Comisia Europeană, precizări despre contractul cu AstraZeneca: Rămâne în vigoare şi după luna iunie

Comisia Europeană a clarificat luni că actualul contract pentru achiziţia de vaccinuri anti-COVID-19 semnat cu compania farmaceutică AstraZeneca rămâne în vigoare şi după luna iunie.

Precizările vin după ce comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, declarase în ziua precedentă la postul FranceInfo că Bruxellesul nu va reînnoi acest contract după luna iunie, dând astfel de înţeles că atunci vor înceta livrările vaccinului AstraZeneca pentru statele UE, relatează luni agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Termenul ”reînnoire” a contractului ”se pretează confuziei şi ar trebui să-l evităm”, a spus purtătorul de cuvânt principal al Comisiei Europene, Eric Mamer. El a precizat că acordul cu AstraZeneca a fost semnat ”pe baza distribuirii dozelor prevăzute”, aşadar contractul nu se încheie atât timp cât nu sunt livrate toate dozele cuprinse în document.

Precizări similare au venit şi din partea purtătorului de cuvânt pentru sănătate al Comisiei Europene, Stefan de Keersmaecker, care a subliniat că ”vaccinul AstraZeneca este foarte important pentru portofoliul nostru” de vaccinuri anti-COVID-19 şi ”este important să primim dozele prevăzute în contract”.

Ambii purtători de cuvânt l-au corectat astfel pe comisarul Breton, care duminică a spus că contractul cu AstraZeneca se încheie în luna iunie şi ”nu am reînnoit comanda”.

În schimb, ei au confirmat anunţul din aprilie al Comisiei Europene, potrivit căruia aceasta nu va opta pentru cumpărarea celor 100 de milioane de doze suplimentare de vaccin AstraZeneca la care are dreptul conform clauzelor contractului.

AstraZeneca a livrat Uniunii Europene în primul trimestru al acestui an numai 29,8 milioane de doze de vaccin şi promite că, până la sfârşitul lunii iunie, numărul dozelor livrate va ajunge la 100 de milioane, adică numai o treime din cele prevăzute în contractul semnat cu Comisia Europeană, care din acest motiv a acţionat în judecată compania farmaceutică britanico-suedeză.

Studiu: 60% dintre pacienţii spitalizaţi din cauza COVID-19 au prezentat cel puţin un simptom după șase luni

60% dintre pacienţii spitalizaţi din cauza COVID-19 ”sunt în continuare afectaţi de cel puţin un simptom la şase luni de la infectare”, cel mai adesea oboseală, dureri sau greutăţi în respiraţie, potrivit unui studiu francez publicat luni în revista Clinical Microbiology and Infection, informează AFP.

Un sfert dintre aceştia prezintă ”trei sau mai multe simptome”, iar 2% au trebuit chiar ”spitalizaţi din nou”, este concluzia la care a ajuns acest studiu realizat de Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală din Franţa (Institut National de la Sante et de la Recherche Medicale – INSERM), pe un grup de 1.137 de persoane, constituit pentru a monitoriza pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 după perioada de spitalizare.

”O senzaţie semnificativă de oboseală, dificultăţi în respiraţie, precum şi dureri musculare şi articulare se numără printre manifestările clinice persistente cel mai frecvent raportate” cu prilejul controalelor de urmărire la trei şi la şase luni în urma spitalizării pentru tratarea COVID-19.

Cercetătorii au observat ”o corelaţie între severitatea iniţială a maladiei şi persistenţa pe termen lung a simptomelor”. Mai exact, persistenţa a cel puţin trei simptome la şase luni de la infectare ”este mai frecventă la persoanele care au fost internate la terapie intensivă din cauza COVID-19 în comparaţie cu cei care au fost spitalizaţi în alte servicii medicale, precum şi la pacienţii care au prezentat cele mai multe simptome în momentul internării în spital”.

Oamenii de ştiinţă demonstrează totodată că ”deşi bărbaţii prezintă un risc mai ridicat de a dezvolta forme grave, femeile par să aibă un risc mai mare de a suferi de simptome persistente ca şi durată”.

Studiul subliniază de asemenea că aceste forme de ”covid lung” au câteodată şi alte consecinţe mai ample, la nivel economic şi social. Astfel, dintre pacienţii care au raportat simptome după şase luni şi care exercitau o activitate profesională în momentul infectării, o treime nu a mai revenit la muncă.

Rezultatele sunt în concordanţă cu cele ale mai multor studii realizate în alte ţări în ultimele luni.

Simptomele persistă după infectarea cu SARS-CoV-2 afectând un pacient din zece dintre cei care au prezentat o formă simptomatică, potrivit unor estimări, incluzând şi persoane care nu au fost spitalizate, care au făcut o formă lejeră sau moderată a bolii. Mecanismele care determină acest lucru sunt încă puţin cunoscute.

Valeriu Gheorghiță, despre vaccinarea anti-COVID a copiilor cu vârste între 12 și 15 ani

Preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă, a afirmat, luni, că România va fi pregătită şi pentru vaccinarea anti-COVID-19 a copiilor de 12-15 ani, cu acordul părinţilor, în momentul în care va avea autorizarea de la Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).

„România ia în calcul vaccinarea copiilor. În momentul în care Agenţia Europeană a Medicamentului va aborda autorizarea pentru grupa de vârstă 12-15 ani, vom fi pregătiţi să asigurăm şi vaccinarea pentru această grupă de vârstă, evident cu acordul părinţilor, folosind logistica necesară. Deja avem o experienţă de mai bine de şase luni de când suntem în această campanie de vaccinare, ştim care sunt lucrurile care funcţionează şi pe care e bine să le menţinem şi să le dezvoltăm, tocmai de aceea cred că pe măsură ce această autorizare va veni, vom putea demara şi activitatea de vaccinare adresată grupei de vârstă 12-15 ani”, a spus Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă.

Președintele CNCAV susţine că părinţii care s-au imunizat înţeleg importanţa vaccinării şi pentru copii, în special din perspectiva participării la ore în sălile de clasă.

„Eu cred că părinţii care s-au vaccinat cu siguranţă înţeleg importanţa vaccinării şi pentru copii şi din perspectiva participării copiilor la şcoală în condiţii de siguranţă, pentru evitarea şcolii online. Am doi copii şi impactul asupra copiilor care stau acasă este semnificativ. Lăsând la o parte deprinderile pe care ei şi le formează, mai ales în primii ani de şcoală, impactul social, emoţional asupra dezvoltării lor psihologice este foarte important. Evident că nimeni nu mai doreşte să-şi ţină copiii acasă, că ne dorim cu toţii să fim protejaţi, să circulăm acolo unde ne dorim”, a mai afirmat preşedintele CNCAV.

Potrivit lui Valeriu Gheorghiţă, în acest moment se lucrează la o campanie de informare, care va fi vizibilă în următoarele săptămâni.

„Este important să fim pregătiţi, printr-o campanie bine implementată, de comunicare, de informare, începând de la medicul de familie şi până la nivel de autoritate centrală. Se lucrează la o astfel de campanie, se implică atât UNICEF, cât şi OMS. În măsura în care în săptămânile următoare vor fi pregătiţi, aceste rezultate vor fi vizibile”, a menţionat Valeriu Gheorghiță.

Coronavirus: Redeschiderea tuturor şcolilor în Grecia

Şcolile primare şi grădiniţele, precum şi gimnaziile de pe întreg teritoriul Greciei s-au redeschis luni, la patru săptămâni după redeschiderea liceelor şi la şase luni după ce toate unităţile de învăţământ şi-au închis porţile din cauza măsurilor de izolare legate de pandemia de coronavirus, informează AFP.

Pentru a putea intra în unităţile şcolare, atât elevii, cât şi corpul profesoral trebuie să prezinte de două ori pe săptămână, luni şi joi, rezultatele negative ale autotestelor pentru COVID-19 disponibile gratuit în farmacii.

Şcolarii şi elevii de gimnaziu au revenit la cursuri luni dimineaţă. Liceele s-au redeschis în condiţii similare încă de pe 12 aprilie.

Toate unităţile şcolare din Grecia şi-au închis porţile pe 7 noiembrie anul trecut odată cu intrarea în vigoare a unor restricţii stricte de izolare, iar cursurile au fost de atunci organizate online. În timpul acestor şase luni, şcolile primare şi gimnaziile au fost deschise doar câteva zile după care au fost nevoite să-şi închidă din nou porţile din cauza situaţiei sanitare.

Guvernul grec a început în aprilie să relaxeze restricţiile instituite în noiembrie autorizând redeschiderea celor mai multe dintre activităţile comerciale din domeniul comerţului cu amănuntul cu excepţia galeriilor comerciale.

Terasele cafenelelor şi restaurantelor au primit permisiunea de a se redeschide începând cu 3 mai.

În acest weekend, plajele private au primit din nou turişti, în timp ce muzeele se vor redeschide din 14 mai, cinematografele în aer liber pe 21 mai, urmând să funcţioneze la o capacitate redusă, iar teatrele, din 28 mai.

Grecia aşteaptă în special deschiderea sezonului turistic, din 15 mai. Peste 20% din PIB-ul ţării depinde de acest sector.

Grecia este sever afectată de cel de-al treilea val al pandemiei, cea mai mare parte dintre cele peste 10.000 de decese provocate de COVID-19 fiind înregistrate în decursul ultimelor luni.

Numărul total de cazuri a ajuns în Grecia la 350.000, la o populaţie de 10,8 milioane de locuitori.

Au fost realizate peste 3,4 milioane de vaccinări, iar peste un milion de persoane au primit cea de-a doua doză.

BioNTech, despre eficienţa vaccinului împotriva actualelor variante ale SARS-CoV-2

Laboratorul german BioNTech a anunţat luni că mizează pe eficacitatea vaccinului său anti-COVID-19, dezvoltat împreună cu americanii de la Pfizer, şi împotriva actualelor variante ale coronavirusului SARS-CoV-2, considerând că niciun studiu nu susţine în acest stadiu necesitatea unei noi formule a vaccinului, relatează agenţiile AFP şi DPA.

”La ora actuală nimic nu indică faptul că o adaptare a actualului vaccin al BioNTech împotriva principalelor variante emergente identificate ar fi necesar”, notează compania germană într-un comunicat publicat cu ocazia prezentării rezultatelor sale financiare.

Totuşi, BioNTech adaugă că pune la punct ”o strategie completă pentru a face faţă acestor variante dacă va fi nevoie în viitor”, menţionând că pentru o asemenea eventualitate a început din luna martie teste asupra unei versiuni modificate a vaccinului său, specifică noilor variante ale coronavirusului.

”Obiectivul acestui studiu este explorarea modalităţii de reglementare pe care BioNTech şi Pfizer ar urma-o dacă SARS-CoV-2 s-ar schimba suficient de mult încât să necesite actualizarea vaccinului”, explică laboratorul german.

O evaluare este de asemenea în curs pentru estimarea efectului unei eventuale a treia injecţii cu serul Pfizer/BioNTech (după prima doză şi rapel) asupra prelungirii imunităţii şi protecţiei împotriva variantelor coronavirusului, potrivit Agerpres.

Directorul general al BioNTech, Ugur Sahin, a declarat în luna aprilie că vaccinul Pfizer/BioNTech este eficace împotriva variantei indiene a coronavirusului.

Asocierea celor două companii farmaceutice a estimat iniţial pentru anul acesta o producţie de 2,5 miliarde de doze de vaccin, pe care încearcă să o crească la 3 miliarde de doze. Vaccinul Pfizer/BioNTech a fost livrat până în prezent în mai mult de 90 de ţări.

Conform rezultatelor financiare publicate luni, BioNTech a obţinut în primul trimestru al acestui an un profit de 1,13 miliarde de euro, la o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de euro, faţă de cifra de afaceri de 27,7 milioane de euro din primul trimestru al anului trecut.

Spitalul „Victor Babeş” din Timişoara, redeschis pentru pacienţii non-COVID

Managerul Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş” din Timişoara, dr. Cristian Oancea, a declarat că începând de luni unitatea are două zone albe şi sunt reprimiţi pacienţii cu patologii non-COVID, între care şi cei cu tuberculoză.

„Spitalul a fost plin de cazuri COVID, dar de astăzi avem două zone albe, la Pneumologie, etajul I a rămas pentru Pneumologie, etajul II pentru Pneumologie tuberculoză şi parterul a rămas pentru COVID. Sperăm ca în maximum două săptămâni, şi parterul din corpul de Pneumologie să redevină zonă albă, cu păstrarea a două saloane pentru cazurile suspecte cu bronhopneumonii sau cu pneumonii de natură virală SARS-CoV-2, adică un fel de două ‘saloane galbene’ şi restul să se transforme în pneumonie acuţi. Urmează ca în maximum două luni, dacă indicatorii pentru COVID scad în acest ritm, să păstrăm circa 30 cel mult 40 de paturi pentru COVID la Boli Infecţioase, iar restul să transformăm în Boli Infecţioase non-COVID, pentru ca şi colegii de acolo să-şi deservească patologia. Astăzi, pentru prima oară după multe luni, am avut două locuri libere la ATI COVID pe spital”, a detaliat dr. Cristian Oancea.

Pneumologul spune că în ultimul an patologia tuberculoasă a fost trimisă la Jimbolia şi la sanatoriul de specialitate de la Brad, dar de astăzi se pot reinterna la Spitalul „Victor Babeş” cazurile de tuberculoză şi aceşti bolnavi vor fi readuşi înapoi.

„În ultimul an au fost confirmate noi cazuri de TBC, chiar forme severe de boală, cu distrucţie pulmonară avansată. Am văzut aceste cazuri. O parte le-am internat la colegii de la Jimbolia, altă parte i-am trimis la sanatoriul de la Brad. De azi pot fi readuşi la noi. Culturile, analizele genetice şi confirmările pentru TBC se fac doar la noi, pentru că suntem laborator de referinţă pe întreaga euroregiune”, a menţionat dr. Oancea, potrivit Agerpres.

Potrivit managerului Spitalului „Victor Babeş” Timişoara, după revenirea la normalitate, dotările ATI rămân aici şi vor deservi pacienţii non-COVID, menţinându-se şi câteva paturi pentru cazuri COVID.

„Vom păstra o parte de terapie intensivă COVID, cinci-şase locuri, pentru că vom avea un compartiment COVID, aşa cum am avut cu câţiva ani în urmă compartimentul de gripă, şi o terapie intensivă non-COVID care va deservi patologia de boli infecţioase, pneumologie şi chirurgia toracică. Vrem ca în prima linie să redeschidem Chirurgia toracică”, spune pneumologul.

Dr. Cristian Oancea adaugă că patologia COVID nu va dispărea complet acum, dar vor fi replici mai slabe, câţiva ani.

„Ce a fost mai greu a trecut, dar cu patologia SARS-CoV-2 ne vom mai confrunta, va fi la fel ca şi la gripă, câţiva ani vom mai vorbi despre ea. Va mai fi în toamnă o replică mai palidă, probabil va fi tulpina indiană, vor mai fi replici, dar nu de intensitatea celor din valurile II şi III”, a încheiat dr. Cristian Oancea.

Şase doze de vaccin Pfizer/BioNTech, administrate din greşeală unei tinere din Italia

O tânără din Italia a primit din greşeală duminică şase doze de vaccin anti-COVID-19 de la Pfizer/BioNTech şi a fost plasată sub observaţie, într-un spital din Toscana, însă starea ei de sănătate este bună, a informat luni agenţia AGI, relatează AFP, potrivit presei internaţionale.

O asistentă a greşit şi, în loc să-i injecteze tinerei rezidente în vârstă de 23 de ani o doză de vaccin, i-a injectat întregul flacon sau echivalentul a şase doze, potrivit aceleiaşi surse.

Potrivit AGI, studiile privind o posibilă supradoză cu serul Pfizer/BioNTech s-au oprit la patru doze injectate în acelaşi timp, acest caz de şase doze fiind necunoscut în literatura medicală.

 

Col. dr. Valeriu Gheorghiţă, despre revenirea la normalitate: Este mai degrabă o certitudine

Revenirea la normalitate este mai degrabă o certitudine decât o simplă speranţă, a declarat luni, la Craiova, preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, col. dr. Valeriu Gheorghiţă, care a participat la deschiderea „Maratonului vaccinării” pe Stadionul Ion Oblemenco.

Gheorghiţă a punctat că, din punct de vedere al evoluţiei pandemiei, „lucrurile stau cât se poate de bine” şi prin vaccinare poate fi consolidată evoluţia favorabilă.

„Cred că nu trebuie să vorbim în cifre, este important ca orice persoană care se vaccinează să înţelegem că este o persoană protejată, o persoană care, la rândul ei, protejează pe cei din jur. Acesta este mesajul, nu trebuie să ne propunem o ţintă, trebuie să asigurăm vaccinarea cât mai multor persoane într-un timp cât mai scurt pentru a avea o şansă cât se poate de reală de a reveni la normalitate, pentru că revenirea la normalitate, din opinia noastră, este mai degrabă o certitudine decât o simplă speranţă şi vedem că, din punct de vedere al evoluţiei epidemiei, lucrurile stau cât se poate de bine. Sperăm să consolidăm această evoluţie favorabilă şi prin vaccinare putem asigura această consolidare şi predictibilitatea pe termen lung tocmai pentru a nu reveni într-o perioadă cu foarte multe restricţii”, a spus Valeriu Gheorghiţă.

Întrebat despre faptul că sunt şi medici care ezită să se vaccineze, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare a răspuns că există peste tot ezitare, însă doar imunizarea poate asigura protecţie.

„Cu siguranţă ezitare există peste tot, în final toată lumea va înţelege şi vor recurge la acest gest firesc de normalitate şi anume la vaccinare. Doar aşa putem să ne protejăm pe noi şi pe cei din jurul nostru”, a adăugat Valeriu Gheorghiţă.

Preşedintele SSMB: Maratonul vaccinării, o mobilizare incredibilă la nivelul comunităţilor medicale şi civile

Cristian Persu, preşedintele Societăţii Studenţilor în Medicină din Bucureşti (SSMB), a declarat că numărul de peste 20.000 de persoane vaccinate şi peste 1.300 de voluntari care au participat la Maratonul vaccinării din Capitală arată o mobilizare incredibilă la nivelul comunităţii medicale, dar şi la nivelul comunităţii civile.

„Cred că este primul moment sau unul dintre cele mai importante momente în care putem numi comunitatea civilă un erou sau cetăţeni eroi, alături de medici. Vreau să felicit organizatorii, să mulţumesc tuturor instituţiilor care au fost prezente şi cred că ne-am ridicat la un standard înalt pe care sunt convins că o să îl păstrăm şi la cea de-a doua ediţie a Maratonului, peste trei săptămâni”, a declarat Cristian Persu.

 

 

Preşedintele SMMR, despre numărul celor imunizaţi la Maratonul Vaccinării de la Bucureşti

Dr. Horea Chirilă, preşedinte al Societăţii Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți (SMMR), a declarat la finalul Maratonului vaccinării de la Bucureşti, că numărul persoanelor imunizate este unul pe care, personal, nu şi-l putea imagina la începutul proiectului.

În cadrul Maratonului vaccinării de la Bucureşti au fost imunizate 20.360 de persoane.

„Numărul persoanelor vaccinate în cadrul Maratonului vaccinării de la Bucureşti este unul pe care eu, personal, nu puteam să mi-l imaginez la începutul acestui proiect. Şi asta nu pentru că eram sceptic, ci pentru că nu eram sigur cât de mult vor putea duce toţi voluntarii aceste ore de week-end, dar toată lumea s-a mobilizat, a lucrat încontinuu, şi pot să zic că, am simţit din partea tuturor aceeşi determinare şi energie ca în proiectele de voluntariat studenţeşti”, a declarat dr. Horea Chirilă.