Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore, în România. Datele CNCAV

Mateescu Cristi
-
0
Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore, în România. Datele CNCAV

În România, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 61.939 doze de vaccin, dintre care 51.174 – Pfizer, 3.112 – AstraZeneca şi 7.653 – Moderna, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Potrivit CNCAV, 29.554 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 32.385 de persoane cu cea de-a doua.

De la începutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 3.642.345 doze unui număr de 2.258.352 de persoane, dintre care 874.359 au primit o doză şi 1.383.993 şi pe cea de-a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 118 de reacţii adverse – 10 de tip local şi 108 de tip general.

De la începutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 12.072 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca, 1.206 de tip local şi 10.866 de tip general.

CNCAV menţionează că 147 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

Județul Ilfov, în continuare cea mai mare rată de incidență a infectărilor cu SARS-CoV-2

Mateescu Cristi
-
0
Județul Ilfov, în continuare cea mai mare rată de incidență a infectărilor cu SARS-CoV-2

Potrivit datelor comunicate, sâmbătă, de Grupul de Comunicare Strategică (GCS), 14 judeţe din ţară se află în zona roşie, înregistrând o incidenţă a infectărilor cu SARS-CoV-2 de peste trei cazuri la mia de locuitori, iar judeţul Ilfov rămâne cu cea mai mare rată de incidenţă – 8,12.

În Bucureşti, rata de infectare este în scădere – 6,39 cazuri la mia de locuitori, faţă de 6,67 în ziua anterioară.

În scenariul roșu se mai află judeţele: Cluj – 6,40, Braşov – 4,62, Timiş – 4,53, Hunedoara – 4,22, Constanţa – 4,03, Alba – 3,76, Arad – 3,75, Bihor – 3,39, Sibiu – 3,31, Galaţi – 3,30, Vâlcea – 3,06, Teleorman – 3,03.

În scenariul galben (incidenţă între 1,5 şi 3 la mia de locuitori) se regăsesc 24 de judeţe, printre care Giurgiu – 2,92, Ialomiţa – 2,81, Dolj – 2,70, Argeş – 2,68, Prahova – 2,67.

În zona verde sunt patru judeţe (sub 1,5 cazuri la mia de locuitori): Suceava – 0,92, Maramureş – 1,25, Gorj – 1,31, Harghita – 1,39.

Conform GCS, cele mai multe cazuri nou-confirmate de infecţie cu SARS-CoV-2, faţă de ultima raportare, sunt în Bucureşti – 829, urmat de judeţele Cluj – 361, Timiş – 167 şi Constanţa – 148.

Cele mai puţine cazuri noi s-au înregistrat în judeţele Călăraşi – 7, Gorj – 12 şi Covasna – 16.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 4.310 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

Ordinul MS privind protocolul în caz de deces al pacienţilor COVID, publicat în Monitorul Oficial

Mateescu Cristi
-
0
Ordinul MS privind protocolul în caz de deces al pacienţilor COVID, publicat în Monitorul Oficial

Ordinul ministrului Sănătăţii referitor la protocolul specific privind managementul în caz de deces al pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus a fost publicat în Monitorul Oficial.

Acesta prevede mai multe reguli şi măsuri care se iau în cazul decesului bolnavilor de COVID sau referitor la pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2 aflaţi în stare gravă în spitale.

Măsuri care privesc bolnavul infectat cu SARS-CoV-2 în cazul în care prezintă simptome severe de boală

Pe perioada internării în unitatea sanitară, pacientul infectat cu SARS-CoV-2 poate beneficia, la cerere, de asistenţă religioasă, potrivit specificului cultului din care face parte, şi cu acordul medicului curant.

În vederea asigurării protecţiei clericului şi a pacientului, vizita poate avea loc în următoarele condiţii:

  • un singur cleric oficiant poate intra la pacient, o singură dată;
  • timpul alocat serviciului religios este de maximum 15 minute;clericul poartă echipament complet individual de protecţie asigurat cu titlu gratuit de către unitatea sanitară în care este internat pacientul;
  • clericul respectă toate măsurile sanitare care se impun;
  • se vor folosi doar obiecte de cult care pot fi dezinfectate înainte şi după utilizare, cu acordul medicului curant;
  • nu sunt permise obiecte care generează flacără deschisă/închisă sau scânteie.

În unităţile sanitare în care există clerici angajaţi, aceştia vor asigura asistenţa religioasă pentru credincioşii cultului recunoscut cu acordul căruia a fost angajat, de comun acord cu medicul curant.

Măsuri care privesc familia/reprezentantul legal al bolnavului infectat cu SARS-CoV-2 în cazul în care acesta prezintă simptome severe de boală

Pe perioada internării în unitatea sanitară, pacientul infectat cu SARS-CoV-2 şi care prezintă simptome severe de boală poate beneficia, la cerere, de vizita unui membru al familiei/reprezentantului legal, cu acordul medicului curant.

În vederea asigurării protecţiei membrului familiei/aparţinătorului legal, vizita poate avea loc în următoarele condiţii:

  • o singură persoană poate intra la pacient, o singură dată;
  • timpul alocat vizitei este de maximum 15 minute;
  • vizitatorul poartă echipament complet individual de protecţie asigurat cu titlu gratuit de către unitatea sanitară în care este internat pacientul, conform metodologiei în vigoare;
  • vizitatorul respectă toate măsurile sanitare care se impun;
  • nu este permisă introducerea niciunui obiect în zona în care sunt îngrijiţi pacienţii cu COVID-19.

Măsuri care privesc transportul decedatului din secţia de spital către morgă

Corpul persoanei decedate ca urmare a infecţiei cu SARS-CoV-2 confirmată prin teste de laborator fără leziuni traumatice nu se îmbălsămează.

Decedatul va fi aşezat într-un sac impermeabil nou, dublu şi ermetic închis cu fermoar şi va fi igienizat la suprafaţă cu produse biocide tip TP22 (pe bază de formol).

Decedatul va fi depus în frigider la morga spitalului/instituţiei de medicină legală în aşteptarea derulării procedurilor specifice medicinei legale sau anatomiei patologice, respectiv a procedurilor de identificare.

Transportul decedatului către morga de la nivelul secţiei din unitatea sanitară în care s-a produs decesul se face în sac închis ermetic. Liftul şi targa prin care a fost asigurat transportul decedatului din secţia unităţii sanitare până la frigiderul din morgă vor fi dezinfectate cu produse biocide de tip TP2 (de suprafeţe), iar personalul medical care asigură transportul va fi echipat cu echipament de protecţie, conform metodologiei în vigoare.

Toate spaţiile în care sunt depuşi decedaţii (cameră mortuară, frigider, capelă) vor fi dezinfectate conform normelor în vigoare (dezinfecţie, nebulizare).

Măsuri care privesc familia/reprezentantul legal al decedatului

Familia/reprezentantul legal al decedatului care parcurge procedura de identificare a decedatului va purta obligatoriu echipament individual de protecţie de unică folosinţă: halat de unică folosinţă din material neţesut sau impermeabil la apă; mască facială de protecţie; botoşi (protecţie încălţăminte); mănuşi.

Echipamentele individuale de protecţie pentru familia/reprezentantul legal al decedatului care va parcurge procedura de identificare a decedatului vor fi asigurate cu titlu gratuit de către unitatea sanitară în care a fost internat pacientul.

În caz de identificare pozitivă (potrivire), vor semna o declaraţie şi se va completa într-un registru special dedicat.

Familia/reprezentantul legal al decedatului poate vedea decedatul cu respectarea următoarelor condiţii:

  • cel mult două persoane din cadrul familiei/reprezentantului legal al decedatului pot vedea decedatul;
  • vor îmbrăca obligatoriu echipamentul individual de protecţie;
  • nu se recomandă contactul direct piele pe piele (atingere, sărut etc.);
  • vor respecta strict protocolul de igienă a mâinilor care presupune spălarea mâinilor cu apă şi săpun timp de 20 de secunde la intrarea şi la ieşirea în spaţiul mortuar.

Nu este permis priveghiul la domiciliul persoanei decedate.

Măsuri care privesc personalul implicat în manipularea decedatului

Personalul implicat în manipularea decedatului pulverizează produse biocide de tip TP22 sau soluţie de formaldehidă peste decedat, îl îmbracă cu hainele puse la dispoziţie de către familie/reprezentantul legal sau reprezentanţii administraţiei publice locale şi îl introduce în doi saci rezistenţi de vinil, astfel: după fiecare introducere a decedatului în sac se pulverizează produs biocid tip TP22, folosind un echipament de pulverizare fină, ulterior acesta se introduce în sicriu, urmând a se închide şi sigila capacul sicriului, prevede ordinul.

Reprezentantul legal al decedatului are dreptul să facă fotografii în momentul în care parcurge procedura de identificare a decedatului.

Familia/reprezentantul legal sau reprezentanţii administraţiei publice locale (pentru cazurile sociale) vor pune la dispoziţie îmbrăcămintea decedatului şi sicriul în care se aşază decedatul.

Din acest moment şi până la înhumare/incinerare sicriul va rămâne închis, fiind interzisă orice acţiune de deschidere a acestuia.

Potrivit protocolului, dată fiind transmisibilitatea ridicată a coronavirusului, este recomandat ca persoanele clinic vulnerabile, cele cu vârstă extremă (copii şi vârstnici), persoanele cu comorbidităţi, să nu vină în contact direct cu corpul decedatului, indiferent dacă poartă echipament de protecţie sau nu.

Persoanele aflate în izolare sau în carantină nu vor participa la funeralii, se mai arată în protocol.

Măsuri care privesc îmbălsămarea

Persoanele decedate, contaminate ca urmare a infecţiei cu SARS-CoV-2, confirmată prin teste specifice de laborator şi care au fost autopsiate nu se îmbălsămează, ci doar se igienizează la suprafaţă cu produs biocid de tip TP2. Aceşti decedaţi se igienizează şi se îmbracă înainte de a fi introduşi în sac.

Măsuri care privesc înmormântarea sau incinerarea

Înhumarea decedatului confirmat cu infecţie cu SARS-CoV-2 se va face în aceleaşi condiţii de înhumare impuse persoanelor decedate din alte cauze, cu respectarea voinţei familiei decedatului şi a ritualurilor cultului de care aparţine, respectând normele prevăzute de lege. După fiecare serviciu religios, spaţiul se va aerisi şi se va dezinfecta conform recomandărilor în vigoare.

Numărul de persoane care participă la funeralii este cel permis de reglementările oficiale, dar va fi menţinut la un minimum, se arată în protocol. Toate persoanele participante vor respecta păstrarea distanţei recomandate în metodologia în vigoare, se vor proteja în mod adecvat, iar purtarea măştii faciale este obligatorie.

Nu este nevoie ca obiectele personale ale persoanei decedate să fie incinerate sau îndepărtate conform procedurii deşeurilor infecţioase. Ele vor fi mânuite purtând mănuşi, curăţate cu detergent şi dezinfectate cu soluţie de min. 70 grade etanol, hipoclorit sau o soluţie de clor cu concentraţia de 0,1% (1.000 ppm), potrivit sursei citate.

 

 

 

Timiș: Câte persoane s-au vaccinat anti-COVID în cabinetele medicilor de familie, în cadrul proiectului-pilot

Mateescu Cristi
-
0
Timiș: Câte persoane s-au vaccinat anti-COVID în cabinetele medicilor de familie, în cadrul proiectului-pilot

Vaccinarea anti-COVID-19 în cabinetele medicilor de familie, unde se administrează doar serul AstraZeneca, a început, miercuri, la Timişoara, însă cei aproximativ 50 de medici înscriși în proiectul-pilot au imunizat, în trei zile, doar zece pacienţi, informează Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Timiş.

„DSP Timiş a distribuit 2.450 doze vaccin la 49 de cabinete, în cadrul proiectului pilot. Vaccinările se fac în funcţie de programările medicilor de familie”, au transmis reprezentanţii DSP Timiş.

Fiecare dintre medici poate vaccina până la zece oameni pe zi cu serul de la AstraZeneca, având toate dotările necesare în cabinete. La momentul începerii implementării programului, 100 de oameni erau înscrişi pe listele medicilor de familie.

În ultimele 24 de ore, în judeţul Timiș s-au înregistrat 169 de noi infectări, din care 82 în Timişoara, în scădere faţă de raportarea anterioară, iar patru bolnavi COVID au decedat.

În scădere este şi rata de infectare pe judeţ – 4,53 şi în Timişoara – 5,42 la mia de locuitori.

Sâmbătă, în spitalele din judeţ erau internaţi 435 de bolnavi COVID, din care 65 pe secţiile ATI.

Rămân active nouă focare cu 116 persoane testate pozitiv.

De la debutul campaniei de vaccinare, în Timiş s-au imunizat 160.655 de persoane, din care 43.142 au făcut şi doza de rapel.

Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă a prelungit restricțiile din Capitală

Mateescu Cristi
-
0
Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă a prelungit restricțiile din Capitală

Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a decis, sâmbătă, prelungirea pentru încă 14 zile a măsurilor dispuse deja în contextul pandemic în Capitală. Singura schimbare prevăzută este că magazinele vor rămâne deschise, în București, până la ora 20,00, pe 23 aprilie, în vinerea dinaintea Floriilor.

”Prin excepţie (…), în data de 23.04.2021, operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private îşi pot organiza şi desfăşura activitate în intervalul orar 05,00 – 20,00”, se arată în hotărârea CMBSU.

Potrivit hotărârii, se constată că la nivelul Municipiului Bucureşti rata de incidenţă cumulată la 14 zile, în data de 10 aprilie este de 6,39/1.000 de locuitori, fapt pentru care, începând cu data de 11 aprilie ora 00,00 se dispun următoarele măsuri pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia sau la atingerea pragului de 7,5/1.000 de locuitori:

  • Circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei este interzisă în intervalul orar 22,00 – 5,00 în zilele de luni până joi, şi în intervalul orar 20,00 – 05,00 în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică, cu condiţia menţinerii incidenţei cumulate la cel mult 7,5/1.000 de locuitori.
  • Programul operatorilor economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări servicii în spaţii închise şi /sau deschise, publice şi/sau private, se poate desfăşura în intervalul 05,00 – 18,00 în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică. În zilele de luni – joi, programul poate fi desfăşurat în intervalul orar 05,00 – 21,00, cu condiţia menţinerii incidenţei cumulată la cel mult 7,5/1000 locuitori. Prin excepţie, în intervalul orar 21,00 – 05,00 în zilele de luni până joi, respectiv 18,00 – 05,00 în zilele de vineri, sâmbătă duminică, operatorii economici pot activa doar în relaţia cu operatori economici cu activitate de livrare la domiciliu.
  • Unităţile farmaceutice, benzinăriile, operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu, precum şi operatorii economici din domeniul transportului rutier de persoane care utilizează autovehicule cu capacitate mai mare de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului auto, şi cei din domeniul transportului rutier de mărfuri care utilizează autovehicule cu masa maximă autorizată de peste 2,4 tone îşi pot desfăşura activitatea în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecţie sanitară.
  • Activitatea operatorilor economici desfăşurată în spaţii închise, în domeniul sălilor de sport/fitness este suspendată.
  • Accesul clienţilor în cadrul centrelor comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi agenţi economici, de tip mall, se va realiza astfel încât să se asigure menţinerea distanţei fizice de minimum 2 metri şi cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 7 mp/persoană.
  • Accesul în pieţele agroalimentare şi în pieţele volante se face cu respectarea distanţării de minimum 2 m între oricare două persoane, dar fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a pieţei.
  • Se interzice activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum şi în interiorul altor spaţii publice închise care au acoperiş, plafon sau tavan şi care sunt delimitate de cel puţin doi pereţi, indiferent de faptul că sunt construcţii cu caracter temporar sau permanent.
  • Sunt permise prepararea, comercializarea şi consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, precum şi în spaţiile publice dacă au un tavan şi un singur perete cu asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri între mese şi participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite.
  • Nu este permisă activitatea în baruri, cluburi şi discoteci.
  • Este interzisă activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc, cu excepţia desfăşurării activităţii de comercializare a biletelor de tip Loto, pariuri şi loz, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară.
  •  Este interzisă organizarea şi desfăşurarea activităţii cu publicul în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, inclusiv celor de tipul drive-in.
  •  Sunt interzise organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale.
  •  Este obligatorie purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spaţiile publice.

GCS: 4.310 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 139 decese, în ultimele 24 de ore

Mateescu Cristi
-
0
GCS: 4.310 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 139 decese, în ultimele 24 de ore

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că au fost înregistrate în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, 4.310 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până sâmbătă, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.002.865  de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 902.239 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 25.006 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 09.04.2021 (10:00) – 10.04.2021 (10:00) au fost raportate 139 de decese (64 bărbați și 75 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara,   Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 7 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 12 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 29 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 51 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 39 decese la categoria de peste 80 de ani.

128 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacient decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 7 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.337. Dintre acestea, 1.492 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.962.658 de teste RT-PCR și 703.882 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.044 de teste RT-PCR (13.546 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 12.498 la cerere) și 9.621 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 62.736 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 16.274 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 48.063 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 107 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.854 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 616 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 9 aprilie, 5.937 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.142.478 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 7 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Spitalul Foișor a transmis Ministerului Sănătății că nu îndeplinește criteriile pentru a fi unitate COVID

Mateescu Cristi
-
0
Spitalul Foișor a transmis Ministerului Sănătății că nu îndeplinește criteriile pentru a fi unitate COVID

Conducerea Spitalului de Ortopedie Foişor din Caitală s-a adresat în 2 aprilie Ministerului Sănătăţii (MS) şi a explicat motivele pentru care unitatea sanitară nu poate primi pacienţi COVID, precizând că nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în Ordinul care include lista spitalelor şi unităţilor de dializă COVID-19. Astfel, reprezentanții spitalului au precizat că nu pot fi respectate condiţiile care includ acces permanent la laborator şi la o platformă diagnostică cu radiologie convenţională, capabilitate de implementare de paturi destinate terapiei acute (DTA) şi linie de gardă în una dintre specialităţile boli infecţioase sau pneumologie sau colaborare permanentă între una din specialităţile boli infecţioase/pneumologie, având linia de gardă asigurată în spital prin una dintre specialităţile conexe (medicină internă, cardiologie, gastroenterologie, hematologie, oncologie medicală, pediatrie pentru secţiile cu paturi de copii).

”Conform celor menţionate de Ordinul 434/2021 din 26 martie 2021, criteriile menţionate NU sunt îndeplinite de Spitalul clinic de Ortopedie Traumatologie şi TBC Osteoarticular ”Foişor”, fiind obligaţi să vă atenţionăm de acest context de neconformitate pentru a evita concluzii provocatoare de malpraxis sau de perturbare a întregii activităţi a spitalului, care este eminamente ortopedică, prin monoprofil”, se arată în documentul adresat Ministerului Sănătăţii şi semnat de managerul spitalului, de directorii medical şi financiar-contabil şi de şefii de secţie, potrivit News.ro.

Aceştia argumentează punctual de ce nu îndeplinesc condiţiile impuse prin ordinul MS.

În ceea ce priveşte condiţia de ”acces 24/7 la laborator (analize uzuale menţionate în anexa nr. 1.3, care pot fi asigurate inclusiv prin analizoare point of care) şi la o platformă diagnostică cu radiologie convenţională, eventual computer tomograf cu eliberarea rezultatelor inclusiv de la distanţă”, reprezentanţii spitalului precizează că acesta nu este spital de urgenţă, că are doar tură de dimineaţă la laboratorul de analize medicale şi că are radiologie şi CT doar în prima parte a zilei.

Referitor la cerinţa vizând capabilitatea de implementare de paturi destinate terapiei acute, se precizează că spitalul este în reconstrucţie, că sunt corpuri de clădire încă nefuncţionale şi că există probleme legate de ventilaţie, mai multe spaţii având sursă comună de venitlaţie şi neputând fi separate, ceea ce creează risul contaminării.

Conducerea spitalului a notificat MS că nu îndeplineşte nici condiţiile privind liniile de gardă, întrucât este un spital monospecialitate ortopedie, ”proiectat pentru a face chirurgie ortopedică (…) astfel conceput încât să reducă costurile şi infecţiile nosocomiale, dar NU pentru profil virusologic de COVID”.

”Nu există niciuna din specialităţile menţionate în ordin”, subliniază reprezentanţii unităţii sanitare.

”Vă informăm că am efectuat o analiză atentă a situaţiei spitalului nostru, existând numeroasew cereri de detaşare a personalului nostru către alte unităţi sanitare cu deficit de personal, din păcate, activitatea internă a spitalului, complexitatea cazuisticii nu ne permit detaşarea personalului solicitat, detaşarea acestora putând genera anomalii grave de îngrijire într-un serviciu monospecialitate ortopedie-traumatologie unde pacienţii nu se pot deplasa, nu au autonomie, necesită îngrijiri specializate de asistare şi urmărire permanentă”, mai afirmă conducerea Spitalului Foişor.

Peste 100 de pacienţi ai spitalului, evacuați începând de vineri seară, fie au fost transferați la alte unităţi medicale, fie au fost externaţi, ca urmare a deciziei de a fi transformat în spital COVID.

”În Spitalul de Ortopedie Foișor erau internați un număr de 105 pacienți. 13 dintre aceștia au fost transferați cu ambulanțe SMURD și SABIF: 1 la Elias, 4 la Floreasca, 5 la Universitar, 1 la Bagdasar, 1 la SJU Buzau, 1 cu ambulanța la domiciliu în Galați. Dintre ceilalți 92 pacienți, 25 erau programați pt intervenții chirurgicale iar 67 erau pacienți deja operați, care urmau sa fie externați la domiciliu”, a precizat, într-un comunicat, Ministerul Sănătății.

„De mai bine de o săptămână, în Bucureşti sunt zero locuri ATI disponibile în anumite momente ale zilei. Nevoia locurilor suplimentare în Bucureşti nu este ceva ce poate fi pus vreun moment în discuţie. În acest moment, 29 pacienţi COVID-19 sunt intubaţi şi ventilaţi în secţiile UPU din Bucureşti. Transformarea spitalului Foişor în spital COVID-19 a fost soluţia identificată de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi avizată de Ministerul Sănătăţii în cursul zilei de astăzi. Această decizie a fost luată datorită faptului că Spitalul Foişor are 26 de paturi ATI, 6 medici ATI – şi în momentul deciziei avea numai 3 pacienţi internaţi în ATI. De asemenea, a fost identificată resursa umană de specialitate care să poată, împreună cu specialiştii Spitalului Foişor, oferi pacienţilor Covid-19 îngrijirea de care au nevoie”, evidenţiază Ministerul Sănătăţii.

 

Președinte CMMB, despre evacuarea din Spitalul Foișor: Trebuia mult mai bine gestionată de toți cei implicați

Mateescu Cristi
-
0
Președinte CMMB, despre evacuarea din Spitalul Foișor: Trebuia mult mai bine gestionată de toți cei implicați

”Situația pacienților evacuați în noapte de la Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular „Foișor” reprezintă un caz extrem de regretabil”, a transmis, sâmbătă, Prof. Dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București, după ce peste 100 de pacienți ai spitalului, evacuați începând de vineri seară, fie au fost transferați la alte unităţi medicale, fie au fost externaţi, ca urmare a deciziei de a fi transformat în spital COVID.

”Nu discutăm acum decizia luată în cazul Spitalului Foișor în această perioadă de criză, ci modul de implementare! Chiar dacă contextul epidemiologic din București a impus această decizie dificilă, consider anormal ce s-a întâmplat, iar această situație reprezintă o pată pe sistemul de sănătate și sporește neîncrederea românilor în sistemul spitalicesc și în sistemul sanitar în general. Înțeleg și știu că situația este extrem de dificilă cu numărul de pacienți infectați cu SARS-CoV-2 în București, dar dacă soluția analizată a fost cea de evacuare a Spitalului Foișor, evacuarea trebuia mult mai bine gestionată și coordonată de toți cei implicați în această procedură”, a declarat Prof. Dr. Cătălina Poiană.

Președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București afirmă că, în perioadă în care ne aflăm este extrem de important să creștem încrederea românilor în sistemul medical, nu să trezim suspiciuni cauzate de emoții colective după ce vedem pacienți transferați în salvări și mașini personale, unii abia operați, transportați prin mijlocul unor protestatari în miezul nopții.

Prof. Dr. Cătălina Poiană a lansat un apel și la clasa politică, îndemnând ”să lase declarațiile politice și să nu folosească un astfel de episod dramatic și dificil în mod populist, ci să se implice fiecare în dezvoltarea de soluții concrete care să ajute real sistemul medical românesc”.

”Ca medic și președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București mesajul meu este clar: Pacienții, indiferent de afecțiunea de care suferă, au nevoie de acces echitabil la serviciile medicale necesare, iar drepturile pacienților trebuie respectate. Medicii și personalul medical au nevoie de încrederea și respectul populației, dar și de politici publice de sprijinire a sistemului medical, mai ales în această perioadă extrem de dificilă”, a explicat președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București.

Evacuarea pacienților internați la Spitalul de Ortopedie Foișor din Capitală s-a încheiat sâmbătă dimineață

Mateescu Cristi
-
0
Evacuarea pacienților internați la Spitalul de Ortopedie Foișor din Capitală s-a încheiat sâmbătă dimineață

Evacuarea pacienților de la Spitalul de Ortopedie Foișor din Capitală, începută vineri seară, a fost încheiată sâmbătă dimineață. Unitatea medicală devine, de astăzi, spital COVID, iar pacienții internați aici fie au fost trimiși acasă, fie au fost transferați către alte spitale. Autoritățile au declarat că au luat acestă decizie din cauza creșterii alarmante a numărului de cazuri grave de infectare cu SARS-CoV-2 în București. Reprezentanții DSP au ajuns sâmbătă dimineață la spital, pentru a face noile circuite.

Ultimii 13 pacienți internați în Spitalul Foișor au fost evacuați sâmbătă dimineață. Din primele informații, nouă dintre ei vor fi duși la alte patru spitale din București sau din țară, iar alți patru au fost externați.

La Spitalul de Ortopedie Foișor din Capitală au ajuns, în cursul dimineții, și reprezentanții Direcției de Sănătate Publică pentru a ridica documentele necesare  transformării unității sanitare în spital COVID. Apoi, vor fi puse în funcțiune și circuitele speciale pentru a permite internarea pacienților infectați cu SARS-CoV2.

Evacuarea a peste 100 de pacienți internați în Spitalul Foișor din Capitală a început vineri seară.

”În Spitalul de Ortopedie Foișor erau internați un număr de 105 pacienți. 13 dintre aceștia au fost transferați cu ambulanțe SMURD și SABIF: 1 la Elias, 4 la Floreasca, 5 la Universitar, 1 la Bagdasar, 1 la SJU Buzau, 1 cu ambulanța la domiciliu în Galați. Dintre ceilalți 92 pacienți, 25 erau programați pt intervenții chirurgicale iar 67 erau pacienți deja operați, care urmau sa fie externați la domiciliu”, a precizat, într-un comunicat, Ministerul Sănătății.

„De mai bine de o săptămână, în Bucureşti sunt zero locuri ATI disponibile în anumite momente ale zilei. Nevoia locurilor suplimentare în Bucureşti nu este ceva ce poate fi pus vreun moment în discuţie. În acest moment, 29 pacienţi COVID-19 sunt intubaţi şi ventilaţi în secţiile UPU din Bucureşti. Transformarea spitalului Foişor în spital COVID-19 a fost soluţia identificată de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi avizată de Ministerul Sănătăţii în cursul zilei de astăzi. Această decizie a fost luată datorită faptului că Spitalul Foişor are 26 de paturi ATI, 6 medici ATI – şi în momentul deciziei avea numai 3 pacienţi internaţi în ATI. De asemenea, a fost identificată resursa umană de specialitate care să poată, împreună cu specialiştii Spitalului Foişor, oferi pacienţilor Covid-19 îngrijirea de care au nevoie”, evidenţiază Ministerul Sănătăţii.

42 de cazuri de tromboze, majoritatea după imunizarea cu serul anti-COVID AstraZeneca, raportate în Germania

Mateescu Cristi
-
0
42 de cazuri de tromboze, majoritatea după imunizarea cu serul anti-COVID AstraZeneca, raportate în Germania

42 de cazuri de cheaguri de sânge rare, majoritatea după imunizarea cu vaccinul anti-COVID-19 al AstraZeneca, au fost raportate, până în prezent, în Germania, a anunţat, vineri seară, Institutul Paul Ehrlich (PEI), conform DPA.

Cele 42 de cazuri de tromboză venoasă sinusală, o formă de tromboză venoasă cerebrală foarte rară, au fost raportate până în 2 aprilie.

De asemenea, au fost detectate trei cazuri de trombocitopenie – lipsa de trombocite în sânge.

Cu excepţia a şapte cazuri, persoanele afectate sunt femei cu vârste cuprinse între 20 şi 63 de ani. Cu toate acestea, potrivit Institutului Robert Koch (RKI) pentru controlul bolilor, vaccinul a fost administrat mai des femeilor decât bărbaţilor. Pacienţii bărbaţi afectaţi au vârste între 24 şi 58 de ani.

Opt pacienţi au decedat – cinci femei şi trei bărbaţi, potrivit PEI, institutul responsabil pentru siguranţa vaccinurilor din oraşul Langen de lângă Frankfurt.

PEI a spus că în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 20 şi 59 de ani au fost observate semnificativ mai multe cazuri decât s-ar fi putut aştepta. În general, Germania administrează în prezent vaccinul doar persoanelor în vârstă de 60 de ani şi peste.

Şapte cazuri de tromboză sinusală venoasă au fost raportate după vaccinarea cu vaccinul Pfizer/BioNTech, la trei femei cu vârste cuprinse între 34 şi 81 de ani şi la patru bărbaţi cu vârste între 81 şi 86 de ani. Nu s-au raportat cazuri de trombocitopenie.

Când se ia în calcul numărul de doze de vaccin administrate, numărul cazurilor raportate nu a marcat o creştere în comparaţie cu numărul de cazuri de astfel de tromboze aşteptate de obicei.

Medicii şi alţi specialişti din domeniul sănătăţii ar trebui să fie atenţi la semnele şi simptomele tromboembolismului şi/sau trombocitopeniei, a spus institutul.

Cei vaccinaţi trebuie să solicite asistenţă medicală imediată dacă au simptome precum dificultăţi de respiraţie, dureri în piept, umflarea picioarelor sau dureri abdominale persistente.

La fel se procedează în cazul simptomelor neurologice, cum ar fi dureri de cap severe sau persistente, vedere înceţoşată sau hemoragii punctuale. Nu există date disponibile cu privire la vreun risc asociat cu a doua doză de vaccin.

Până pe 2 aprilie, în Germania au fost efectuate în total aproximativ 14,38 milioane de vaccinări.

Institutul a fost informat despre 407 decese „la diferite intervale după vaccinare” la persoane cu vârste cuprinse între 24 şi 102 ani. Intervalul a variat între mai puţin de o oră şi 40 de zile.

În majoritatea cazurilor, pacienţii au avut una sau mai multe boli anterioare care ar fi fost cauza probabilă a decesului. Au fost solicitate informaţii suplimentare pentru unele cazuri individuale.

1...1.1871.1881.189...3.315Pagina 1.188 din 3.315