Ursula von der Leyen: În Europa, mai mult de 50% din populaţia adultă a primit cel puţin o doză de vaccin

Jumătate din populaţia adultă a Uniunii Europene a fost vaccinată cu cel puţin o doză a unor seruri anti-COVID-19, a anunţat, joi, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene (CE), relatează DPA.

” În Europa, mai mult de 50% din populaţia adultă a primit cel puţin o doză de vaccin”, a declarat Ursula von der Leyen într-o conferinţă de presă. Aproximativ 450 de milioane de oameni trăiesc în Uniunea Europeană.

„Chiar mai mult decât atât, până astăzi, 100 de milioane de europeni au fost vaccinaţi cu schemă completă”, a adăugat președinta CE.

Cele mai multe dintre vaccinurile dezvoltate împotriva maladiei COVID-19 necesită administrare în două doze, pentru a asigura o imunitate sporită în faţa noului coronavirus.

Odată cu creşterea ratei de vaccinare din UE, numărul infectărilor cu noul coronavirus a început totodată să scadă la nivelul blocului european, permiţând ţărilor membre să îşi redeschidă economiile naţionale.

Impactul pozitiv al vaccinării poate fi simţit la nivelul întregului continent. Hans Kluge, directorul pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a spus că 36 de ţări din această regiune a lumii, în care se află 53 de state, relaxează restricţiile antiepidemice din această săptămână.

Totuşi, Hans Kluge a avertizat în legătură cu apariţia unui fals sentiment de siguranţă, argumentând că dacă o persoană se vaccinează, acest lucru nu înseamnă neapărat că persoana în cauză nu poate să transmită virusul. Mai mult, a adăugat oficialul, marile festivaluri şi competiţiile sportive care au loc în zilele şi săptămânile următoare prezintă riscuri suplimentare.

Alţi experţi au atras atenţia asupra faptului că ritmul campaniilor de vaccinare din alte ţări ale lumii este mult mai lent. Întrucât nu dispun de unităţi de producţie a vaccinurilor, ţările sărace depind în mare măsură de donaţiile care le sunt oferite de statele mai bogate.

Potrivit Ursulei von der Leyen, aproximativ 350 de milioane de doze din cele 700 de milioane de doze produse în UE au fost exportate în peste 90 de ţări.

Însă o marte parte din acele doze au ajuns într-un număr mic de ţări. UE a autorizat un export de 100 de milioane de doze doar către Japonia, de exemplu.

Cheltuielile cu prevenția în România au fost de doar 1,4% din cheltuielile generale pentru sănătate

Persoanele care deţin un abonament medical vin la medic de două ori mai des decât pacienţii neabonaţi, piaţa abonamentelor medicale contribuind la reducerea serviciilor curative, prin descoperirea timpurie sau prevenirea unor afecţiuni medicale, relevă un studiu al EY România, prezentat joi la dezbaterea „Health Forum: Impactul abonamentelor medicale în sănătate şi economie”.

Studiul a fost prilejuit de împlinirea a 25 de ani la instituirea acestui tip de abonamente în România, în prezent existând 1,6 milioane de abonaţi. Analiza EY – „Piața abonamentelor medicale: analiza impactului economic și social în România” – a evaluat influența abonamentelor medicale în economia României, dar și modul în care acestea au schimbat sistemul de sănătate local.

„Sistemul medical privat este o piață de aproape 3 miliarde de euro, foarte importantă pentru economia României. Potențialul real este mult mai mare. (…) Calitatea actului medical în sectorul public de sănătate are mult de recuperat, iar sectorul public este un gigant, unde trebuie făcute eforturi uriașe pentru a crește calitatea serviciilor. Acest proces este un maraton, nu un sprint. Aici intervine sectorul privat, cu resursele sale, pentru a crea alternative și pentru a prelua povara sistemului public, dar și pentru a pune la dispoziție politici de bune practice. Sistemul privat se poate axa pe prevenție, pe medicină primară, fiind o bază de la care putem porni, pentru că este mai ușor să previi decât să tratezi. Sectorul medical privat poate avea o pondere importantă în sistemul de sănătate și discutăm astăzi despre clarificarea cadrului legislativ. Există un consens politic, de dezvoltare a sistemului privat de sănătate și se poate construi în această direcție”, a declarat vicepremierul Dan Barna, , în cadrul evenimentului „Health Forum– Impactul abonamentelor medicale în sănătate și economie”.

Pentru fiecare 1 euro investit în piața abonamentelor medicale, acest domeniu generează suplimentar 3 euro, ca valoare adăugată brută în economia României, contribuind astfel la economia locală și la crearea de noi locuri de muncă.

Potrivit raportului EY, numai în anul 2019, investițiile realizate de sistemul medical privat au reprezentat aproximativ 2% din totalul investițiilor din economie din acel an.

„Analiza prezentată astăzi demonstrează impactul generat de abonamentele medicale în economia românească. Datele colectate sunt o sursă extrem de valoroasă pentru fundamentarea politicilor publice de sănătate, pentru că aceste abonamente conduc la degrevarea sistemului public de sănătate, în condițiile în care sistemul de sănătate din România este subfinanțat prin comparație cu Uniunea Europeană (România ocupă ultimul loc în clasamentul Uniunii Europene în ceea ce privește nivelul cheltuielilor destinate serviciilor medicale)”, a declarat, la rândul său, Ileana Guțu, Partener Asociat EY România.

Per total, piața abonamentelor medicale din România are un impact de 776 milioane euro la nivelul veniturilor pe lanțul valoric, ceea ce se traduce într-o valoare adăugată de 263 milioane Euro, echivalentul a 0,1% din PIB. Un loc de muncă creat pe piața abonamentelor medicale conduce la crearea a altor două locuri de muncă la nivelul economiei.

La nivelul anului 2019, în sectorul privat de servicii medicale activau aproximativ 78.000 de angajați, ceea ce reprezintă 34% din totalul angajaților din sistemul medical național și aproximativ 1,4% din numărul total de angajați din România.

Potrivit raportului EY, în anul 2018, cheltuielile cu prevenția în România au fost de doar 1,4% din cheltuielile generale pentru sănătate, comparativ cu procentul de 2,8%, media cheltuielilor destinate serviciilor de prevenție, înregistrată la nivelul Uniunii Europene.

Conform raportului EY, în anul 2020, peste 1,62 milioane de de persoane aveau un abonament medical valabil, un plus de 66% comparativ cu anul 2016. Potențialul de creștere pe acest segment este major, având în vedere că, în mediul privat, sunt aproximativ 4,23 milioane de salariați ce reprezintă principala piață adresabilă pentru abonamentele medicale din România.

OMS: Nivelul vaccinării în Europa, ”departe de a fi suficient” pentru a se evita o resurgenţă a pandemiei

Nivelul vaccinării în Europa este ”departe de a fi suficient” pentru a se evita o resurgenţă a pandemiei, în pofida unui declin al numărului de cazuri de infectare şi decese în regiune, a atras atenţia joi filiala europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), relatează AFP şi Reuters.

OMS a lansat totodată un apel pentru evitarea ”greşelii” care a condus la creşterea numărului de cazuri de infectare în vara anului 2020.

”Acoperirea vaccinală este departe de a fi suficientă pentru protejarea regiunii de o resurgenţă”, a avertizat directorul filialei europene a OMS, Hans Kluge, într-o conferinţă de presă online, într-un moment în care 30% din populaţia din regiune a primit o primă doză de vaccin, iar 17% este complet vaccinată.

”În contextul înmulţirii adunărilor sociale, a unei mobilităţi mai mari a populaţiei şi a organizării unor festivaluri mari şi turnee sportive în următoarele zile şi săptămâni, OMS Europa face apel la prudenţă”, a spus Kluge.

”Dacă alegeţi să călătoriţi, faceţi-o cu responsabilitate. Fiţi conştienţi de riscuri. Aplicaţi bunul simţ şi nu puneţi în pericol câştigurile obţinute cu mare efort”, a adăugat Kluge.

În ultimele două luni, numărul noilor cazuri de COVID-19, al deceselor asociate şi al internărilor a înregistrat o scădere, prin urmare 36 din 53 de ţări din regiune au început să relaxeze restricţiile.

Numărul de infecţii COVID-19 raportate săptămâna trecută a ajuns la 368.000, o cincime din cazurile săptămânale raportate în timpul unui vârf din aprilie a acestui an, a spus Kluge.

”Ar trebui să recunoaştem cu toţii progresele înregistrate în majoritatea ţărilor din regiune şi trebuie să fim conştienţi, de asemenea, că sub nicio formă nu ne aflăm în afara pericolului”, a adăugat oficialul.

Kluge a menţionat că aşa-numita variantă Delta de coronavirus, care a fost identificată pentru prima dată în India, reprezintă un motiv de îngrijorare. Această variantă, a spus el, care ”prezintă o transmisibilitate crescută şi o anumită eludare imunitară, riscă să se instaleze în regiune, în timp ce mulţi din rândul populaţiilor vulnerabile, cu vârste peste de 60 de ani, rămân neprotejaţi”.

În pofida campaniilor de vaccinare în derulare în întreaga regiune, ţările ar trebui să înveţe din resurgenţa cazurilor observată în vara anului trecut, a subliniat Kluge.

Ungaria: Persoanele care nu se vor prezenta la rapelul anti-COVID vor avea certificatele de imunizare anulate

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat, joi, în timpul unei conferinţe de presă, că  cetăţenii unguri care nu se prezintă la rapelul anti-COVID-19 vor avea certificatele de imunizare revocate, informează MTI.

Celor circa 137.000 de persoane care nu s-au mai întors pentru a primi şi a doua doză de vaccin li se vor şterge din registrul oficial certificatele de imunizare, pierzând astfel privilegiile pe care le presupune deţinerea unui astfel de certificat, a subliniat premierul ungar.

Pe de altă parte, Orban a susţinut că Ungaria este cu „o lună, o lună şi jumătate înaintea” altor ţări din Uniunea Europeană (UE) în ceea ce priveşte redeschiderea economiei.

Ungaria – singura ţară membră a UE care foloseşte vaccinul Sinopharm, de asemenea şi vaccinul rusesc Sputnik V, deşi niciunul dintre acestea nu a fost aprobat de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) – avea vaccinate la începutul lui iunie 5,1 milioane de persoane, dintr-o populaţie de circa 10 milioane de locuitori, iar aproximativ 3,6 milioane au primit şi a doua doză de vaccin anti-COVID-19.

INSP: 40% din decesele asociate COVID, în Bucureşti și alte patru județe, în săptămâna 31 mai – 6 iunie

În săptămâna 31 mai – 6 iunie 2021, 40.4% din totalul deceselor asociate COVID-19 au fost înregistrate in București, Prahova, Constanta, Neamț si Iași, informează Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Potrivit raportului săptămânal de supraveghere,  34.5% din totalul cazurilor de COVID-19 s-au înregistrat în București, Prahova, Cluj, Argeș si Bihor.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 1 din 77 din totalul cazurilor de COVID a fost înregistrat la personal medical.

85,8% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 58.4% din decese au fost la bărbaţi, arată INSP.

De asemenea, 94,8% din persoanele decedate de COVID aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

Când va deveni operațional certificatul digital european pentru COVID în România?

Certificatul digital european pentru COVID-19 va deveni operaţional în România la 1 iulie,a anunţat, joi, secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu.

„Certificatul digital european pentru COVID va apărea la 1 iulie şi are rolul de a facilita călătoriile între statele membre la nivel european. Chiar astăzi a avut loc o şedinţă cu toate instituţiile implicate pentru a finaliza toate detaliile necesare. Statul român va face acest lucru. Va fi un website prin care acest certificat va putea fi descărcat pentru cele trei situaţii (vaccinat, testat sau vindecat – n.r.) începând cu data de 1 iulie. Nu există în momentul de faţă în România posibilitatea folosirii acestui certificat. Oficial, în România, acest certificat digital european pentru COVID-19 va deveni operaţional la 1 iulie. O să fie un QR code, o să-l avem şi pe telefon şi se vor evita cozile la graniţă”, a afirmat Baciu la Senat.

Grupul de Comunicare Strategică: 133 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, față de ultima raportare

133 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv, au fost înregistrate, în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Astfel, până joi, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.079.427 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar  1.043.604 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 31.531 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 09.06.2021 (10:00) – 10.06.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 148 de decese (80 bărbați și 68 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Argeș, Bihor, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Cluj, Galați, Hunedoara, Ialomița, Iași, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Vâlcea, Vrancea și Municipiul București.

124 dintre aceste decese sunt anterioare intervalului mai sus menționat și au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătății, de către Direcțiile de Sănătate Publică din țară, în urma verificărilor efectuate.

Astfel, 1 deces s-a produs în iunie 2020, 2 în iulie 2020, 3 în august 2020,  2  în septembrie 2020, 9 în octombrie 2020, 42 în noiembrie 2020, 19 în decembrie 2020, 2 în ianuarie 2021, 1 în februarie 2021, 35 în martie 2021 și 8 în aprilie 2021, în județele Argeș, Bihor, Buzău, Cluj, Hunedoara, Iași, Olt, Sibiu, Vâlcea, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 148 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 5 la categoria 40-49 de ani, 17 la categoria 50-59 de ani, 38 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 49 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 38 decese la categoria de vârstă peste 80 ani.

141 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 3 pacienți nu au prezentat comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 1.343. Dintre acestea, 265 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 8.063.416 teste RT-PCR și 1.254.667 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 20.030 de teste RT-PCR (11.081 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.949 la cerere) și 9.793 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 3.154 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 1.698 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 22.887 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 71 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 372 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 606 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 9 iunie, 612 sancțiuni contravenționale, în valoare de 106.850 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

INSP: Rata de confirmare cu noile tulpini de coronavirus în România a fost de 71%, până la data de 6 iunie

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a informat joi că, până la data de 6 iunie, au fost raportate 2.087 de secvenţieri şi au fost confirmate 1.490 de cazuri cu variante ale virusului SARS-CoV-2 care „determină îngrijorare”.

Dintre cele 1.490 de cazuri cu variante ale SARS-CoV-2 care „determină îngrijorare” confirmate, 1.437 sunt cu varianta britanică (B.1.1.7), 10 cu varianta sud-africană (B.1.351), 17 cu varianta braziliană (P.1) şi 26 cu varianta indiană (B.1.617.2).

Conform INSP, până la data de 6 iunie, rata de confirmare cu variante care determină îngrijorare (VOC) a fost de 71%.

Au fost înregistrate şi comunicate la INSP-CNSCBT 30 decese confirmate cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare (VOC), dintre care 27 cu varianta britanică (B.1.1.7) şi trei cu varianta braziliană (P.1).

Cazuri confirmate cu varianta Delta

Potrivit INSP, până la data de 6 iunie, au fost confirmate 26 cazuri cu varianta Delta. Dintre acestea:

  • 3 cazuri provin dintr-un focar din Colonia Bod, jud.Brașov și sunt cetățeni indieni
  • 1 caz provine dintr-un focar familial din mun.București, cu 3 cazuri COVID-19, din care unul confirmat cu varianta Delta; locul probabil al expunerii cazului index este necunoscut
  • 1 caz, cetățean român, bărbat în vârstă de 58 de ani, provine dintr-un focar din jud.Dolj, cu 5 cazuri COVID-19 (doar unul confirmat până în prezent cu varianta Delta), din care 4 angajati si 1 caz secundar, familial
  • 13 cazuri provin din focarul din orașul Popești-Leordeni: 11 sunt cetățeni indieni, unul este cetățean român, caz secundar al unui cetățean indian, iar altul este cetățean român, caz terțiar (fiul cazului secundar)
  • 2 cazuri sunt cetățeni indieni și provin dintr-un focar cu 17 cazuri COVID-19 din Dobroești, jud.Ilfov
  • 1 caz provine dintr-un focar familial cu 2 cazuri COVID-19 din mun.București, din care 1 confirmat cu varianta Delta
  • 1 caz din jud.Dambovița are istoric de călătoria în India
  • 2 cazuri din jud.Dolj provin dintr-un focar familial cu 2 cazuri confirmate cu varianta Delta
  • 2 cazuri din jud.Argeș și, respectiv Arad, din care ultimul este cetățean indian, dar care locuiește în România de 2 ani, nu au locul expunerii cunoscut.

În acest moment nu se poate vorbi despre transmitere comunitară, în România, a variantei Delta, a mai precizat INSP.

Ursula von der Leyen: Este de cea mai mare importanţă să aflăm originile coronavirusului

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că trebuie să fie aflate originile noului coronavirus SARS-CoV-2, care a stat la baza pandemiei de COVID-19, şi că anchetatorii trebuie să beneficieze de acces deplin în locurile unde se pot găsi clarificări în acest sens, relatează joi agenţia Reuters.

„Este de cea mai mare importanţă să aflăm originile coronavirusului”, a declarat şefa executivului european în cadrul unei conferinţe de presă înainte de summitul G7 al celor mai industrializate state, ce are loc de vineri până duminică în Marea Britanie.

„Anchetatorii au nevoie de acces complet la tot ce este necesar pentru a descoperi cu adevărat sursa acestei pandemii”, a adăugat Ursula von der Leyen.

„Lumea are dreptul să ştie tot ce s-a întâmplat exact pentru a trage învăţăminte şi susţinem toate eforturile pentru a se ajunge la transparenţă şi a afla adevărul”, a subliniat în aceeaşi conferinţă de presă preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a consemnat EFE.

La aproape un an şi jumătate de la declararea pandemiei, originea noului coronavirus rămâne controversată. La sfârşitul lunii mai, comunitatea de informaţii a Statelor Unite a admis că agenţiile sale componente au două teorii cu privire la originea virusului SARS-CoV-2, două agenţii considerând că acesta a apărut pe cale naturală din contactul uman cu animale infectate, iar o a treia privilegiind ipoteza unui posibil accident de laborator drept sursă a pandemiei de COVID-19.

În acelaşi timp, după o vizită de patru săptămâni la Wuhan la începutul acestui an, un studiu comun realizat de experţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi chinezi a apreciat în martie „extrem de puţin probabil” un accident de laborator.

DGPMB: Un bărbat a fost reținut după ce ar fi vândut teste COVID falsificate, contra sumei de 300 de lei

Un bărbat de 51 de ani din judeţul Vâlcea a fost reţinut de poliţiştii din Capitală după ce, începând din luna februarie, ar fi vândut unor persoane, în special celor care voiau să călătorească în străinătate, buletine de analize medicale falsificate cu rezultatul negativ privind virusul SARS-COV-2, în schimbul sumei de 300 de lei. El ar fi fost ajutat de un alt bărbat, de 44 de ani.

Poliţişti de la Direcţia Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, au pus în aplicare, marți, două mandate de percheziţie domiciliară şi două de aducere, în judeţul Vâlcea, într-un dosar de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals informatic şi uz de fals.

„Din datele şi probele administrate în cauză în perioada februarie 2021 – prezent, de către poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Poliţiei Capitalei, a rezultat presupunerea rezonabilă că un bărbat de 51 de ani ar comercializa persoanelor interesate, în special celor care doresc să călătorească în afara ţării, contra sumei de 300 de lei, buletine de analiza medicale falsificate cu rezultatul negativ privind virusul SARS-COV-2”, arată Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB).

În urma percheziţiilor, suspectul şi un alt bărbat, de 44 de ani, au fost duşi la audieri.

„În urma probatoriului administrat a rezultat că în perioada februarie 2021 – prezent, bărbatul de 51 de ani ar fi comercializat mai multor persoane buletine medicale emise în fals, în numele unei societăţi. De asemenea, s-a stabilit că documentele ar fi fost întocmite şi transmise acestuia de către un bărbat de 44 de ani”, adaugă sursa citată.

Totodată, de la o agenţie de turism au fost ridicate mai multe bunuri despre care există suspiciunea că ar fi fost folosite la comiterea faptelor.

Cercetările sunt continuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, cu bărbatul de 51 de ani în stare de reţinere.