Cabinetul Andreei Moldovan înfiinţase un grup de lucru ce includea și raportarea deceselor COVID

Un grup tehnic de lucru în vedere verificării modalității de raportare a datelor referitoare la infecția cu SARS-CoV-2, care includea și raportarea deceselor COVID-19, fusese înființat, la 12 aprilie, la nivelul cabinetului fostului secretar de stat Andreea Moldovan, potrivit Digi24.ro.

„Grupul de lucru a fost constituit de secretarul de stat Moldovan. Sigur, mai multe persoane au fost concediate prin decizia prim-ministrului, vor trebui inlocuite. Dar grupul de lucru exista, la fel ca deciziile luate de secretarul de stat în timpul mandatului”, a declarat fostul ministru Vlad Voiculescu.

Documentul, citat de Digi24.ro, arată că a fost vorba despre o decizie la nivel de cabinet a fostului secretar de stat Andreea Moldovan prin care se înființează un „grup tehnic de lucru în vedere verificării modalității de raportare a datelor referitoare la infecția cu SARS-CoV-2”.

Grupul ar fi trebuit să verifice mai multe aspecte, de exemplu dacă există erori de raportare în platforme și ce s-a făcut pentru corectarea lor, dacă s-a acordat suportul tehnic necesar managerilor pentru corectitudinea datelor, verificare la DSP-uri pentru a vedea dacă raportările deceselor COVID sunt corecte și la INSP pentru a verifica dacă introducerea datelor în platforma STS de către DSP-uri s-a făcut în mod corect. În urma acestei analize, ar fi trebuit făcute propuneri și recomandări.

Informația vine în contextul în care premierul Florin Cîţu a declarat, sâmbătă, că nu există un grup de lucru la nivelul Ministerului Sănătăţii privind raportarea deceselor de COVID-19 şi a anunţat că acest grup de lucru va fi înfiinţat.

Întrebat dacă intenţionează să trimită Corpul de control sau să facă verificări suplimentare la Ministerul Sănătăţii după declaraţiile lui Vlad Voiculescu cu privire la neconcordanţele între cele două platforme în care sunt înregistrate decesele, premierul Cîțu a răspuns:

“Secretarului de stat Baciu i-am cerut ieri, în urma informaţiilor apărute în presă, să îmi spună dacă există la nivelul Ministerului Sănătăţii un grup de lucru, aşa cum a fost informaţia care a apărut în presă, care se ocupă de aşa ceva. Azi avem confirmarea că acest grup de lucru nu există, deci nu am cum să vă dau vreo informaţie. Vom face un grup de lucru care să investigheze şi vom urmări toată procedura, grup de lucru care va trebui să vină cu nişte concluzii, care trebuie să fie prezentate în Guvern şi după aceea să tragem şi concluziile”, a spus Cîţu, după ce a participat la şedinţa Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei de la Ciolpani.

Fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu a afirmat vineri că “există diferenţe fundamentale” între numerele raportate şi cele reale în ceea ce priveşte decesele din spitalele COVID şi a spus că Unifarm reprezintă “unul dintre cele mai mari jafuri ale pandemiei”. Întrebat, de asemenea, de ce nu a semnalat această situaţie până acum, el a susţinut că a descoperit în urmă cu mai puţin de 10 zile şi că formase un grup de lucru care să verifice metodologia de raportare.

Alte aproape 72.000 de persoane vaccinate zilnic. Câte reacţii adverse s-au înregistrat

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a anunţat că de la ultima raportare au fost imunizate 71.922 de persoane, dintre care 48.097 cu prima doză, iar 23.825 de persoane cu a doua doză.

În total, numărul persoanelor vaccinate este de 2.626.810. Dintre acestea, 1.974.491 au primit vaccinul Pfizer, 239.755 pe cel de la Moderna şi 412.564 pe cel de la AstraZeneca.

În ultimele 24 de ore, s-au înregistrat 68 de reacţii adverse, dintre care 44 la vaccinul Pfizer, 15 la cel de la Moderna şi 9 la AstraZeneca.

Cîţu, despre numărul paturilor ATI libere la nivel naţional

Premierul Florin Cîţu a anunţat că încă 12 paturi de terapie intensivă au fost operaţionalizate, iar 20 de paturi ATI sunt libere la nivel naţional.

„De joi şi până astăzi, au fost operaţionalizate încă 12 paturi la terapie intensivă şi la nivel naţional, acum, în acest moment, sunt 20 de paturi libere. Totuşi situaţia pentru terapie intensivă rămâne tensionată, resursele pe care le alocăm trebuie să rămână în continuare mari. Este nevoie de acelaşi efort pe care l-am făcut şi acum, să îl continuăm, chiar dacă – şi asta este partea bună – cifrele arată că rata de pozitivare a scăzut şi scade în fiecare zi, chiar şi pentru Bucureşti şi oraşele mari avem o rată a incidenţei, când vorbim de 3 la mie, în scădere în fiecare zi, ceea ce este un lucru bun şi sperăm să continue în acelaşi ritm. I-am asigurat pe cei din DSP-uri de toată susţinerea mea. (…) Nu sunt 1.600 (de paturi ATI – n.r.) încă. (…) Mai avem 40 sau 50 de paturi până la 1.600 de paturi”, a declarat Florin Cîţu, duminică, după ce a participat la şedinţa Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei de la Ciolpani.

El a spus că a rugat inspecţia din Ministerul Sănătăţii să meargă în fiecare judeţ, dimineaţa, în spitale, să vadă exact numărul de paturi reale.

„Ştiu că în Bucureşti se face acest lucru, dar ca să avem la ora 10,00, în fiecare zi, numărul de paturi reale, să ştim exact cu ce lucrăm”, a adăugat premierul.

Cîţu: Vom face un grup de lucru privind raportarea deceselor de COVID-19

Premierul Florin Cîţu a declarat că nu există un grup de lucru la nivelul Ministerului Sănătăţii privind raportarea deceselor de COVID-19 şi a anunţat că acest grup de lucru va fi înfiinţat.

Întrebat dacă intenţionează să trimită Corpul de control sau să facă verificări suplimentare la Ministerul Sănătăţii după declaraţiile lui Vlad Voiculescu cu privire la neconcordanţele între cele două platforme în care sunt înregistrate decesele, premierul Cîțu a răspuns:

„Secretarului de stat Baciu i-am cerut ieri, în urma informaţiilor apărute în presă, să îmi spună dacă există la nivelul Ministerului Sănătăţii un grup de lucru, aşa cum a fost informaţia care a apărut în presă, care se ocupă de aşa ceva. Azi avem confirmarea că acest grup de lucru nu există, deci nu am cum să vă dau vreo informaţie. Vom face un grup de lucru care să investigheze şi vom urmări toată procedura, grup de lucru care va trebui să vină cu nişte concluzii, care trebuie să fie prezentate în Guvern şi după aceea să tragem şi concluziile”, a spus Cîţu, după ce a participat la şedinţa Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei de la Ciolpani.

Fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu a afirmat vineri că „există diferenţe fundamentale” între numerele raportate şi cele reale în ceea ce priveşte decesele din spitalele COVID şi a spus că Unifarm reprezintă „unul dintre cele mai mari jafuri ale pandemiei”. Întrebat, de asemenea, de ce nu a semnalat această situaţie până acum, el a susţinut că a descoperit în urmă cu mai puţin de 10 zile şi că formase un grup de lucru care să verifice metodologia de raportare.

Premierul Cîțu a anunțat o rată de vaccinare de 20% în București

Premierul Florin Cîţu a declarat că Bucureştiul a ajuns la o rată de vaccinare de 20%, iar judeţul Ilfov, de aproape 18%, astfel că avem şansa să ajungem la o rată de imunizare de 50% , la sfârşitul lunii mai.

„Înţeleg că şi în ţară sunt câteva oraşe care se pregătesc pentru vaccinare în centre drive thru. Lumea înțelege importanța vaccinării”, a declarat premierul Cîțu.

Sâmbătă, Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a anunţat că, de la ultima raportare, au fost imunizate 81.178 persoane, dintre care peste 55.000 au primit prima doză de vaccin.

Potrivit CNCAV, de la ultima raportare, au fost vacinate 81.178 persoane, dintre care 55.093 au primit prima doză, 61.858 persoane au primit ser Pfizer, 9.477, Moderna şi 9.843 ser produs de AstraZeneca.

Numărul total al persoanelor imunizate a ajuns la 2.578.713, dintre care 1.581.079 au primit ambele doze de vaccin.

 

FNPMF a sesizat Comisia pentru drepturile omului a Senatului

0

Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie şi Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România au sesizat Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi din Senatul României cu privire la discriminarea distribuitorilor de bunuri de larg consum și a cabinetelor de medicina familiei din România, prin excluderea de către Guvern de la eligibilitatea accesării programelor de finanțare nerambursabilă din fonduri europene.

„Prin acest tip de discriminare se creează distorsiuni economice în piață din punct de vedere concurențial și se produc prejudicii grave de dezvoltare economică, cu nerespectarea art. 45 din Constituția României conform căruia ‘Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate’. După aderarea României la UE, în majoritatea programelor de finanțare publică nerambursabilă distribuitorii de bunuri și cabinetele medicale individuale au fost excluși de la eligibilitate, ultimul exemplu notoriu fiind OUG nr. 130/2020. Această Ordonanță, deși modificată și aprobată prin Lege 220/2020 în Parlament cu votul unanim, promulgată de Președintele Republicii și publicată în Monitorul Oficial al României încă din 30 octombrie anul trecut, încă nu a fost pusă în aplicare de Guvernul României fără nicio explicație publică. În majoritatea Statelor membre ale UE Guvernele au inițiat și implementat mai multe valuri de scheme de ajutor de stat pentru menținerea pe linia de plutire a antreprenorilor”, se arată într-un comunicat comun al celor două organizaţii.

Potrivit aceleiaşi surse, în majoritatea statelor membre ale UE, Guvernele au acordat forme de sprijin financiar fără a face discriminare între categorii de antreprenori, condiția esențială fiind ca aceștia să facă dovada contabilă că au pierderi financiare consistente ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19 și/sau a măsurilor de restricție impuse de autorități pentru prevenirea pandemiei.

„Într-un răspuns al Directoratului General Politică Regională și Urbană al Comisiei Europene, adresat ACDBR, cu referire la Cadrul Temporar pentru acordarea ajutoarelor de stat în contextul pandemiei COVID- 19, se indică următoarele: Cadrul Temporar a fost adoptat de către Comisie cu scopul de a oferi un cadru legal astfel încât să determine compatibilitatea măsurilor de ajutor ale statului, create și implementate de Statul Membru pentru a face față posibilelor consecințe negative cauzate de pandemia de COVID-19. În principiu, excluzând sectorul financiar, Cadrul Temporar nu exclude niciun sector (economic) de la domeniul de aplicare. Statele membre pot totuși exclude anumite sectoare sau angajamente de la ajutorul acordat în conjunctura pandemiei COVID-19. Totuși, deoarece ajutorul acordat de stat pune beneficiarii săi într-o poziție favorabilă față de competitorii acestora (spre exemplu, oferirea de lichidități financiare), statele membre trebuie să se asigure că, în baza puterii lor discreționare, selecția beneficiarilor ajutoarelor să fie bazată pe criterii predefinite și obiectiv stabilite pentru a limita denaturarea competiției din piață ”, se arată în acelaşi comunicat.

Potrivit aceleiaşi surse, nerespectarea principiilor europene privind acordarea ajutoarelor de stat plasează România pe poziția de unicul stat membru care, folosind o argumentare juridico-economică discriminatorie, aleatorie, poziționează operatori economici în concurență neloială atât în piața locală, cât și în cea unională.

„Din aceste motive ne dorim ca dezbaterea din Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi din Senatul României să reprezinte forul de consultare publică pentru înlăturarea din legislație și din cutuma de guvernare a instrumentelor de discriminare a tuturor antreprenorilor români, plecând de la ilustrarea practicilor negative din domeniile sănătății umane și securității alimentare. Guvernul nu a pus în aplicare de mai bine de 6 luni Legea 220/2020 de aprobare a OUG 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene. Chiar dacă demersul nostru de a discuta aspecte cu impact major în economia națională reprezintă o premieră pentru Comisia parlamentară, ne manifestăm încrederea că se vor alătura și alte asociații patronale și alți membri ai Parlamentului pentru a identifica soluții legislative care vizează accesul liber la dezvoltare economică pentru toți operatorii economici români, precum și accesul liber la fonduri nerambursabile pentru cabinetele de medicina familiei și distribuitorii/comercianții de alimente”, potrivit comunicatului de presă.

Două persoane bolnave de COVID, transferate din Bucureşti la Iaşi, au decedat

Două din cele patru persoane bolnave de COVID, transferate de la Bucureşti la Iaşi, cu o aeronavă militară, au decedat, a declarat duminică managerul Spitalului de Neurochirurgie din Iaşi, dr. Lucian Eva.

„Cei patru pacienţi prezentau afecţiune pulmonară extrem de severă din cauza infecţiei cu COVID-19. Din păcate, doi dintre ei au decedat. Ambii aveau vârste de aproximativ 70 de ani, o afectare a plămânilor de peste 80% şi multiple patologii asociate, precum diabet, hipertensiune, boală renală cronică. Cei care sunt în viaţă au afectare pulmonară mai puţin severă, mai puţin de 50%. Ei au vârste cuprinse între 70 şi 90 de ani”, a precizat dr. Lucian Eva, potrivit Agerpres.

Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi este unul dintre cele şase spitale suport-COVID din judeţ, aici fiind alocate 19 dintre paturile de la Terapie Intensivă pacienţilor aflaţi în stare gravă.

Potrivit managerului unităţii medicale, în prezent mai sunt şase locuri disponibile la ATI pentru astfel de pacienţi.

În cursul zilei de duminică sau luni vor mai fi transferaţi alţi doi pacienţi din Bucureşti şi Târgu Mureş.

Sâmbătă, în jurul orei 18,00, o aeronavă C-27J Spartan a Forţelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, a efectuat o misiune umanitară pe ruta Otopeni – Iaşi pentru transportul, în regim de urgenţă, a patru pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, aflaţi în stare gravă.

Echipa medicală a fost formată din specialişti ai SMURD Bucureşti şi ai Ministerului Apărării Naţionale, iar transportul pacienţilor de la unităţile spitaliceşti către aeroport s-a realizat cu ambulanţe ale SMURD şi ale Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov.

Alte peste 511.000 de doze de vaccin Pfizer BioNTech ajung luni în România

O nouă tranşă de vaccin Pfizer BioNTech, de 511.290 de doze, va ajunge luni în România, a anunţat Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19, printr-un comunicat de presă.

Cele 511.290 de doze de vaccin Pfizer BioNTech vor fi livrate pe cale aeriană şi vor ajunge pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara, transportul către centrele de stocare fiind asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră.

Până la acest moment, ţara noastră a recepţionat 3.886.019 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 3.362.997 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei, precizează CNCAV.

Dozele vor fi distribuite astfel:

* Centrul Naţional de Stocare Bucureşti – 146.250 doze;

* Centrul Regional de Depozitare Braşov – 64.350 doze;

* Centrul Regional de Depozitare Cluj – 62.010 doze;

* Centrul Regional de Depozitare Constanţa – 74.880 doze;

* Centrul Regional de Depozitare Craiova – 54.990 doze;

* Centrul Regional de Depozitare Iaşi – 58.500 doze;

* Centrul Regional de Depozitare Timişoara – 50.310 doze.

 

Care sunt judeţele din zona roşie, cu o incidenţă a infectărilor de peste 3 cazuri la mia de locuitori

Nouă judeţe şi Capitala se află în zona roşie, înregistrând o incidenţă a infectărilor cu SARS-CoV-2 de peste 3 cazuri la mia de locuitori, potrivit datelor comunicate, duminică, de Grupul de Comunicare Strategică.

Potrivit GCS, judeţul Sibiu intră în zona galbenă cu 2,94 de cazuri la mia de locuitori.

Judeţul Ilfov rămâne cu cea mai mare rată de incidenţă – 5,66, în scădere de la 6,13 în ziua precedentă, la fel şi Bucureştiul, care scade de la 5,27 la 5,19 cazuri la mia de locuitori.

În zona roşie se mai află judeţele Cluj – 5,16, Braşov – 3,52, Hunedoara – 3,46, Timiş – 3,37, Alba – 3,33, Arad – 3,17, Constanţa – 3,04 şi Bihor – 3,04, toate în scădere faţă de ziua de sâmbătă.

În scenariul galben (incidenţă între 1,5 şi 3 la mia de locuitori) se regăsesc 25 de judeţe, printre care Sibiu – 2,94, Covasna – 2,90, Galaţi – 2,70, Teleorman – 2,57 şi Vâlcea – 2,54.

În zona verde sunt şapte judeţe.

Potrivit GCS, cele mai multe cazuri nou-confirmate de infecţie cu SARS-CoV-2 faţă de ultima raportare sunt în Bucureşti – 462, Prahova – 150, Ilfov – 147, Cluj – 115 şi Bihor – 110.

Cele mai puţine cazuri noi s-au înregistrat în judeţele Gorj – 8, Suceava – 9, Teleorman – 11, Maramureş – 12 şi Călăraşi şi Mehedinţi cu câte 13 cazuri.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 2.265 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

Vlad Voiculescu, despre datele pe care se bazau deciziile: Nu de puţine ori, erau greşite

Fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat că nu de puţine ori, fie printr-o muncă neglijentă, fie prin metodologii proaste, datele pe care se bazau deciziile erau greşite.

”Nu de puţine ori, fie printr-o muncă neglijentă, fie prin metodologii proaste, datele pe care se bazau deciziile erau greşite. Cu stupoare ne-am dat seama aproape în fiecare săptămână că ceva este greşit: fie că indicatorii erau greşiţi, au fost mermeliţi într-o anumită perioadă ca să dea mai bine, fie mai târziu am văzut că inclusiv numărul de decese nu pare să fie raportat corect. Lucrurile astea trebuie reparate şi trebuie să fie reparate rapid”, a mai declarat Voiculescu, duminică, la un post de televiziune.

Vlad Voiculescu a mai spus că ”am indicaţii destul de clare că anumite cifre nu stau în picioare şi trebuie verificate. Cel mai probabil, chiar numărul deceselor în spitale este mai mare decât cele raportate”.