să opteze pentru unul dintre aceste vaccinuri, bazate pe tehnologia ARN mesager. Eu cred că este foarte bine că oamenii au posibilitatea să aleagă vaccinul pe care vor să îl facă”, a mai spus dr. Marius Geantă.

Cofondatorul Centrului pentru Inovație în Medicină a mai spus că din punct de vedere teoretic, pare că nu ar exista diferenţe majore între vaccinul AstraZeneca şi celelalte vaccinuri autorizate, care să contraindice administrarea unei alte doze la rapel.

” Tehnologia vaccinurilor este diferită până la un punct, dar efectul este acelaşi. Fie tehnologia bazată pe ARN mesager, fie tehnologia care presupune un adenovirus, ceea ce se întâmplă este că în organismul persoanei care este vaccinată ajunge un fragment din ADN-ul SARS-CoV-2 care determină sinteza proteinei Spike pe o cale sau pe alta, iar sistemul imun al organismului dezvoltă apoi apărarea organismului, anticorpi împotriva proteinei Spike. Fie că se administrează un tip sau alt tip de vaccin, ceea ce se întâmplă este acelaşi lucru, se produce proteina Spike care declanşează răspunsul imun al organismului. Din punct de vedere teoretic, pare că nu ar exista diferenţe majore care să contraindice administrarea unei doze”, a precizat dr. Marius Geantă.