INS: Cele mai multe persoane au decedat din cauza bolilor aparatului circulator în luna mai

După cauza principală de deces, în luna mai 2021 cele mai multe persoane au decedat din cauza bolilor aparatului circulator (13.080 persoane, reprezentând 53,3% din decesele înregistrate în mai 2021) şi a tumorilor (3.875 persoane, reprezentând 15,8%), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) publicate luni.

Numărul deceselor cauzate de boli ale aparatului respirator a fost, în mai 2021, de 2,2 ori mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă din anul precedent

„După 7 luni în care bolile aparatului respirator au reprezentat a doua cauză de deces, în luna mai 2021 aceasta reprezintă a treia cauză principală de deces (3.776 persoane, reprezentând 15,4% din totalul deceselor înregistrate în luna mai 2021)”, precizează INS.

Numărul deceselor înregistrate în luna mai 2021 a fost de 24.527 (12.864 bărbaţi şi 11.663 femei), cu 4.991 decese (2.709 bărbaţi şi 2282 femei) mai puţine decât în luna aprilie 2021. Numărul deceselor înregistrate la copiii cu vârsta sub 1 an, în luna mai 2021, a fost de 60, în scădere cu 22 faţă de luna aprilie 2021.

Două treimi din totalul numărului de decese s-a înregistrat pentru persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani (9.954 decese, reprezentând 40,6% din total, s-au înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, iar 6.269 decese, reprezentând 25,6% din total, la persoanele de 70-79 ani) şi 4.735 decese (19,3%) la persoanele în vârstă de 60-69 ani. Firesc, la polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5-19 ani (68 decese), 0-4 ani (75 decese) şi 20-29 ani (111 decese).

Din luna aprilie se înregistrează un trend descrescător în ceea ce priveşte numărul deceselor, tendinţă care a continuat şi în luna mai, însă cu valori încă superioare celor din lunile corespunzătoare ale anului precedent.

„În anul 2020 numărul deceselor a crescut semnificativ în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie faţă de aceleaşi luni din anul 2019, iar în lunile ianuarie-februarie 2021 se observă un trend descrescător al numărului de decese faţă de ultimele luni ale anului 2020, numărul acestora rămânând în continuare mai ridicat decât cel înregistrat în aceleaşi luni ale anului precedent. În contextul pandemiei COVID19, în luna martie 2021 s-a înregistrat a treia cea mai mare creştere a numărului de decese, după creşterile din lunile noiembrie şi decembrie din anul 2020, iar din luna aprilie 2021 se înregistrează un trend descrescător, care a continuat şi în luna mai 2021, dar cu valori încă superioare celor din lunile corespunzătoare ale anului precedent”, se mai arată în documentul citat.

Pe de altă parte, în luna mai 2021 s-a înregistrat naşterea a 13.524 copii, cu 860 mai mulţi copii decât în luna aprilie 2021. Numărul născuţilor-vii înregistrat în luna mai 2021 a fost mai mic cu 1.855 comparativ cu aceeaşi lună din 2020.

Sporul natural s-a menţinut negativ (-11.003) în luna mai 2021, numărul persoanelor decedate fiind de 1,8 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.

În luna mai 2021, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 9.652 căsătorii, cu 5.209 mai multe decât în luna aprilie 2021 şi cu 7108 mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent.

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 2176 în luna mai 2021, cu 245 mai puţine decât în luna aprilie 2021 dar cu 1.474 divorţuri mai multe decât în luna mai 2020.

„Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în special în cazul deceselor care, din luna iunie 2020, au înregistrat un trend crescător faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent şi în cazul căsătoriilor care, începând cu luna martie 2020, au înregistrat scăderi ale numărului de evenimente faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent timp de 12 luni consecutiv, luna martie 2021 fiind prima lună de creştere a numărului de căsătorii faţă de aceeaşi lună din anul 2020. În cazul divorţurilor, în luna martie 2021 s-a înregistrat cel mai mare număr de divorţuri din perioada ianuarie 2020 – mai 2021, iar numărul naşterilor a scăzut lunar încă din ianuarie 2020, faţă de luna corespunzătoare a anului precedent. Pentru o caracterizare completă a fenomenelor demografice înregistrate în perioada martie 2020 – mai 2021, în contextul pandemiei COVID19, trebuie avut în vedere faptul că prevederile ordonanţelor militare au introdus anumite limitări în posibilitatea de desfăşurare a unor evenimente cu mai mult de 3 persoane, au limitat deplasările în afara locuinţei şi în afara localităţii, au suspendat activităţile în spaţii închise, au determinat Uniunea Notarilor Publici să amâne termenele pentru dosarele de divorţ aflate pe rol după sistarea stării de urgenţă. De asemenea, prevederile Hotărârilor de Guvern pentru perioada stării de alertă au impus anumite limitări în ceea ce priveşte numărul persoanelor care se pot întâlni în locurile publice, precum şi prevederi privind organizarea de evenimente la un număr foarte mic de participanţi, iar în ultima perioadă s-au impus măsuri de carantinare a unor localităţi şi s-au suspendat, din nou, unele activităţi în spaţii închise. Datele trebuie interpretate în corelare cu informaţiile din surse administrative, în special cele publicate de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică”, subliniază Institutul naţional de Statistică.

A fost lansat în transparență decizională proiectul de organizare a Comisiei pentru cazurile de infecţie HIV

Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA a fost lansat în transparență decizională.

Potrivit notei de fundamentare a protectului de HG, Fondul Global (FG) a contribuit din anul 2003 cu peste 80 milioane euro la ameliorarea situației HIV/SIDA și tuberculozei, printr-o serie de proiecte care au furnizat infrastructură și tehnologii moderne de diagnostic și tratament, au asigurat training pentru numeroase categorii de personal medical și mai ales au finanțat servicii preventive și noi modele de îngrijiri medico-sociale integrate pentru populații vulnerabile. Ultima finanțare posibilă pentru România din partea Fondului Global este Programul „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”, program finanțat ca grant de tranziție (trecere la finanțarea și controlul bolii exclusive prin resurse nationale).

De asemenea, pentru implementarea acestui program, la data de 30 ianuarie 2019 Guvernul României a aprobat in Ședința de Guvern Memorandumul pentru aprobarea desemnării Ministerului Sănătăţii ca instituţie responsabilă cu încheierea în numele Guvernului României a Acordului de finanţare nerambursabil cu Fondul Global de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei și malariei, Memorandum avizat de Ministerul Finanțelor Publice. De asemenea, la data de 14 februarie 2019 a fost semnat Acordul de grant între Fondul Global de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei și malariei și Ministerul Sănătății din România, în calitate de Primitor Principal, pentru implementarea Programului „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”, denumit în continuare Programul, în valoare de 3.590.075 euro, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

Grantul în derulare a reprezentat una dintre sursele de finanțare ale Strategiei Naționale pentru Controlul Tuberculozei 2015-2020 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 121/2015 și reprezintă, în continuare, vîrful de lance al reformei în controlul tuberculozei în România, prin extinderea tratamentului ambulatoriu precum și prin investiția în detectarea precoce a cazurilor de tuberculoză sensibilă și rezistentă la tratament. Totodată, prin reorientarea de la îngrijirile spitalicești către cele ambulatorii și susținerea dezvoltării serviciilor comunitare, grantul actual a avut un rol esențial în implementarea Strategiei naționale de sănătate 2014-2020 (aprobată prin Hotărârea Guvernului nr 1028/2014), dar răspunde și necesităților de urgență de creare de capacitate spitalicească pentru îngrijirea și controlul COVID-19.

„Ținând cont de specificul Programului, implementarea activităților acestuia sunt cruciale în vederea prevenirii transmiterii infecţiei cu HIV şi combaterea eficientă a bolii SIDA, precum şi pentru protecţia specială a persoanelor afectate de acest flagel. Activitatea de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România cuprinde un plan de măsuri, instituite la nivel naţional şi regional în cadrul asistenţei de sănătate publică, pentru prevenirea infectării şi a transmiterii virusului HIV, asigurarea îngrijirilor medicale de profil şi a tratamentului specific antiretroviral şi al bolilor asociate infecţiei HIV/SIDA, în spital şi în ambulatoriu, educarea individului, familiei şi colectivităţilor, pregătirea profesională de calitate şi continuă a personalului medico-sanitar care asigură servicii de asistenţă medicală pacienţilor HIV/SIDA, precum şi pentru dezvoltarea cercetării medicale în domeniu. Un element extrem de important în ceea ce privește activitatea de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România, este reprezentat de adoptarea Strategiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA pentru perioada următoare, acest aspect reprezentând un obiectiv important și pentru implementarea activităților Programului”, se arată în nota de fundamentare.

Potrivit aceleiași surse, pe parcursul anului 2020, dinamica evolutiei situatiei epidemiologice nationale si internationale, determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, a influentat, inclusiv din punct de vedere al utilizarii fondurilor alocate acestui Program, activitatea Ministerului Sanatatii cu atributii directe in coordonarea activitatilor de prevenire si combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 in cadrul unitatilor sanitare publice, generandu-se astfel intarzieri in finalizarea activitatilor Programului. Drept urmare, Ministerul Sanatatii, alaturi de Institutul National de Sanatate Publica, in calitate Primitor Principal, a acceptat prelungirea perioadei de implementare de la 1 octombrie 2018 pana la 31 decembrie 2021 a programului ROU-T-MoH.

Unul dintre obiectivele Programului, este reprezentat de aprobarea Strategiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA pentru perioada următoare, ținând cont de faptul că faptul că Strategia anterioară a fost implementată în perioada 2014 – 2020.

În conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 584/2002 cu modificările ulerioare, în vederea aplicării eficiente a programelor naţionale de prevenire, supraveghere, control şi reducere a impactului social al cazurilor de infectare cu HIV/SIDA, se vor aproba prin hotărâre a Guvernului organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA, care va stabili atribuţiile principale, componenţa şi modul de întrunire ale acesteia.

Situația epidemiologică în România:

În nota de fundamentare se mai arată că situația epidemiologică în România arată astfel:

În perioada 2007-2016, numărul de cazuri HIV/SIDA nou diagnosticate a crescut în rândul tuturor grupurilor populaționale (total 7.139 cazuri noi, în medie 714 cazuri/an), creșteri dramatice înregistrându-se la nivelul grupurilor prioritare. Astfel, în această perioadă s-au înregistrat un număr de 4.512 cazuri noi HIV/SIDA cu transmitere heterosexuală, 1.182 cazuri în rândul CDI și 855 în rândul BSB.

În 2014 numărul cazurilor cu transmitere heterosexuală nou înregistrate a fost de 529 (creștere cu circa 44% față de anul 2007).

În acelasi an (2014) au fost înregistrate și cele mai multe cazuri noi HIV/SIDA în rândul BSB – 137, de aproape 6 ori mai multe față de cele înregistrate în anul 2007- 6 cazuri.
Cel mai mare număr anual de cazuri noi la nivelul CDI a fost înregistrat în 2013–286 cazuri, de circa 47 de ori mai multe decât în 2007 (6 cazuri).

Aceste cresteri ingrijoratoare s-au inregistrat intr-un context marcat de trei factori care au influențat negativ acoperirea și calitatea intervențiilor de prevenire și acces la tratament și îngrijiri HIV/SIDA și anume:

– lipsa unui cadru strategic care să orienteze intervențiile în domeniul HIV/SIDA;
– diminuarea nivelului de coordonare și colaborare multisectorială între ministerele, instituțiile și organizațiile active în domeniul HIV/SIDA, ca urmare a deficiențelor înregistrate în funcționarea Comisiei Naționale pentru Supravegherea, Controlul și Prevenirea cazurilor de infecție HIV/SIDA;
– retragerea donatorilor/finanțatorilor internaționali, având drept consecință diminuarea drastică a fondurilor disponibile la nivel național pentru implementarea intervențiilor de prevenire, în special a celor adresate grupurilor prioritare. Această diminuare nu a fost însă compensată, conform angajamentelor asumate, prin utilizarea fondurilor publice naționale sau a celor de tip FSE in perioada 2007-2017.

Majoritatea persoanelor de sex feminin din cadrul populației vizate în acest sens au ajuns la vârsta fertilă, iar, pe de alta parte, există o populație de sex feminin infectată HIV pe cale heterosexuală sau prin injectare, numărul nașterilor la femeile seropozitive în perioada 2013- 2016 rămânând relativ constant (293 gravide în 2013, respectiv 296 în 2016). În acest context ponderea transmiterii verticale (cu o medie de 2.58% din total cumulativ cazuri noi HIV/SIDA) rămâne un punct de atenție, se arată în nota de fundamentare.

Un motiv de îngrijorare îl reprezintă ponderea relativ ridicată a testelor pozitive înregistrate în urma testării persoanelor care au avut contact sexual cu persoane seropozitive (9.92% teste pozitive din total 867 teste realizate în 2016).
În 2016, peste 61% din cazurile noi de infecție HIV înregistrate în România au fost diagnosticate tardiv (CD4 < 350 cel/mm3) față de 48% la nivel European. Aceste prezentări târzii sunt în principal rezultatul unui acces limitat și al utilizării insuficiente a serviciilor de testare și consiliere HIV (în special testarea în vederea confirmării diagnosticului), mai ales în cazul persoanelor din grupurile vulnerabile.

Textul proiectului de HG

Vă prezentăm în continuare textul integral al proiectul de Hotărâre a Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA:

HOTĂRÂRE
privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, și al art. 17 din Legea nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1 – (1) Comisia naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA, denumită în continuare Comisie, se organizează ca organism interministerial fără personalitate juridică, pe lângă Ministerul Sănătăţii, care îi asigură şi secretariatul tehnic.
Art. 2 – (1) Comisia are rolul de planificare, integrare, corelare şi monitorizare a politicii Guvernului în domeniile supravegherii, controlului şi prevenirii cazurilor de infecţie HIV/SIDA din perspectivă medicală, socială şi educaţională.
(2) Comisia îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) analizează cauzele şi condiţiile care favorizează cazurile de infecţie HIV/SIDA;
b) fundamentează, elaborează şi supune spre aprobare Guvernului Strategia naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA, denumită în continuare Strategie naţională, şi răspunde de punerea în aplicare a acesteia;
c) aprobă anual planul de activităţi al Comisiei;
d) evaluează legislaţia în domeniul supravegherii, controlului şi prevenirii cazurilor de infecţie HIV/SIDA şi formulează propuneri privind modificarea şi completarea acesteia. Propunerile de acte normative se înaintează ministerelor competente, care au obligaţia de a le iniţia în conformitate cu reglementările în vigoare;
e) propune realizarea, în condiţiile legii, a unor acţiuni sau măsuri speciale pentru protecţia persoanelor infectate sau afectate de HIV/SIDA care fie se află pe o poziţie de inegalitate datorită statutului de seropozitiv, fie se confruntă cu un comportament de respingere şi de marginalizare şi, astfel, nu se bucură de egalitatea de şanse;
f) evaluează şi propune Guvernului prevederea în bugetul de stat a fondurilor necesare aplicării Strategiei naţionale;
g) urmăreşte respectarea convenţiilor, tratatelor şi a celorlalte acte internaţionale la care România este parte, în ceea ce priveşte respectarea drepturilor persoanelor infectate HIV/SIDA şi ale persoanelor expuse la un grad mai mare de risc;
h) monitorizează aplicarea actelor normative în ceea ce priveşte reducerea impactului, supravegherea, controlul, prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA şi îndeplinirea de către instituţiile statului a sarcinilor ce le revin în domeniu;
i) acordă asistenţă autorităţilor competente pentru elaborarea strategiilor sectoriale şi identifică metodele şi mijloacele practice care pot fi folosite în scopul supravegherii, controlului, prevenirii şi reducerii impactului social al cazurilor de infecţie HIV/SIDA;
j) informează anual Guvernul cu privire la activitatea şi rezultatele obţinute, realizarea şi implementarea Strategiei naţionale şi elaborează un raport anual de activitate;
k) propune Guvernului spre adoptare măsurile ce se impun pentru supravegherea, controlul, prevenirea şi reducerea impactului social al cazurilor de infecţie HIV/SIDA;
l) colaborează cu autorităţile şi instituţiile publice, precum şi cu persoane juridice şi fizice în vederea realizării rolului său;
m) monitorizează aplicarea fondurilor atrase pe problematica HIV/SIDA.
n) monitorizează, împreună cu Ministerul Sănătății, respectarea obligaţiei tuturor unităţilor sanitare şi a medicilor, indiferent de forma de organizare, de a interna şi de a asigura îngrijirile medicale pentru pacienţii infectaţi cu HIV/SIDA.
(3) Comisia îndeplineşte orice alte atribuţii în vederea realizării scopului pentru care a fost constituită, stabilite prin acte normative.
Art. 3 – (1) Comisia naţională este constituită din reprezentanți ai următoarelor instituții și organizații:
a)Cancelaria prim-ministrului
b)Secretariatul General al Guvernului
c)Ministerul Sănătății
d)Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale
e)Ministerul Educaţiei
f)Ministerul Apărării Naționale
g)Ministerul Afacerilor Interne
h)Ministerul Justiţiei
i)Ministerul Tineretului și Sportului – Autoritatea națională pentru sport și tineret
j)Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
k)Autoritatea națională pentru drepturile persoanelor cu dezabilități, copii și adopții
l)Casa Națională de Asigurări de Sănătate
m)Colegiul Medicilor din România:
n)Colegiul Farmaciștilor din România
o)organizaţii neguvernamentale cu activitate în domeniul supravegherii, controlului și prevenirii cazurilor de infecție HIV/SIDA.

(2) Componența nominală a Comisiei se stabilește prin ordin al ministrului sănătății, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pe baza propunerilor transmise de instituțiile și organizațiile prevăzute la alin. (1).

Art. 4 – (1) La şedinţele Comisiei pot fi invitaţi, cu statut de observatori:
a) un reprezentant al Administraţiei Prezidenţiale;
b) câte un reprezentant al comisiilor de sănătate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
c) reprezentanţi ai agenţiilor din România ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, care desfăşoară activitate în domeniu;
d) personalităţi recunoscute pentru activitate în domeniul combaterii cazurilor de infecţie HIV/SIDA.
(2) La lucrările Comisiei pot participa, în calitate de invitaţi, şi specialişti şi reprezentanţi ai altor instituţii publice şi structuri decât cele prevăzute la alin. (1), precum şi reprezentanţi ai societăţii civile, în măsura în care prezenţa acestora este utilă în vederea desfăşurării activităţii Comisiei.
(3) Participarea la şedinţele Comisiei a persoanelor prevăzute la alin. (1) – (2) se face la invitaţia preşedintelui Comisiei.
Art. 5 – Membrii Comisiei au următoarele atribuţii:
a) reprezintă instituţiile şi structurile care i-au desemnat;
b) asigură comunicarea dintre Comisie şi instituţiile, respectiv structurile de la care provin;
c) asigură integrarea problematicii HIV/SIDA în politicile şi strategiile instituţiilor din care provin;
d) asigură monitorizarea implementării Strategiei naţionale la nivelul instituţiilor şi structurilor pe care le reprezintă.
Art. 6 – (1) Comisia se întruneşte o dată la două luni şi ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, la convocarea unuia dintre vicepreşedinţi.
(2) Comisia este întrunită în mod legal în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi.
(3) Comisia adoptă hotărâri prin consens şi, doar în situaţiile de imposibilitate a realizării consensului, cu majoritatea voturilor exprimate. În caz de paritate de voturi, votul preşedintelui Comisiei este decisiv.
Art. 7 – (1) Activitatea executivă a Comisiei este realizată de un secretariat tehnic permanent, asigurat de Ministerul Sănătății
(2) Secretariatul Comisiei are următoarele atribuţii principale:
a) coordonează şi urmăreşte implementarea hotărârilor Comisiei;
b) asigură rezolvarea problemelor curente ale activităţii Comisiei;
c) răspunde de diseminarea informaţiilor privind activitatea Comisiei şi dinamica în România a cazurilor de infecţie HIV/SIDA;
d) realizează minuta întâlnirilor Comisiei, comunicatele de presă şi transmite ordinea de zi a întâlnirilor Comisiei;
e) elaborează raportul anual de activitate al Comisiei şi îl supune spre aprobare acesteia;
f) monitorizează informaţiile de presă, ţine legătura cu factorii implicaţi în domeniu şi informează periodic membrii Comisiei în legătură cu evoluţia problematicii HIV/SIDA la nivel naţional şi internaţional;
g) înaintează lunar membrilor Comisiei informări privind stadiul aplicării Strategiei naţionale;
h) elaborează trimestrial raportul de activitate al Comisiei.
(3) Secretariatul Comisiei îndeplineşte, în condiţiile legii, orice alte atribuţii stabilite de Comisie sau de preşedintele acesteia.
Art. 8 – Preşedintele Comisiei va propune, în cadrul primei şedinţe, spre aprobare regulamentul de funcţionare a acesteia.
Art. 9 – La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului 330/2003 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 3 aprilie 2003.

Normele de organizare a concursului pentru manageri generali la ambulanţă, în transparență decizională

Ministerul Sănătății a lansat în transparență decizională proiectul de Ordin privind aprobarea Normelor de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea postului de manager general, persoană fizică, din cadrul serviciilor de ambulanţă judeţene şi al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov.

Vă prezentăm textul integral al Normelor de de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea postului de manager general, persoană fizică, din cadrul serviciilor de ambulanţă judeţene şi al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov:

Cap. I
Dispoziţii generale

Art. 1 – (1) Prezentele norme reglementează organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea postului de manager general, persoană fizică, din serviciile de ambulanţă judeţene şi din Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov din reţeaua Ministerului Sănătăţii.
(2) Concursul pentru ocuparea postului de manager general în serviciile de ambulanţă judeţene şi în Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov se organizează la nivel central, în municipiul Bucureşti, de către o comisie de concurs numită prin ordin al ministrului sănătăţii.
Art. 2 – (1) Concursul se desfăşoară în următoarele etape:
a) evaluarea dosarului de candidat – etapă eliminatorie;
b) concursul propriu-zis.
(2) În cadrul concursului propriu-zis candidaţii susţin următoarele probe de evaluare:
a) test-grilă de verificare a cunoştinţelor;
b) evaluarea și susţinerea proiectului de management;
c) interviu.
(3) Concursul se finalizează, pentru fiecare post scos la concurs, cu ierarhizarea candidaţilor în ordinea descrescătoare a mediilor finale obţinute în urma concursului şi cu nominalizarea candidatului admis pe postul pentru care a concurat.
(4) Pentru a fi declaraţi „Admis” candidaţii trebuie să obţină media finală cel puţin 7,00, iar la fiecare probă de evaluare minimum nota 7,00.
Art. 3 – (1) Numirea, pe baza rezultatelor concursului naţional, în postul de manager general al serviciului de ambulanţă judeţean sau al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov se face prin ordin al ministrului sănătăţii.
(2) Managerul general încadrat în condiţiile alin. (1) încheie, cu Ministerul Sănătății, un contract de management pe o perioadă de maximum 3 ani. Contractul de management poate fi prelungit, în condiţiile legii, sau poate înceta înainte de termen, în cazul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute în acesta, constatate în urma evaluării anuale efectuate pe baza indicatorilor de performanţă stabiliţi prin ordin al ministrului sănătăţii.
Art. 4 – (1) În vederea organizării şi desfăşurării concursului, Ministerul Sănătăţii publică în ziarul „Viaţa Medicală” anunţul de concurs cu cel puţin 30 de zile înainte de data începerii concursului.
(2) Anunţul de concurs cuprinde:
a) posturile scoase la concurs;
b) locul şi perioada de desfăşurare a concursului;
c) condiţiile care trebuie îndeplinite de candidaţi pentru a se putea înscrie la concurs;
d) locul şi perioada de înscriere;
e) conţinutul dosarului de înscriere;
(3) Bibliografia pentru concurs şi tema pentru proiectul de management sunt întocmite de către Direcția generală asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică – Serviciul medicină de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii, şi se aprobă de către ministrul sănătăţii.
(4) Bibliografia pentru concurs poate cuprinde acte normative, lucrări, articole de specialitate sau surse de informare şi documente expres indicate, cu relevanţă pentru exercitarea funcţiei de manager în cadrul unui serviciu de ambulanţă, pentru care se organizează concursul.
(5) În urma aprobării de ministrul sănătăţii, tema şi bibliografia sunt publicate, cu cel puţin 30 de zile înainte de data începerii concursului, pe site-ul Ministerului Sănătăţii, www.ms.ro.
Cap. II
Organizarea concursului

Art. 5 – (1) Ministrul sănătăţii aprobă prin ordin componenţa nominală a Comisiei de concurs, repectiv a Comisiei de soluționare a contestațiilor, la propunerea Direcției generale asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică – Serviciul medicină de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii.
(2) Comisia de concurs are următoarea componenţă:
a) un cadru didactic (profesor, conferenţiar sau şef de lucrări) cu funcţie de predare în specialitățile management/sănătate publică şi management sanitar din cadrul universităților de medicină și farmacie;
b) trei reprezentanți ai Ministerului Sănătăţii, din care un reprezentant al Serviciului medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii;
c) un reprezentant al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
(3) Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarea componenţă:
a) un cadru didactic (profesor, conferenţiar sau şef de lucrări) cu funcţie de predare în specialitățile management/sănătate publică şi management sanitar din cadrul universităților de medicină și farmacie;
b) trei reprezentanți din Ministerului Sănătăţii, din care un reprezentant al Serviciului medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii;
c) un reprezentant al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne
(4) Serviciul medicină de urgență din cadrul Direcției generale asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică solicită, cu avizul Secretarului de Stat care are în coordonare serviciile de ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, solicită sindicatului reprezentativ din cadrul serviciilor de ambulanță să desemneze un observator, care va participa la toate probele pe întreaga durată a concursului.
(5) Prin ordinul de ministru prin care se aprobă componenţa nominală a Comisiei de concurs, repectiv a Comisiei de soluționare a contestațiilor, se desemnează și președinții celor două comisii, precum și membrii supleanți ai celor două comisii.
(6) Pentru propunerile privind numirea Comisiei pentru organizarea şi desfăşurarea concursurilor, precum și a Comisiei de soluționare a contestațiilor se solicită aviz conform al Comisiei interministeriale pentru suport tehnic, conform prevederilor art. 6 alin. (2), art. 7 alin. (1) lit. m) şi pct. 13 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 144/2014 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei interministeriale pentru suport tehnic.
Art. 6 – (1) Nu poate fi desemnat membru în comisia de concurs sau în comisia de soluţionare a contestaţiilor persoana care se află în următoarele situații:
a) are relaţii cu caracter patrimonial cu oricare dintre candidaţi sau interesele patrimoniale ale sale ori ale soţului sau soţiei pot afecta imparţialitatea şi obiectivitatea evaluării;
b) este soţ, soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidaţi ori cu un alt membru al comisiei de concurs sau al comisiei de soluţionare a contestaţiilor;
c) este sau urmează a fi, în situaţia ocupării funcţiei de conducere pentru care se organizează concursul, direct subordonat ierarhic al oricăruia dintre candidaţi.
(2) Membrii comisiei de concurs și ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor, în cazul în care se află într-una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), au obligația să anunțe de îndată Ministerul Sănătății, atribuțiile acestora în comisie urmând să fie preluate de membrii supleanți.
Art. 7 – (1) Comisia de concurs poartă întreaga răspundere pentru buna organizare şi desfăşurare a concursului, asigurarea legalităţii în ceea ce priveşte evaluarea candidaţilor, asigurarea şanselor egale pentru aceştia, securitatea conţinutului probelor de evaluare şi a documentelor elaborate de comisie şi candidaţi în vederea evaluării şi ierarhizării acestora.
Art. 8 – Atribuţiile comisiei de concurs sunt:
a) stabilește subiectele pentru proba scrisă;
b) evaluează dosarelor de înscriere ale candidaţilor;
c) transmite secretariatului comisiei rezultatele fiecărei etape a concursului pentru a fi comunicate candidaţilor;
d) instruiește candidaţilor înainte de începerea probelor de evaluare privind regulile ce trebuie respectate pe timpul desfăşurării concursului;
e) organizează şi desfăşurarea probelor de evaluare;
f) semnează procesele-verbale întocmite de secretariatul comisiei după fiecare etapă de concurs, precum şi raportul final al concursului.
Art. 9 – (1) Atribuţiile comisiei de soluţionare a contestaţiilor sunt:
a) soluţionează contestaţiile depuse de candidaţi;
b) transmite secretariatului comisiei rezultatele contestaţiilor pentru a fi comunicate candidaţilor;
c) semnează procesele-verbale întocmite de secretariatul comisiei după soluționarea contestațiilor.
(2) Comisia de soluționare a contestațiilor soluţionează contestaţiile cu privire la respingerea dosarelor, la rezultatul testului-grilă, la evaluarea și susținerea proiectului, la interviu. Lucrările care sunt evaluate de membrii comisiei de concurs cu o diferenţă mai mare de 1,5 puncte sunt reevaluate de comisia de soluţionare a contestaţiilor. Deciziile comisiei de soluţionare a contestaţiilor sunt definitive.
Art. 10 Secretariatul comisiei de concurs și a comisiei de soluționare a contestațiilor este asigurat de către Ministerul Sănătății.

Cap. III
Înscrierea candidaţilor

Art. 11 – La concurs se pot înscrie candidaţii care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii:
a) au cetăţenia română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi au domiciliul stabil în România;
b)cunosc limba română, scris şi vorbit;
c) sunt absolvenţi de învăţământ universitar de lungă durată cu diplomă de licenţă sau echivalentă din perioada anterioară aplicării ciclurilor tip Bologna sau absolvenţi ai ciclului II de studii universitare de master în specialitate pentru perioada ulterioară aplicării ciclurilor tip Bologna conform art. 153 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în domeniul fundamental al ştiinţelor biologice şi biomedicale, ramura de știință medicină, specializarea medicină sau în domeniul ştiinţelor sociale, ramurile ştiinţe juridice – specializarea drept și ştiinţe economice;
d) sunt cel puțin medici specialiști în specialitatea medicină de urgență, anestezie-terapie intensive, medicină de familie cu atestat de studii complementare în asistență medicală de urgență prespitalicească sau management sanitar și au o vechime de cel puţin 5 ani, pentru candidații cu studii medicale;
e) au cel puțin 5 ani vechime în specialitatea studiilor economice sau juridice, pentru candidații cu studii economice sau juridice;
f) sunt absolvenţi ai unor cursuri de perfecţionare în management sanitar, agreate de Ministerul Sănătăţii şi stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii sau sunt absolvenți de studii universitare / postuniversitare de management sanitar;
g) nu au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, infracţiuni de corupţie sau de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei, infracţiuni de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, amnistia post-condamnatorie sau dezincriminarea faptei; nu le-a fost interzis dreptul de a ocupa o funcție de conducere sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta, prin hotărâre judecătorească definitivă, în condițiile legii;
h) nu au fost destituiți din funcție sau nu le-a încetat contractual individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 3 ani;
i) au o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează;
j) nu au vârsta de pensionare, conform legii, la data concursului;

Art. 12 – (1) Dosarul de înscriere trebuie să conţină următoarele documente:
a)formularul de înscriere prevăzut în anexa nr .1;
b)curriculum vitae în format europass;
c) copia actului de identitate;
d) copia diplomei de licenţă sau echivalente;
e) copie a diplomei de master în specialitatea studiilor, după caz, în situaţia în care diploma de absolvire sau de licenţă a candidatului nu este echivalentă cu diploma de studii universitare de master în specialitate, conform prevederilor art. 153 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
f) copia carnetului de muncă sau adeverinţa eliberată de angajator pentru perioada lucrată, care să ateste vechimea în specialitatea studiilor solicitate pentru ocuparea postului;
g) copia certificatului de absolvire a unui curs de perfecţionare în management sanitar;
h) copii ale diplomelor de studii şi altor documente ce atestă efectuarea unor specializări, competenţe/atestate etc. în domeniul managementului sanitar;
i) proiectul de management realizat de candidat;
j) copia actelor (certificat de căsătorie etc.) care dovedesc schimbarea numelui, după caz;
k) cazierul judiciar;
l) certificatul medical care atestă starea de sănătate corespunzătoare, din care rezultă că este apt medical, fizic şi neuropsihic eliberată de către un medic de familie și avizată către un medic psihiatru;
m) declaraţia pe propria răspundere sau adeverința care să ateste lipsa calității de lucrător al Securității sau colaborator al acesteia, în condițiile prevăzute de lege;
n) declaraţia privind consimţământul privind prelucrarea datelor cu caracter personal, conform prevederilor Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare. – conform anexei nr. 1, la prezentele norme.
o) acordul scris cu privire la înregistrarea probelor audio și video a probelor de concurs, conform anexei nr. 2, la prezentele norme.
(2) Documentele prevăzute la literele c) – h) și j) sunt însoțite de originale, în vederea certificării conformității, la înregistrarea dosarului de înscriere.

Art. 13 – (1) Dosarele de înscriere se depun la secretariatul comisiei de concurs, până la termenul stabilit pentru finalizarea înscrierilor, care nu poate fi mai târziu de 10 zile lucrătoare înainte de începerea concursului.
(2) Comisia de concurs, în termen de 5 zile lucrătoare de la data finalizării înscrierilor, evaluează dosarele depuse şi stabileşte pentru fiecare rezultatul prin înscrierea menţiunii „Admis” sau „Respins”.
(3) Rezultatul evaluării dosarelor de înscriere se afişează la sediul secretariatului comisiei de concurs și pe pagina web www.ms.ro.
(4) Candidaţii au dreptul să conteste rezultatul evaluării dosarelor, în termen de 48 de ore de la data afişării. Contestaţiile se soluționează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, în termen de 48 de ore de la data expirării termenului de depunere a acestora. Modul de soluţionare a contestaţiilor se afişează la sediul comisiei de concurs.
(5) Concursul este continuat numai de candidaţii al căror dosar a fost declarat „Admis”.

Cap. IV
Desfăşurarea concursului propriu-zis

Art. 14 – (1) Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor se elaborează de comisia de concurs.
(2) Testul-grilă are caracter eliminatoriu şi se desfăşoară pe durata a trei ore.
(3) Testul-grilă conţine 100 de întrebări din bibliografia stabilită pentru concurs dintr-o bază de date ce conține cel puțin 1000 de întrebări ce vor fi publicate pe site-ul www.ms.ro.
(4) Fiecare întrebare are 4 variante de răspuns (a, b, c, d). Întrebările au un singur răspuns corect dintre cele 4 variante şi fiecare răspuns corect se notează cu 0,1 puncte.
Art. 15 – (1) Comisia de concurs se întruneşte pentru elaborarea testului-grilă, prin tragere la sorti din baza de date de 1000 de întrebări, cu cel mult 4 ore înaintea susţinerii probei, în spaţii special destinate, care să asigure secretizarea activităţii şi condiţii optime de lucru.
(2) Testul-grilă elaborat se multiplică, în prezenţa comisiei, într-un număr de exemplare dublu faţă de numărul candidaţilor înscrişi în concurs. După multiplicare testele-grilă se introduc în plicuri, câte unul pentru fiecare sală de concurs, şi se sigilează. Fiecare plic va conţine un număr dublu de teste faţă de numărul candidaţilor din sala respectivă.
(3) Comisia de concurs, împreună cu secretariatul comisiei de concurs participă la multiplicarea testelor-grilă şi nu pot să părăsească spaţiile în care s-au desfăşurat aceste activităţi până la sigilarea plicurilor cu testele-grilă.
Art. 16 – Exigenţe cu privire la elaborarea întrebărilor:
a) conţinutul să fie clar exprimat, să fie exclusă orice ambiguitate;
b) formularea să fie în strictă concordanţă cu bibliografia stabilită pentru concurs;
d) să acopere o arie cât mai extinsă a bibliografiei de concurs;
e) să poată fi rezolvate în timpul stabilit.
Art. 17 – (1) Concursul se va desfăşura în spaţiile stabilite de către Ministerul Sănătății. Pentru fiecare sală de concurs în care se desfăşoară proba de test-grilă, la solicitarea comisiei de concurs, se stabilesc, cu cel mult 48 de ore înainte de începerea probei scrise, un număr necesar de supraveghetori.
(2) Comisia de concurs, împreună cu secretariatul comisiei de concurs au următoarele atribuţii:
a) verifică sala de concurs, îndepărtând toate materialele care îi pot influenţa pe candidaţi în rezolvarea testului-grilă;
b) afişează la intrare tabelul nominal cu candidaţii, în ordine alfabetică, repartizaţi să susţină proba de evaluare în sala respectivă;
c) stabileşte locul fiecărui candidat, în funcţie de numărul curent din tabelul nominal;
d) verifică prezenţa şi identitatea candidaţilor şi o consemnează în documentele de evidenţă;
e) distribuie candidaţilor, la ora stabilită pentru începerea probei, câte un test-grilă;
f) precizează modul de completare de către candidaţi, în spaţiul special destinat pe testul-grilă, a datelor de identificare ale acestora şi ia măsuri de secretizare a testelor-grilă, până la începerea probei. Pe fiecare test-grilă se aplică, de către comisia de concurs, până la finalizarea probei, ştampila specială de concurs sau cea stabilită de comisia de concurs;
g) verifică existenţa unor semne distinctive pe teste, luând măsuri de anulare a celor descoperite cu asemenea semne prin înscrierea pe lucrare „ANULAT”, cu semnătura proprie, şi asigură un nou test-grilă candidatului în cauză, în timpul alocat probei, cu respectarea transparenţei acestei activităţi şi a prevederilor lit. f). La fel se procedează şi în cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie testul-grilă, fără să depăşească timpul afectat probei;
h) preia de la candidaţi, pe bază de semnătură, testele-grilă.

Art. 18 – (1) Supraveghetorii se numesc, la solicitarea preşedintelui comisiei de concurs, cu cel mult 48 de ore înainte de începerea probei scrise, prin ordin al ministrului sănătății.
(2) Supraveghetorii se subordonează comisiei de concurs şi îndeplinesc sarcinile stabilite de acesta.
Art. 19 – Pe timpul desfăşurării probei, supraveghetorii nu dau indicaţii privind rezolvarea întrebărilor, nu permit intrarea în sală a altor persoane, cu excepţia comisiei de concurs.
Art. 20 – (1) Candidaţii au acces în sălile de susţinere a testului-grilă înainte cu 30 de minute de deschiderea plicurilor cu teste, pe baza tabelelor aflate la responsabilii de săli şi afişate la intrare şi a actului de identitate.
(2) Candidaţii care nu se află în sălile de susţinere a probei de evaluare cu cel puțin 10 minute înainte de momentul deschiderii plicului cu testele-grilă pierd dreptul de participare la concurs.
(3) În sălile de concurs este interzisă utilizarea telefoanelor mobile.
Art. 21 – (1) La ora înscrisă pe plic responsabilul de sală deschide plicul cu teste-grilă în faţa tuturor candidaţilor, le distribuie fiecărui candidat şi stabileşte ora de începere şi de finalizare a probei.
(2) Din momentul deschiderii plicului cu teste-grilă, candidaţii nu pot părăsi sala de concurs decât după 30 de minute şi numai după predarea lucrării. Pentru necesităţi fiziologice candidaţii pot părăsi sala de concurs numai însoţiţi de 2 supraveghetori, iar timpul absenţei din sală nu prelungeşte durata probei pentru candidaţii respectivi.
(3) Pentru rezolvarea testului-grilă candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră. Orice altă culoare decât cea albastră este interzisă, fiind considerată semn distinctiv.
Art. 22 – (1) După expirarea timpului, lucrările candidaţilor se preiau de secretariatul comisiei de concurs, sub semnătură, şi se repartizează pentru a fi evaluate de membrii comisiei de concurs.
(2) Fiecare test-grilă este evaluat independent de către fiecare membru al comisiei de concurs şi se apreciază separat, conform grilei de corectare aprobate de preşedintele comisiei de concurs. Punctajul maxim este de 10 puncte, corespunzător notei 10, fiecare întrebare având un punctaj de 0,1 puncte.
(3) În situaţia în care există diferenţe mai mari de 1,5 puncte între punctajele acordate, preşedintele comisiei de concurs repartizează lucrarea comisiei de soluţionare a contestaţiilor, care o reverifică şi stabileşte punctajul definitiv.
Art. 23 – (1) Rezultatul testului-grilă se comunică prin afişare la sediul Ministerului Sănătății și al instituției în care s-a desfășurat concursul, în termen de 24 de ore de la finalizarea probei, dar nu mai târziu de 48 de ore.
(2) Sunt declaraţi „Respins” candidaţii care au obţinut la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor o notă mai mică de 7,00 sau un număr de puncte echivalent cu aceasta, nemaiputându-se prezenta la susţinerea probelor prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b) şi c).
(3) Candidaţii au dreptul să conteste rezultatul testului-grilă în termen de 24 de ore de la data afişării. Contestaţia se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, în termen de 24 de ore de la data expirării termenului de depunere a acestora. Modul de soluţionare a contestaţiilor se afişează la la sediul Ministerului Sănătății / al instituției în care s-a desfășurat concursul.
Art. 24 – (1) Proiectul de management urmăreşte modul cum candidatul analizează şi propune soluţii de rezolvare a temei date.
(2) Informaţiile necesare pentru realizarea proiectului sunt puse la dispoziția candidaților și sunt stabilite odată cu tema.
(3) La cererea candidaţilor, serviciul de ambulanţă judeţean sau Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov pune la dispoziţia acestora, în maximum 3 zile de la data solicitării, copii ale bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat, structura organizatorică aprobată şi structura de personal la data solicitării, aferente serviciului de ambulanţă la care sunt înscrişi candidaţii.
Art. 25 – (1) Candidaţii depun proiectul de management odată cu înscrierea la concurs.
(2) Proiectul de management trebuie să fie realizat individual de către candidat şi să rezolve problemele solicitate într-un volum de maximum 12 pagini, fără a lua în calcul numărul de pagini al eventualelor anexe, tehnoredactate pe calculator, cu fonturi de 14.
(3) Proiectul de management se depune la dosar în 3 exemplare identice, astfel:
– fiecare exemplar semnat de candidat se introduce într-un plic A4 de culoare albă, care nu va mai purta niciun alt înscris;
– cele 3 plicuri de culoare albă, fără niciun înscris pe ele, care conţin câte un exemplar al proiectului de management, se vor introduce într-un plic A4 de culoare maro, pe care se va înscrie numele candidatului.
(4) Proiectele sunt evaluate, până la data susţinerii orale de către candidat, de către comisia de concurs.
(5) Fiecare lucrare este notată independent de fiecare membru. Nota finală, cu două zecimale, este media notelor acordate de fiecare membru al comisiei de concurs.
(6) Grila de punctare a proiectelor de management este elaborată de comisia de concurs şi publicată odată cu publicarea temei stabilite.
(7) În cazul în care există diferenţe mai mari de 1,5 puncte între notele acordate, proiectul de management este reevaluat de comisia de contestaţii, care reverifică şi stabileşte nota finală.
Art. 26 – (1) Susţinerea proiectului se face în plenul comisiei de concurs, pe durata a maximum 30 minute, timp cumulat cu răspunsurile la întrebările adresate de membrii comisiei de concurs.
(2) În funcţie de modul de susţinere a lucrării şi de răspunsurile date membrilor comisiei de concurs, se acordă o nouă notă, între 1 și 10.
(3) În urma susţinerii orale a proiectului de management, membrii comisiei de concurs stabilesc nota definitivă pentru această probă de evaluare, reprezentând media notelor acordate conform art. 25 alin. (7) și art. 26 alin. (2).
Art. 27 – (1) Rezultatul evaluării proiectului de management și susținerii proiectului de management se comunică prin afişare la sediul comisiei de concurs, în termen de 24 de ore de la finalizarea probei, dar nu mai târziu de 48 de ore.
(2) Sunt declaraţi „Respins” candidaţii care au obţinut la evaluarea și susținerea proiectului de management o notă mai mică de 7,00 sau un număr de puncte echivalent cu aceasta, nemaiputându-se prezenta la susţinerea probei prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c).
(3) Candidaţii au dreptul să conteste rezultatul evaluării proiectului de management și susținerii proiectului de management în termen de 24 de ore de la data afişării. Contestaţia se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, în termen de 24 de ore de la data expirării termenului de depunere a acestora. Modul de soluţionare a contestaţiilor se afişează la sediul comisiei de concurs.
Art. 28 – (1) În cadrul interviului se testează abilităţile, aptitudinile şi motivaţia candidaţilor. Proba interviului poate fi susţinută doar de către acei candidaţi declaraţi admişi la probele anterioare.
(2) Interviul se realizează conform planului de interviu întocmit de comisia de concurs în ziua desfășurării acestei probe, pe baza criteriilor de evaluare. Criteriile de evaluare pentru stabilirea planului de interviu sunt:
a) abilităţile de comunicare;
b) capacitatea de analiză şi sinteză;
c) abilităţile impuse de funcţie;
d) motivaţia candidatului;
e) comportamentul în situaţiile de criză
f) capacitatea de a lua decizii şi de a evalua impactul acestora;
g) exercitarea controlului decizional;
h) capacitatea managerială.
Art. 29 (1) Data şi ora susţinerii interviului se afişează obligatoriu odată cu rezultatele la proba scrisă.
(2) Interviul este înregistrat, iar înregistrările se păstrează cel puțin 1 an de la finalizarea concursului, anunţarea câştigătorilor şi, în cazul în care se depun contestaţii, până la soluţionarea acestora.
(3) În funcţie de modul de susţinere a interviului şi de răspunsurile date membrilor comisiei de concurs, se acordă o nouă notă, între 1 și 10.
(4) În cazul în care există diferenţe mai mari de 1,5 puncte între notele acordate, candidatul este reevaluat de comisia de contestaţii, care stabileşte nota finală.
Art. 30 – (1) Interviul se desfăşoară pe durata a maximum 15 minute, în plenul comisiei de concurs.
(2) În cadrul interviului se pot adresa candidatului următoarele categorii de întrebări:
a) întrebări deschise: cu scopul de a atrage mai multe informaţii de la candidat, dezvoltând datele furnizate prin curriculum vitae (de exemplu: Ce puteţi să spuneţi despre ………………);
b) întrebări închise: cu scopul de a clarifica unele fapte, evenimente sau situaţii (de exemplu: Aţi condus un colectiv de muncă/echipă vreodată …);
c) întrebări ipotetice: cu scopul de a evalua răspunsurile candidatului asupra unor anumite situaţii sau evenimente ipotetice (de exemplu: În cazul în care sunteţi angajat, cum aţi proceda în administrarea cheltuielilor legate de personal ….);
d) întrebări de probă: cu scopul de a clarifica unele aspecte prezentate de candidat prin revenirea la subiectul anterior (de exemplu: Am dori să revenim la subiectul anterior. Spuneaţi că ……).
(3) Candidaţii au dreptul să conteste rezultatul interviului în termen de 24 de ore de la data afişării. Contestaţia se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, în timp de 24 de ore de la data expirării termenului de depunere a acestora la secretariatul comisiei de concurs. Modul de soluţionare a contestaţiilor se afişează la sediul comisiei de concurs.

Cap. V
Dispoziţii finale

Art. 31 – (1) Media finală a fiecărui candidat se calculează, cu două zecimale, ca medie aritmetică a notelor obţinute la testul-grilă, proiectul de management şi interviu.
(2) În baza mediilor finale ale candidaţilor se întocmesc, pentru fiecare post scos la concurs, în ordine descrescătoare, listele finale ale concursului.
(3) La medii egale, departajarea candidaţilor se face după media obţinută la testul-grilă, iar la menţinerea egalităţii, după nota obţinută la interviu.
Art. 32 – (1) Comunicarea rezultatelor finale se face prin afişare la sediul Ministerului Sănătății, în termen de 24 de ore de la finalizarea concursului.
(2) Mediile finale obţinute de candidaţi sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la postul pentru care aceştia au candidat.
Art. 33 – (1) În termen de 48 de ore de la finalizarea concursului, preşedintele comisiei de concurs înaintează direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii lista persoanelor care au fost declarate „Admis” pentru ocuparea postului/posturilor de manager general al serviciului de ambulanţă judeţean şi al Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov în vederea emiterii actelor administrative de încadrare.

(2) Lucrările scrise ale candidaţilor, precum şi toate documentele întocmite pentru organizarea şi desfăşurarea concursului se păstrează în arhiva Ministerului Sănătăţii şi au regimul documentelor de personal şi învăţământ.

Aproape 10.000 de persoane, vaccinate anti-COVID cu prima doză, în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19 a anunțat că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 18.100 de doze de vaccin, dintre care 9.985 reprezentând prima doză și 8.115 a doua doză.

CNCAV mai arată că din cele 9.985 de prime doze, 3.863 au fost vaccinuri Johnson&Johnson care se administrează în doză unică.

De la începutul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie 2020 și până acum, au fost administrate 9.129.223 de doze unui număr de 4.820.743de persoane, dintre care 4.653.572 au primit schema completă.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate șase reacţii adverse – toate de tip general.

Conform CNCAV, 126 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

Israel: Persoanele cu sistem imunitar scăzut vor primi a treia doză de vaccin anti-COVID

Autoritățile din Israel au anunțat că vor începe să administreze o a treia doză din serul anti-COVID-19 de la Pfizer adulților cu sistem imunitar scăzut, dar că încă analizează posibilitatea de a face acest rapel disponibil pentru publicul general, relatează Reuters.

Răspândirea rapidă a variantei Delta a condus la creșterea ratei de vaccinare în Israel, unde numărul cazurilor noi a ajuns la o medie de 450 pe zi după ce scăzuse până la nivel de cifre, iar țara încearcă să grăbească sosirea următoarei tranșe de vaccin de la Pfizer.

Nitzan Horowitz, ministrul israelian al Sănătății, a anunțat că adulții cu sistem imunitar deficitar vor putea primi, începând de acum, o a treia doză de vaccin, precum și că autoritățile urmează să decidă dacă demersul va fi extins și către publicul general.

Pfizer și partenerii de la BioNTech, principalii furnizori de vaccin pentru campania de succes din Israel, au precizat, joi, că în următoarele săptămâni vor solicita autorităților americane și europene să autorizeze administrarea unei a treia doze. Cele două companii au invocat riscul de infectare la șase luni de la vaccinare.

Deși nu au prezentat date care să le susțină poziția, Pfizer și BioNTech au precizat că le vor divulga în curând. Totodată, au făcut referire la date recente din Israel.

„Analizăm această chestiune și încă nu avem un răspuns final”, a explicat Horowitz, la postul public de radio Kan, referindu-se la o a treia doză pentru publicul general.

„În orice caz, administrăm începând de acum o a treia doză persoanelor care suferă de imunodeficiență”, a adăugat ministrul israelian.

Un număr de 46 de bolnavi de COVID-19 sunt internați în stare gravă în spitalele din Israel, iar circa jumătate dintre aceștia sunt vaccinați, majoritatea făcând parte din grupele de risc, conform autorităților israeliene. În Israel, aproximativ 5,7 milioane de persoane din cei 9,3 milioane de locuitori au primit măcar o doză de ser.

Totodată, vorbind despre actualul regim de vaccinare în două doze, Horowitz a menționat că pentru a suplini lipsa de Pfizer – actuala tranșă expiră în această lună, iar momentan nu se știe cu exactitate când va veni următoarea – vor fi folosite doze de Moderna din stocurile țării.

Valul patru al pandemiei de COVID-19: Ne întoarcem la masca de protecție? Explicațiile președintelui CNCAV

Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), a declarat că masca rămâne cea mai importantă barieră prin care ne putem proteja față de toate variantele virale ale SARS-CoV-2, precizând că trebuie purtată în zone aglomerate unde riscul de infectare este mare.

„Prin vaccinare nu putem preveni 100% din infecțiile asimptomatice. Putem să prevenim 50-60% din infecțiile asimptomatice. Putem să ne infectăm, să facem forme asimptomatice sau ușoare, să intrăm în contact cu o persoană vulnerabilă și să transmitem boala, chiar dacă statistic, riscul de a o transmite e cu 50% mai scăzut”, a declarat președintele CNCAV, duminică, la un post de televiziune.

Întrebat dacă venirea valului patru înseamnă și că masca va redeveni obligatorie, Gheorghiță a răspuns: „Acum s-a renunțat la obligativitatea ei, dar nu înseamnă că nu trebuie să o purtăm când intrăm în zone aglomerate, unde expunerea la persoane e crescută, iar riscul de infectare e mare”.

Președintele CNCAV a spus însă că e greu de estimat care va fi situația în viitor. Gheorghiță a vorbit despre situația din Israel, care impune în prezent masca sanitară în anumite condiții, în contextul creșterii numărului de infectări cu SARS-CoV-2 chiar în rândul tinerilor.

Gheorghiță: Credem că imunitatea cumulată, la nivel naţional, este undeva între 40 – 50 la sută

Valeriu Gheorghiţă, președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), a declarat că imunitatea cumulată, la nivel naţional, este de 40-50 la sută și că, în oraşele mari, de trei ori mai multe persoane au trecut prin boală, fără a fi raportate în mod oficial. Gheorghiţă a mai precizat şi că în spatele unui singur caz pozitiv au fost, probabil, până la cinci alte persoane infectate.

”Este un studiu publicat, efectuat pe 943 de persoane, din urbanul mare, urban mic, este inclus şi municipiul Bucureşti şi s-a încercat determinarea anticorpilor care apar după vaccinare şi anticorpii care apar la trecerea prin boală. Ceea ce s-a observat este că în urbanul mare, de trei ori mai multe persoane au fost depistate ca fiind trecute prin infecţia naturală cu SARS CoV-2 decât erau raportate în mod oficial, spre deosebire de urbanul mic unde erau de nouă ori mai multe persoane care aveau istoric de trecere prin boală necunoscut conform anticorpilor, comparativ cu cât se cunoştea  în mod oficial”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, duminică, la un post de televiziune.

Președintele CNCAV a adăugat că sunt foarte multe persoane care au trecut prin boală, dar nu au fost raportate oficial.

”Acest lucru rezultă din acest studiu. De altfel şi noi estimam că, cel puţin în perioada în care în România exista o transmitere comunitară accelerată, în spatele unui caz pozitiv erau între 5 şi 10 alte cazuri pozitive ca urmare a expunerii altor persoane la acel pacient care era pozitiv. Sigur că aici o parte dintre persoanele care au trecut prin boală, fie au dezvoltat forme asimptomatice şi atunci au rămas nediagnosticate pe bună dreptate, fie au dezvoltat forme uşoare, au fost testate la domiciliu, nu s-au prezentat pentru evaluare medicală şi există undeva, se regăsesc în momentul de faţă în populaţie. Însă ce este foarte important de menţionat este că datele din studiile ştiinţifice ne arată totuşi câteva lucruri foarte importante şi anume, în cazul celor care au făcut forme asimptomatice sau forme uşoare de îmbolnăvire, nivelul anticorpilor neutralizanţi, adică acei anticorpi protectori care blochează intrarea virusului în celule este foarte redus sau chiar nedetectabil”, a declarat președintele CNCAV.

Valeriu Gheorghiță a explicat că persoanele care au trecut prin boală au anticorpi protectori timp de şase luni.

”Putem estima că o persoană care a trecut prin boală, în medie, are un nivel de protecţie optim undeva într-o perioadă de şase luni. După şase luni sunt din ce în ce mai multe date care ne arată o scădere a  activităţii neutralizante a acelor anticorpi obţinuţi ca urmare a trecerii prin boala naturală, faţă de  varianta Delta. Din acest punct de vedere, recent e publicat un studiu care arată că la un an, la 12 luni, aproape nu se mai identificau anticorpi neutralizanţi la cei care trecuseră prin boala cu variante virale, cu varianta iniţială. Din acest punct de vedere, trecerea prin boala naturală nu ne oferă nişte avantaje deosebite fiindcă deja vorbim de o pandemie de  mai mult de un an de zile, de un an şi 3-4 luni, moment în care bună parte din persoane, chiar dacă au trecut prin boală, sunt în afara perioadei de protecţie. Deci este important să ne vaccinăm”, a declarat Gheorghiţă.

Președintele CNCAV a precizat că 35 la sută dintre cei care au avut boala s-au şi vaccinat.

”Din datele noastre pe persoanele care au fost raportate, pe cele peste un milion de persoane raportate, dintre acestea circa 35% au fost şi vaccinate. Tocmai de aceea şi noi suntem preocupaţi să evaluăm această imunitate cumulată ca urmare a trecerii prin boală şi ca urmare a vaccinării şi etimăm că avem în spatele unui caz pozitiv probabil de la două persoane până la cinci, poate chiar mai multe persoane, depinde de judeţul sau zona geografică a ţării”, a declarta Gheorghiţă.

Valeriu Gheorghiţă a mai declarat, de asemenea, că imunitatea colectivă în România este de 40 – 50 la sută.

”Credem că undeva imunitatea cumulată, la nivel naţional este undeva între 40 – 50 la sută. Aceasta este o evaluare grosieră. Situaţia epidemiologică bună de la acest moment poate să explice de ce situaţia epidemiologică este similară în toate judeţele, chiar dacă rata de acoperire vaccinală este diferită şi ne uităm ce se întâmplă în partea de nord – est, comparativ cu partea de vest a ţării şi municipiul Bucureşti unde avem cea mai mare rată de acoperire vaccinală. Practic trecerea prin boală în primele luni îţi oferă un nivel destul de bun de protecţie faţă de tulpina cu care te-ai infectat. problema importantă este că în acest moment, varianta Delta pe lângă faptul că are o transmisibilitate foarte crescută, de două ori mai mare faţă de tulpina paternală şi cu 60 la sută mai mare faţă de tulpina  britanică care acum este dominantă la nivel european, are şi această capacitate de a scăpa de protecţia oferită de anticorpi care se obţin prin boala naturală, cât şi anticorpii care se obţin după vaccinare”, a mai declarat Gheorghiţă.

 

Gheorghiță, despre a treia doză de vaccin: Nu este cazul acum pentru niciuna din variantele virale

Președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, a declarat că vaccinarea este și va rămâne voluntară și se așteaptă ca numărul doritorilor de vaccin să crească în următoarea lună. Totodată, președintele CNCAV a subliniat că strategia este de a crește numărul persoanelor vaccinate, nu de a administra o a treia doză celor care s-au imunizat deja cu schema completă.

Compania Pfizer a anunțat, joi, că va solicita, în următoarea lună, autorizarea Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA, pentru a treia doză a vaccinului său anti-COVID.

„Faptul că se depun datele științifice care atestă siguranța și eficacitatea unei a treia doze administrate de Pfizer la șase luni este un aspect. Dar asta nu înseamnă că această măsură trebuie să fie adoptată ca politică de vaccinare. O astfel de măsură se adoptă atunci când datele de zi cu zi îți arată o scădere importantă a eficienței vaccinărilor, dar nu este cazul acum pentru niciuna din variantele virale. Chiar dacă numărul de cazuri este în creștere, afectează persoanele nevaccinate. Această a treia doză este în perspectiva variantelor virale în care se observă o scădere a activității neutralizante a anticorpilor. Dacă ne e teamă de variante virale trebuie să creștem numărul de persoane vaccinate, nu să administrăm o a treia doză celor deja vaccinați cu schemă completă. Este important să accelerăm în mod echitabil campaniile la nivelul tuturor țărilor, așa reducem selectarea noilor variante”, a declarat Valeriu Gheorghiță, duminică, la un post de televiziune.

Președintele CNCAV anticipează că într-o lună numărul celor care se vor vaccina anti-COVID-19 va fi în creștere.

„Strategia în momentul de față s-a bazat, pe de o parte, pe creșterea conștientizării și a importanței vaccinării și, pe de altă parte, prin luarea unor măsuri restrictive, nefarmaceutice, neavând la îndemână suficiente doze de vaccin care să fie accesibile în mod egal pentru toată lumea. În momentul acesta, cred că doar cine nu vrea nu se vaccinează. (…) Numărul de apeluri teefonice este în creștere, oamenii solicitând informații despre vaccin, despre vaccinare și cum pot să facă să se vaccineze. Cred că discuțiile care sunt în acest moment legate de perspectiva valului patru și legate de creșterea numărului de cazuri cauzate de infecția cu varianta virală Delta trezesc interesul oamenilor pentru vaccinare”, a spus  Valeriu Gheorghiță.

Președintele CNCAV a avertizat că trecerea prin boală nu oferă o protecție suficientă.

„20-30% din persoanele care au trecut prin boala naturală pot să se reinfecteze cu această variantă Delta”, a precizat Valweriu Gheorghiță.

Ce spun experții în sănătate din SUA despre administrarea unei a treia doze de vaccin anti-COVID-19

Persoanele care sunt complet imunizate împotriva COVID-19 nu au nevoie de o a treia doză de vaccin , spun oficiali americani din domeniul sănătății și al medicamentelor. Administraţia pentru medicamente şi alimente a Statelor Unite (FDA) și  Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) au subliniat că acestea sunt protejate și de noile tulpini ale SARS-Cov-2.

Într-un comunicat comun, cele două agenții au subliniat că autoritățile sunt pregătite pentru dozele de rapel ”dacă și când știința demonstrează că sunt necesare”. Persoanele care s-au imunizat complet sunt protejate de variantele coronavirusului, inclusiv Delta, descoperită prima dată în India, au mai transmis experții, care i-au îndemnat, totodată, pe americanii care nu au fost încă vaccinați să se imunizeze.

„Oamenii care nu sunt vaccinați rămân în pericol. Practic, toate spitalizările și decesele Covid-19 sunt printre cei care nu sunt vaccinați”, se menționează în comunicatul citat.

Agențiile SUA au declarat că vor continua să studieze vaccinurile anti-COVID-19.

FDA, CDC și Institutele Naționale de Sănătate „sunt angajate într-un proces riguros bazat pe știință pentru a stabili dacă sau când ar putea fi necesar un rapel”, au transmis agențiile. „Acest proces ia în considerare datele de laborator, datele studiilor clinice și datele din analiza pe cohortă – care pot include date de la anumite companii farmaceutice, dar nu se bazează exclusiv pe aceste date. Continuăm să examinăm orice date noi pe măsură ce devin disponibile și vom păstra public informat”, se mai arată în comunicatul citat.

 

GCS: 26 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. La ATI sunt internați 56 de pacienți

26 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv, au fost înregistrate, în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Astfel, până duminică, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.081.236 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.045.351 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 34.217 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 10.07.2021 (10:00) – 11.07.2021 (10:00) a fost raportat de către INSP 1 deces (femeie), a unui pacient infectat cu noul coronavirus, internat într-un spital din Constanța.

Decesul a fost înregistrat la categoria de vârstă peste 80 de ani, iar pacientul a prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 284. Dintre acestea, 56 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 8.473.731 de teste RT-PCR și 1.582.570 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 8.244 de teste RT-PCR (2.243 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.001 la cerere) și 9.714 teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 1.971 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 642 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 22.489 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 23 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 188 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 10 iulie, 521 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 111.600 de lei.